Aparatul respirator elemente de

anatomie integrată,
patofiziologie
Prof. Dr. Gabriela Jimborean
Respiratia – functie de nutritie ce asigura O2 la nivel celular si
indepartarea CO2 rezultat din metabolism

3 componente:
• Resp.externă - asigurata de aparatul toracopulmonar

• Transportul gazelor sanguine - ap. cardiovascular şi sânge

• Resp.internă tisulară - schimburile între interstiţii şi celule

Aparatul respirator

Căi resp. superioare

• Cavitatea nazală
• Cavitatea bucală
• Faringe
• Laringe
• Trahee
• Căi resp. inferioare
• Bronşiile extrapulmonare, intrapulmonare, bronşiolele
• Zonele de schimb gazos - canalele şi sacii alveolari

Cea mai mare parte a ap. respirator - in cutia toracica

 Cutia toracică
 Scheletul osos – coloana dorsală, coaste, stern, articulaţiile
sternoclaviculare

 Ţesuturile moi din jur

 muşchi respiratori

 muşchi de susţinere a posturii

 diafragmul

 tesutul subcutanat

 pielea

 glanda mamară

 Organele din torace

 Conţinutul cavităţii toracice
 2 plămâni (fiecare plămân învelit de pleure)
 Mediastinul = spaţiul dintre plămâni:
 Traheea intratoracică, bifurcaţia traheei + bronşiile
 Esofagul
 Inima învelită în pericard
 Vasele mari:
 Artera Aortă (Ao) + ramurile toracice
 Artera Pulmonară (AP) comună şi AP dreaptă şi stângă
 4 Vene pulmonare
 V cava superioară şi inferioară
 Nervii scheletici
 Nervii vegetativi – formează plexuri
 Ţesut gras, ţesut conjunctiv
 Ggl. limfatici + vase limfatice, canalul toracic (marele colector limfatic
stg.), ductul limfatic drept
 Timusul – bine dezvoltat la copii, rudiment la adulţi
 Cutia toracică – schelet osos
Integritatea, forma şi mobilitatea cutiei toracice = indispensabile
ventilaţiei
Modificările cutiei toracice sunt cauzatoare de disfuncţii
ventilatorii de tip restrictiv DVR
 Tulburări ale respiraţiei produse de
modificările cutiei toracice (1)
Reducerea volumului si mobilităţii cutiei toracice, compresiuni
pulmonare + DVR
 Malformatii congenitale
 Modificari dobândite
 Rahitism, osteomalacie, TBC, TU,
 Spondilita anchilopoetică, poliartroza
 Pahipleurite, simfizele pleurale extinse
 Fibrozele pulmonare extinse
 Colecţii pleurale, pneumotoracele
 Tu peretelui toracic
 Meteorismul, ascita, obezitatea, sarcina şi
TU mari abdominale
 Scleroza cartilajelor - scade elasticitatea cutiei toracice
Scoliză şi cifoză angulară în Morbul
Pott TBC OA
Cifoscolioză după Morb Pott (TB osteoarticulară
a col. vertebrale)
Scolioză
dextroconvexă

Scolioză dextroconcavă
+ cifoză dorsală
Morbul Pott – TBC coloanei
Coloana rigidă de “bambus” din spondilita
ankilopoetică
Torace aplatizat,
rigid

Torace emfizematos
Plastron toracopleural după
toracoplastie
 Tulburări ale respiraţiei produse de
modificările cutiei toracice (2)

= DV restrictivă și Hipoventilație alveolară

prin
Afecţiuni ale m respiratori
 Miozitele şi miodistrofiile
Leziunile medulare cervicale, ale N. frenici
sau N frenic - diafragm:
 pareze, paralizii
 mioclonie frenică (sughiţ) - act reflex, cu punct
de plecare leziunile N. frenici
 inflamaţii pleurale/peritoneale sau leziuni SNC
Căile respiratorii superioare
CAVITATEA” NAZALĂ
 Rol de transport al aerului
 Rol olfactiv
 Rol de protecţie
 Rol de apărare
 Condiţionează aerul inspirat
 Reţine particulele mari
 Clearence (mucoasă cu cili) duce particulele depuse pe
mucus în faringe de unde vor fi înghiţite
 Obstrucţia nazală (rinită alergică, adenoidită,
deviaţie severă de sept, rinită hipetrofică, etc. )
favorizează afecţiunile alergice şi inflamatorii,
infecţii ale CRI
 Laringele
9 cartilaje
• tiroid, cricoid, epiglotă
• 3 perechi: aritenoide, corniculate, cuneiforme
• Ligamente, muschi
• Corzi vocale – Glota

Funcţii
•Transportă aerul în trahee
•Mucoasa apără şi filtrează aerul
•Rol în fonaţie
•Apără pătrunderea corpilor străini în trahee
Atrofia și pareza CV Papilom CV dr.
stg și a aritenoidului
stg
Polip CV dr.

