Tema:

Standarde profesionale
Lora Ciobanu, doctor, conferenţiar
universitar
 Planul:
1. Standarde. Concept
2. Tipuri de standarde în RM
3. Standarde profesionale revăzute.
Structura
Bibliografie:
1. Tankersley Dawn (coord.). Cum
aplicăm teoria în practică/Ghid
pentru promovarea unei pedagogii
de calitate. C.: Epigraf, 2013
 Aplicaţii:
1. Formulaţi un răspuns în scris
(pe o pagină) la întrebarea: Cît de
bine lucrez?
 Provocare:
•Cît de buni suntem (în profesie)?
•Cît de buni putem fi?
•Cum putem deveni mai buni?
•Cum putem învăţa de la alţii?
•Cum lucrăm?
•Cum vom folosi, în continuare ceea
ce ştim, simţim şi putem face?
•Provocare:

I. Standard. Concept.

?
Metoda ciorchinelui
Într-o viziune foarte largă,
standardul este un mijloc de normare
socială a calităţii şi cantităţii
învăţămîntului (normă la care
raportăm o activitate sau un grup de
activităţi)
 II. Tipuri de standarde:
Cu raportare la elevi: un volum de cunoştinţe,
capacităţi, atitudini pe care trebuie să le
achiziţioneze elevii.
Sunt structurate după vîrste, obiecte de studiu şi
compartimente.
Tipuri de standarde pentru elevi:
•De referinţă,
•Operaţionale.
Concluzie: În republică avem doar standarde de
referinţă.
Despre corelaţia „Standard educaţional– manual
şcolar”.
Cu raportare la cadrul didactic:
nivelul de profesionalism pe care
trebuie să-l atingă.
Scopul strategic urmărit:
creşterea calităţii.
Structura standardului
profesional: domenii, principii,
indicatori.
 La bază: cadrul european al
calificărilor – EQF
Relaţia: (raportată la profesie):
cadrul calificărilor-standarde
profesionale – codul deontologic -
fişe de post.
Relaţia (raportate la sine): pentru
autoevaluare: Cît de bine lucrez?
Notă: Standardele profesionale sunt
flexibile . . .
 ?
Cine (şi cum) ar trebui
să folosească
standardele?
 Cine (şi cum) ar trebui să folosească
standardele?
a)Profesorii universitari, renovarea
conţinuturilor curriculare
b) Mentorii, în calitate de ghid pentru
studenţii practicanţi;
c)Formatorii, pentru perfecţionarea continuă
cadrelor didactice;
d)Evaluatorii, folosirea standardelor în calitate
de criterii de evaluare
e)Părinţii, asigurarea continuităţii în educaţie.
De la Standardele pedagogice (2002) la Pedagogi
competenți ai secolului XXI (2010-2012)

Cercetările moderne au
demonstrat legătura directă
între calitatea lucrului
cadrului didactic și succesul
copilului.
 III. Standardele revăzute

De unde ideea de a revedea Standardele?

• Angajamentele internaționale ISSA
(International Step by Step Association)
abordarea dimensiunii calitate în educația
timpurie în corespundere cu Declarația despre
drepturile copilului.

• Rezultatele cercetărilor
din 2002 au apărut multe cercetări noi

• Practica de lucru
• Viziuni noi asupra cadrului didactic (vezi mai jos)
 Cercetările creierului

Cercetările au
demonstrat impactul
unor interacțiuni de
calitate dintre adult și
copil asupra
dezvoltării creierului
acestuia.

(prof. Stuart G.Shanker,

Canada)
 Prof. Ferre Laevers
Directorul Centrului Pedagogiei de Calitate, Belgia

Propune să fie evaluată calitatea

muncii cadrului didactic în baza la
2 criterii:
- starea generală de bine a
copiilor din grup/clasa de copii
- nivelul de implicare al copiilor.

Implicarea activă a copilului într-o

activitate/acțiune oarecare și
interesul lui contează mai mult
decît un rezultat academic
imediat.
Prof. Robert Pianta

