Masterand: Murariu Răzvan-Bogdan

Drumurile:
 au apărut datorită nevoilor de
comunicare, de deplasare și datorită
necesităților vieții -apă, hrană, adăpost-
reprezintă factorul principal care
favorizează; dezvoltarea tuturor
sectoarelor de activitate, ele mijlocind
mobilitatea de bunuri și de persoane pe
un anumit teritoriu;
 căi de comunicație terestre sub forma
unor fâșii de teren special amenajate
pentru circulația vehiculelor și a
pietonilor.
Infrastructura-reprezintă totalitatea lucrărilor realizateca să
depăşească dificultăţile impuse de relieful din zonă:lucrări de
terasamente, lucrări de apărare şi consolidare, asanare şi protecţie
(ziduri de sprijin, drenuri, pereuri etc) şi lucrări de artă (poduri, podeţe,
tuneluri).
Suprastructura-reprezintă totalitatea lucrărilor realizate pentru
amenajarea specială a părţii superioare a drumului, în scopul
asigurăriiunei suprafeţe de rulare corespunzătoare unei
circulaţiidesfăşurate în condiţii de siguranţă şi confort.
Relieful este elementul care influenteaza proiectareadrumurilor intr-o
masura foarte mare.In functie deformele de relief avem:
 drumuri de şes sau de câmpie, atunci când ele se află la oaltitudine
de până la 150 m, (viteza constanta).
 drumuri de deal, când se vor construi la altitudini cuprinse între
150 şi 300m; (viteza < pe 40% din traseu)
 drumuri de munte, când se vor realiza la altitudini mai mari de
300m. (viteza < pe 60% din traseu).
 Partea carosabila(calea) - este amenajata pentru ca
vehiculele sa poata circula in orice conditii deanotimp.
 Banda de circulatie - fâșia de parte carosabilă
rezervată circulației în același sens, diverselor categorii
de vehicule.Lățimea și numărul benzilor de circulație
depind de viteza de proiectare dar și de gabaritul
vehiculelor și de volumul(intensitatea) traficului.
Drumurile se pot clasifica după mai multe aspecte, şi
anume:
 relief;
 destinaţie ;
 circulaţie;
 funcţional;
 administrativ;
 grad de perfecţionare tehnică;
 intensitatea traficului de perspectivă.
1.Clasificarea drumurilor după relief :
 Drumuri de şes, sau de câmpie, atunci când ele se află la
o altitudine de până la 150m:
 Drumuri de deal, când se vor construi la altitudini
cuprinse între 150 şi 300m;
 Drumuri de munte, când se vor realiza la altitudini mai
mari de 300m.
2.După destinaţie:
 Drumuri publice, care sunt destinate circulaţiei rutiere în
scopul satisfacerii cerinţelor de transport; ele sunt
proprietate publică;
 Drumuri de utilitate privată, (forestier, petrolier, minier,
agricol, energetic, militar sau de acces într-o incintă sau în
interiorul acesteia).
3.Din punct de vedere a circulaţiei, drumurile se împart
în:
 Drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate
acele drumuri publice cât şi cele de utilitate privată care
servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care
publicul are acces;
 Drumuri închise circulaţiei publice, care servesc
obiectivele la care publicul nu are acces.
4.Din punct de vedere funcţional şi administrativ-
teritorial:
 Drumuri de interes naţional
 Drumuri de interes judeţean
 Drumuri de interes local.
5.Clasificarea drumurilor dupa gradul de perfecţionare
tehnică:
 Drumuri rudimentare: naturale sau de pământ.Aceste
drumuri pot fi ameliorate prin stabilizăr imecanice sau
culianţi.
 Drumuri pietruite care sunt realizate din pietruiri simple
(din balast,pietriş sau piatră spartă) şi tip macadam.Aceste
categorii de drumuri se întâlnesc cu precădere la
drumurile publice de interes judeţean sau la cele de interes
local, cât şi la cele de utilitate privată;
 Drumuri moderne: provizorii, semipermanente (cu
îmbrăcăminţi bituminoase uşoare, macadamuri
bituminoase,mortare asfaltice) şi permanente
(îmbrăcăminţi bituminoase grele, betoane de ciment
rutiere, pavaje).
6.Clasificarea drumurilor din punct de vedere
a intensităţii traficului de perspectivă
 Se mai numeste si clasificare tehnică
Traficul de perspectivă se estimează pe baza unor date de
trafic obţinute din recensămintele efectuate pe acel drum,
completate, după caz, cu anchete tip origine destinaţie, la
care se aplică coeficienţii de evoluţie a traficului în
perspectivă
 Intensitatea traficului in clasificarea tehnica se exprima in
2 moduri:
 Vehicule fizice : motociclete, autobuze
 Vehicule etalon : autoturismul pentru clasificarea tehnica
 Dupa darea in exploatare a
drumurilor , din cauza traficului
greu , a executiei proaste a
lucrarilor ,a ciclurilor de inghet-
dezghet si a agentilor atmosferici
pot aparea diverse degradari.
 Defecte ale suprafetei de rulare:
 Suprafata slefuita;
 Suprafata siroita;
 Suprafata poroasa;
 Suprafata cu ciupituri;
 Suprafata valurita si refulari;
 Suprafata incretita;
 Defecte ale imbracamintii rutiere:
 Gropi;
 Praguri;
 Rupturi de margine;
 Fagase;
 Fisuri si crapaturi in stratul de uzura;
 Defecte ale structurii rutiere:
 Fisuri si crapaturi;
 Faiantari;
 Fagase;
 Defecte ale complexului rutier:
 Degradari la inghet-dezghet;
 Tasari locale;
 Gropi;
 Cauzele degradarii:
 Mixtura necorespunzatoare , bitum ars sau insuficient, aggregate
murdare, compactare insuficienta.
 Temperaturi mari in mixture asfaltica.
 Defecte ale structurii rutiere.
 Complex rutiere subdimensionat.
 Trafic greu.
 Executia lucrarilor de proastra calitate.
 Materialele necorespunzatoare.
 Prevenirea degradarii drumurilor:
 Executia lucrarilor de buna calitate.
 Folosirea materialelor indicate in caietul de sarcini.
 Gradul de compacatare al terasamentelor sa fie de minim 98%.
 Compacatarea suficienta a straturilor asfaltice.
 Impermeabilizarea straturilor.
 Restrictionarea traficului greu pe alte sectoare de drum daca acesta nu
permite acest lucru.
 Utilaje si materiale corespunzatoare pentru deszapezire.