Edem laringian

Infiltrația CV dr. TB, TU

TBC laringian
– necesita biopsie
 Traheea
Anterior

 Tub cilindric, 13 – 18 cm, median, aşezată înaintea esofagului

 Are 15-20 inele cartilaginoase, de 3-4/1mm; semilunare
incomplete (lipsesc post) – menţin permeabile CRI
 Se bifurcă în 2 br. Principale „pintene traheal, carina” (reper)

Roluri
 Susţine arborele bronşic

 Asigură diviziunea în bronşii principale stg. Și dr.

 Transportă aerul în bronşii şi plămâni

 Mucoasa apără şi filtrează aerul – clearance muco - ciliar

 Rol în reflexul de tuse

 Permite deglutiţia (peretele posterior membranos)

Traheea
 Anterior

Bronhoscopie - Aspectul normal al traheei

Compresii traheale
Compresie traheală prin
guşă gigantă

ggl
Burjoni şi membrane
TBC, TU suprainfectat,
aspergiloză ?

Compresii traheale
Instalare de stent

Burjoni proliferativi
traheali
 Plămânii
• Fiecare plămân este conic cu:
• Apex
• Bază
• Margini
• 2 Suprafeţe
• Apex
• Rotunjit, se întinde până la gât
ridicându-se 2,5 – 4 cm ˃ nivelul
art costosternale
• Bazele, concave, pe diafragme
A.) Spaţiile aeriene intrapulmonare

1) căi de conducere
- bronşii lobare, segmentare,
subsegmentare
- bronşiole lobulare, terminale
2) zona de tranziţie - bronşiole
respiratorii
3) zone de schimb gazos - canale
şi saci alveolari
B.) Interstiţiul pulmonar
• Hilii
• Arteră Pulmonară
• Bronşie lobară
• 2 Vene pulmonare
• Artere şi vene bronşice
• Plexuri nervoase
• Vase limfatice
• Ggl peribronşici
Hilul dr. în spatele VCS, AD
Hilul stg. – sub arcul aortei şi în faţa
Ao descendente şi a N frenic
 Plămânii acoperiți de pleure
• Sub seroasa pleurala - țesut conjunctiv
aflat în conexiune cu tes. Conjunctiv
peribronhovascular = schelet conjunctiv al
plamanului
• Permite acțiunea plamanului ca o unitate
în timpul ventilației
• Se împarte în 3 lobi la dr. Și 2 la stg
• Apoi segmente
• Lobuli
• Acini
Modelul Lobulului
secundar
Spațiile interstițiale largite cu edem + pleurezie bilaterală
( transudat) Linii Kerley ( transudat interstițial)

Urma spațiilor interlobulare lărgite de

edemul interstițial din Ivstg.
1.BRONSIILE -mucoasa bronşică
-glandele bronşice
-ţesutul de susţinere
• Mucoasa bronşică
-epiteliu cilindric, pseudostratificat până la bronşiole Terminale
-epit. cubic în zona de tranziţie - bronşiole Respiratorii
*celule ciliate - rol în clearance -ul mucociliar
*celule neciliate
-celule prod. de mucus"goblet "
-celule neurosecretorii -Kultchitsky cromafine APUD
-celule Clara - rol în elab. surfactantului şi rol de cel. reparatorii
-celule bazale - cel. reparatorii
• Glandele bronşice - în submucoasă şi peribronşie
-au cel. mucoase,seroase,canal colector
• Ţesut de susţinere
• *cartilajul (împreună cu ţesut fibros)
- arc complet - trahee şi br. principale
- fragmente cartilaginoase - br lobare
- elemente fibro-cartilaginoase - până la br. supralobulară
Br. lobulare, resp. şi terminale nu au cartilaj - membranoase
• *reţeaua elastică - groasă în trahee şi br. mari
- fibre elastice + musculare în bronşii mici şi bronşiole
• *ţesutul conjunctiv - în continuitate dintr-un segment în altul

= explică complianţa pulmonară faţă de modificările de volum

Structura căilor aeriene
Diviziunile - Căilor de conducere
Bronşii primitive 1
Bronşii lobare 2
Bronşii segmentare 3
Bronşii subsegmentare – ord 4-5

Bronşiolă lobulare (2 mm)

Bronşiolă terminale – mai multe (2-4) într-un
lobul ( începe ACINUL)
Lobul

ACIN

ACIN

LOBUL
Lobul secundar – are mai multi
acini (acinul incepe de la BT)
Emfizem centrolobular
 Bariera aer- sânge = MAC
1.Film de surfactant
3 4
2. Prelungiri citoplasma P
tip I
2 5
3. MB subepitelială alveol
4. MB subendot capilară
1
5 Celulele endoteliale