Consideră că, observînd

activitatea cadrului
didactic, poți evalua
nivelul său de
competență și
prognoza viitorul
succes al copiilor.
Pachetul de materiale ISSA în sprijinul calității
(International Step by Step Association)
abordarea dimensiunii calitate în educație în
corespundere cu Declarația despre drepturile
copilului.
 Pachetul de materiale ISSA cuprinde:
1. Pedagogi contemporani ai secolului 21 –
teorie
2. Cum aplicăm teoria în practică / Ghid
pentru promovarea principiilor unei
pedagogii de calitate - practică
3. Instrumente de dezvoltare profesională
pentru îmbunătăţirea calităţii practicilor
educaţionale în grupele şi clasele de copii -
practică
Algoritm general
a) Douăzeci de principii care definesc
calitatea sunt distribuite în 7 domenii de
interese (standarde):
1) Interacţiuni
2) Familii şi comunităţi
3) Incluziune, diversitate şi valorile
democraţiei
4) Evaluare şi planificare
5) Strategii de predare
6) Mediul de învăţare
7) Dezvoltarea profesională
 Algoritm operaţional:
1. Fiecare domeniu de interes conţine de
la 1 la 4 principii
2. Fiecare domeniu de interes începe cu
rubrica “ De ce este important să
aplicăm/respectăm . . . “
3.Fiecare principiu are cîte 2 indicatori
de calitate care descriu acţiunile pe care
pedagogul le efectuează în scopul respectării
principiului:
* implicarea în practica de calitate,
* progresul.
Structura documentului: 7 domenii, 20 principii, 85 indicatori
Structura documentului
Cum pot fi folosite Principiile de calitate
ISSA?
Instrument de dezvoltare profesională
pentru îmbunătăţirea calităţii practicii
pedagogice în grădiniță
și şcoala primară
În ce alte moduri pot educatorii să arate că oferă copiilor oportunitatea de a face alegeri?
1. INTERACŢIUNI
Principiul 1.1 Educatorul interacţionează cu copiii într-o manieră prietenoasă şi respectuoasă, care
sprijină evoluţia stabilirii identităţii proprii şi modului de învăţare al fiecărui copil.

Indicator 1.1.5
Educatorul oferă oportunităţi copiilor pentru a face alegeri şi a obţine realizarea şi respectarea acelor opţiuni de
către ceilalţi.

0 1 2

Necorespunzător Început bun Practică de calitate Un pas înainte

Nu oferă copiilor Oferă copiilor unele opţiuni
nicio alegere. referitoare la locul de joacă şi
la modul în care să abordeze
o activitate, inclusiv ce
materiale le-ar plăcea să
utilizeze, despre ce şi-ar dori
să afle mai multe, cu cine se
vor juca etc.
Planifică modul de a asigura Ajută copiii în
oportunităţi pentru ca fiecare copil să dezvoltarea aptitudinilor
facă alegeri cu semnificaţie, care să se reflecte în
(activităţi, teme, materiale, locuri în alegerile lor, să înţeleagă
care să-şi desfăşoare activitatea, cu consecinţele şi să se
cine să lucreze, cât de mult timp să gândească ce alte opţiuni
petreacă pentru o anume activitate) ar fi fost disponibile.
care să fie adecvate vârstelor şi
capacităţilor copiilor.
Încurajează copiii să experimenteze,
să găsească noi modalităţi de a face
lucrurile şi să vorbească despre
descoperirile lor.
Are un sistem pentru opţiunile copiilor
care include un format „planificare –
efectuare – revizuire”.

În ce alte moduri pot educatorii să arate că oferă copiilor oportunitatea de a face alegeri?
C.1. Subdomeniu: Strategii didactice
Standard
C.1.1. Cadrul didactic
cunoaşte şi utilizează
diverse strategii care
contribuie la învăţarea
activă, la construirea de
către copii a propriilor
cunoştinţe, la dezvoltarea
de deprinderi şi abilităţi.
Indicatori
25. În baza bunei cunoaşteri a
copiilor şi a obiectivelor
curriculare, selectează
adecvat activităţi din spectrul
larg de opţiuni: de la cele
iniţiate de adult la cele iniţiate
de copil, de la cele de liberă
explorare la cele proiectate de
cadrul didactic.
26. Demonstrează înţelegerea
rolului său de facilitator al
învăţării copilului.
27. Foloseşte interesul şi
curiozitatea copiilor faţă de
lumea înconjurătoare pentru
a-i antrena în explorarea unor
conţinuturi noi prin intermediul
întrebărilor deschise.
28. Ajută copiii să facă
conexiuni între concepte şi
deprinderi noi şi cunoştinţele
anterioare (evocare şi
realizare a sensurilor).
5. Strategiile didactice
Standarde Indicatori
5. 1. Pedagogul 1. Pedagogul aplică un spectru larg de
aplică un spectru strategii pentru invăţarea activă care
variat de strategii vizează toate domeniile de dezvoltare a
didacce care copilului intr-o manieră holistică.
implică activ copiii
2. Pedagogul propune acvităţi care
pentru a le imbogăţi
incurajează explorarea, experimentarea,
cunoşnţele, dezvolta
studierea independentă şi creavitatea.
abilităţile şi
predispoziţiile 3. Pedagogul aplică strategii care
conform promovează gîndirea complexă şi abilităţile
reglementărilor de rezolvare a problemelor.
naţionale şi care
4. Pedagogul recunoaşte, creează şi
formează baza unei apreciază diverse oportunităţi pentru
invăţări pe parcursul invăţarea informală, in afara timpului
întregii vieţi.
acordat instruirii.
5. Pedagogul le impărtăşeşte copiilor care
sînt obiecvele de invăţare şi ii incurajează
să analizeze procesul şi rezultatele propriei
invăţări.
6. Pedagogul incurajează copiii să
folosească tehnologiile disponibile,
adecvate etapei de dezvoltare, pentru a le
susţine invăţarea şi pentru a dezvolta
abilităţile necesare de parcipare activă intr-o
societate informaţională.