SURFACTANT - complex de lipide şi

proteine;
asigură plămânului stabilitatea mecanică şi
menţinerea beanţei alv. = tensioactiv
MAC
 Alveola – MAC - capilare

MAC

Spaţiu septal

ALVEOLA
 Pleurele
• fiecare plămân are 2 foiţe pleurale
una în continuarea celeilalte

• pleura dreaptă nu comunică cu cea

stângă

• cele 2 foiţe (pleura parietală şi

pleura viscerală) delimitează câte o
cavitate - cavitatea pleurală
(dr si stg)

Proiecţia plămânilor diferă de cea a

recesurilor pe care le ocupă numai
în inspir (şi atunci există un spaţiu
complementar)
 Pleura
• se aplică prin fascia endotoracica
pe peretele cutiei toracice şi pe diafragm

• cupola pleurală
– acoperă vârful plămânului şi ajunge la baza gâtului în fosa supraclaviculară, la 2-
3 cm deasupra claviculei
– raporturi : muşchii scaleni, ggl stelat,N. frenic, N.recurent,N.vag, plexul brahial,
vasele subclaviculare
• trece de pe un perete pe altul şi
formează recesurile pleurale:
- costomediastinale ant./ post.
- costodiafragmatice
- cupola pleurală
Fascia endotoracică
Coaste
Şanţ subcostal - VAN – Venă, arteră, nerv
Muşchi IC int,
ext
 Funcţia pleurelor şi a spaţiului pleural
1. Asigura controlul volumului şi compoziţiei lichidului pleural care
asigură cuplarea mecanică eficientă a plămânului la peretele
toracic
2. Asigura “vidul pleural” - pres negativa - Asigură mişcările
extensive ale plămânilor alături de peretele toracic
3. Pleura viscerală asigură suport mecanic pt. plămân:
– contribuie la det. formei plămânului
– la limitarea expansiunii lui
4. Spaţiul pleural = spaţiu „ tampon” , spaţiu de siguranţă şi protecţie
împotriva dezvoltării edemului alveolar în condiţiile creşterii presiunii
hidrostatice sau a permeabilităţii capilare interstiţiale.

5. Formarea transudatelor - hidrotoracelui în IC reflectă mişcarea

edemului din plămân într-un spaţiu unde efectele edemului asupra
funcţiei respiratorii sunt mult mai mici

6. Celulele mezoteliale au funcţie metabolică:

• pot secreta componente macromoleculare ale matricei extracelulare, substanţe
fibrinolitice şi factori chemotactici ai neutrofilelor.
Mediastinul
Mediastin anterior - Timus, ggl

Nonvascular Mediastinal Masses

Marilyn J. Siegel and Valerie Niehe
Mallinckrodt Institute of Radiology, St. Louis, MO and the Medical
Centre Haaglanden in the Hague, the Netherlands
Limfom – H sau NH

Nonvascular Mediastinal Masses

Marilyn J. Siegel and Valerie Niehe
Mallinckrodt Institute of Radiology, St. Louis, MO and the Medical Centre
Haaglanden in the Hague, the Netherlands
Limfomul H
• adenopatii policiclice gigante – hilare, mediast
supraclav, axilare sau abdominale
• s. de impregnare “neoplazică”:
• slăbire importantă, paloare, inapetenţă
• febră ondulantă, prurit, dureri osoase
• IDR2PPD negativ
• leucocitoză cu limfopenie şi eozinofilie
• biopsia MO şi ggl periferici
celule Sternberg Reed
• CT şi echografie abdominală
Gusa plonjanta/tumorile
tiroidiene
 TU benigne/maligne mediastinale, adenopatii maligne N3,
guşa plonjantă, timoame

• S. de compresiune mediastinală
• VCSup – cianoză, edem în pelerină
• Esofag – disfagie
• Pareză de N. recurent
• CT, MRN, echo cervicală
• Se confirmă prin:
• Mediastinoscopie (pentru mediastinul superior (necesita anestezie generala)
• EBUS endobronchial ultrasound + TBNA (“transbronchial needle
Aspiration”) prin bronchoscopie
• Toracoscopie
• Toracotomie şi biopsie
GGl , mase TU – EBUS - TBNA

GGl de biopsat

Ac de punctie in
ggl. prin EBUS
 Bening/malign TU or adenopaties N3, gușă
plonjantă timom
• Mediastinal compresion
• VCSup – cianosis, cephalic edema
• Esofagus – disfagia
• Parezis - N. recurent ( disphonia)
• CT + contrast or PET – CT , MRN, cervical US
• Mediastinoscopy
• EBUS – endobronchial ultrasound
• Toracoscopy - VATS
• Surgical Toracotomy
 Median
Mediastinum
Posterior mediastinum
Leziuni esofageale
TU nervoase
Chiste
Hernii diafragmatice
Anevrisme aortice
Chiste embrionare
 Vascularizaţia
plămânilor – circulaţia funcţională
Artera pulmonară aduce sânge venos (CO2) la plămâni – Pres. de 6 – 10 x mai mică decît în
circulaţia sistemică
• Ramuri ce însoţesc bronşiile
• Formează o reţea capilară largă în pereţii alv.
• Are media mai subţire
Capilarele pulmonare - plexuri imediat sub epiteliul alveolar în pereţii şi în septele interalv
Venulele pulm încep din capilare, trec prin septele interlobulare indepedent de arteriole şi
bronşii
Venele mari --- hil → A stg. duc sg oxigenat (O2) în circ sistemică
 Vascularizaţia nutritivă
Art bronşice - circulaţia nutritivă a plămânilor ( 1% din sg. destinat plămânilor)
• derivă din Ao toracică şi A toracică internă se distribuie ggl. peribronşici, apoi
însoţesc bronşiile (ajung doar la br. Respiratorii) – formează un plex capilar
peribronşic ( în musculară şi în mucoasa br.)
• Nu asigură nutriţia parench pr. zis (asigurată de vase circ. funcţionale)
• Comunică cu micile vene ce se termină în venele pulmonare
• Alte A trec în ţes. Interlobular şi se termină în venele bronşice
• Alte ram. Art. trec la suprafaţa plămânului – formează o reţea pt. pleură
Venele bronşice
- din reţeaua subpleurală
- din stroma pulmonară (interlobular)
- din reţeaua din jururl bronşiolelor
- se termină în V azigos
 Inervaţia plămânului
Prin plexurile pulmonare = N vegetativi: OLODATEROL+
TIOTROPIUM
 Simpatici Medicatia este de tip
 efect vasoconstrictor simpatomimetic
( beta 2 agonisti = pt
 efect bronhodilatator receptorii simpatici de tip
Beta)
 Vagali: SALBUTAMOL
 Efect pe muşchiul bronşic - bronhoconstrictor
 Efect pe glande bronşice - secreţie mucoasă

Tiotropium SPIRIVA
Ggl. limfatici
1
 Anomalii de dezvoltare/vascularizatie
• Agenezie
• Hipoplazie – s scimitar
• Chisturi aeriene congenitale
• Emfizem lobar congenital
• Hamartoame
• Malformatii arteriovenoase
• Sechestratii pulmonare
Atrezie pulmonară LSdr. , hipoplazie LM
LID, fibrotorace dr., scolioză
dextroconcavă
 Malformatii ale cailor aeriene

– Traheomegalia Mounier Kuhn

– Agenezie
– Bronsia traheala
– Stricturi traheale
– Anomalii de desprindere
– Diverticuli
– Fistula traheo - esofagiana
 Symptoms of tracheal stenosis
• Noisy breathing • Rgr
(stridor) • CT , RMN
• Recurring pneumonia • Virtual and real
• Wheezing bronchoscopy
• Cyanosis
• Apnea • Tratament
• Chest congestion – Dilatation
– Stent
– Resection and primary
anastomosis
Chiste aeriene
Bronchogenic cyst
 Sechestratia pulmonară
• Țesut aberant pulmonar ce nu are conexiune normala cu
arborele bronsic sau vascular
• Vascularizatia provine din sistemul arterial sistemic al
marii circulatii, aorta toracica, iar venele se dreneaza in
vena azygos, vemnele pulmonare sau VCI
 E. centrilobular (zone sup),
BPOC= E.panlobular (zone inf.)
Bronsita cronica +
emfizem
normal

Emfizem
BE
PN
Pneumonii
Exudat intraalv.
leucocitar

Pn interstitială
 Pathogenesis of Influenza A virus infection in swine
•20-Feb-2015 (1 years 7 months 12 days ago)Susan E. Detmer
BPN
TBc cu cazeificare (dar si Histoplasmoza,
criptococoza, cocidioidomicoză)
Colagenoză
Hemotorace , empiem
TEP
Infarct pulmonar
Tromembol în Art.
Tromb. În curs de
organizare
CC epidermoid

Mezoteliom
Small CC “oat cell” – CC
microcelular
cu celule in boabe de ovaz
Tu benignă hamartom – se dez din
ţes. în mod normal existent în acel
organ

Tesut cartilaginos
 Silicoză – granulom cu colagen

Microscopie în lumină
polarizată – cristale de siliciu
Fibre de asbest – plăci pleurale -
pseudoTU

Corpi feruginoşi