Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FAMACIE

TÎRGU – MUREŞ

BRONŞIOLITA ACUTĂ

FACTORI DE RISC ŞI CONDUITĂ TERAPEUTICĂ ÎN


CADRUL CLINICII PEDIATRIE I TÎRGU - MUREŞ

CORDONATOR ŞTIINŢIFIC ABSOLVENT


Şef de lucrăr Dr. Borka Balás Réka Târnovean Mirabela Ancuţa
Introducere

Bronşiolita este o infecţie virală a tractului respirator inferior, ce poate duce la


obstrucţia căilor respiratorii mici.

Bronşiolita este una dintre cele mai frecvente afecţiuni respitatorii ce apare la
copii cu vârsta între 0 si 2 ani, acesta fiind motivul principal pentru care am ales
aceasta tema. Un alt motiv pentru alegerea temei este dorinţa mea de a aprofunda
prin studiu aceasta boală din punct de vedere al factorilor de risc,
simtomatologiei şi tratamentului.
Obiective

 evaluarea relației dintre factorii de risc cunoscuţi ai bronşiolitei şi apariţia bolii;

 analizarea conduitei terapeutice în raport cu simtomatologia şi cu numărul


zilelor de spitalizare.
Material şi metodă
• Lotul de studiu cuprinde 70 de pacienţi cu varsta mai mică de 3 ani internati în
Clinica Pediatrie I Tîrgu – Mureş (în perioada 01.10.2014-05.02.2015) cu
diagnosticul de internare – bronsiolită acută.

• Lot martor, cuprinde 326 de pacienţii cu vârsta sub 3 ani, internaţi în Clinica
Pediatrie I Tîrgu – Mureş care au avut alte diagnostice de internare.

• Datele necesare pentru lotul de studiu au fost obţinute din chestionare şi foile de
observaţie ale pacientilor; datele pentru lotul martor au fost obţinute dintr – o bază
de date care include toţi pacienţii internaţi în Clinica Pediatrie I în perioada
desfasuratii studiului, cu varsta sub 3 ani fără diagnosticul de bronşiolită.

• Pentru prelucrarea datelor am utilizat programele Microsoft EXCEL si


GRAPHPAD (în cadrul căreia am folosit testul CHI patrat).
Rezultate
Repartizarea pe sexe a lotului de studiu Prezenţa sau absenţa bolii în lotu de
studiu şi lotul martor
350

300
băieţi p = 0,0234
250 139
fete baieţi
27%
200
fete
150
73%

100 187
19
50
51
0
boală prezentă boală absentă
Rezultate
Distribuţia lotului de studiu pe grupe de Vârsta pacientilor din cele două loturi
vârstă
140

10% 120
5%
100
10% 95

55% 80

20% 60 84
68
40
44
42 34
20
15 8 8
pacient 0<6 luni pacient 6-12 luni pacient 12 la 18 luni 4
0
pacient paceient pacient pacient pacient >
pacient 18-24 luni pacient >24 luni 0-6 luni 6-12 luni 12-18 18-24 24 luni
luni luni

pacienţi cu boală pacienţi fără boală


Rezultate
Repartiţia lotului de studiu în funţie de
Distribuţia pacienţilor din cele două
mediul de provenienţă loturi în funţie de mediul de provenienţă

350

30% 300

250

70% 200

150

100

50

0
rural urban boală prezentă boală absentă

rural urban
Rezultate
Repartiţia lotului de studiu în funţie Repartiţia lotului de studiu în funţie
de numărul de persoane/cameră de modalitatea de încalzire

încălzire cu lemne încălzire centrală


> 3 persoane in camera < 3 persoane in camera

37% 47%
53%
63%
Rezultate
Distribuţia pacienţolor în funţie de luna de apariţie a bolii
30

25

20

15

10

0
sept oct noi dec ian febr
Rezultate
Repartiţia pacienţilor în funţie de naştere Date privind alimentaţia lotului de studiu

Lapte matern Formule de lapte


prematuri născuţi la termen

20%
47%

53%
80%
Date privind vaccinarea
RezultateDistribuţia pacienţilor în funcţie de
administrarea Vitaminei D
Au primit Vit D Nu au primit Vit D
44%

56% 21%

Motivele nevaccinării 79%

Vaccinaţi Nevaccinaţi 26%

74%

varsta <4 luni alte motive


Antecedentele personale
Rezultate Date privind prezenţa bolilor
patologice ale pacienţilor 17% asociate
nr copii Pacienţi cu patologii
25 asociate

Pacienţi fără patologie


83%
20

15
Distribuţia lotului de studiu în funţie
de patologia asociată
10
25%
34%
Afectiuni cardiace
5
Boli hematologice
8%
Boli digestive
8%
0 Boli renale
25%
Boli carenţiale
IACRS repetate Laringita
Pneumonie episoade de weezing
ITU
Rezultate
Expunerea pacienţilor la fumul de ţigară Date cu privire la fumatul pasiv

36%
47%
53%
64%

Expusi la fumul de ţigară Neexpusi la fumul de ţigară Fumează alte persoane Fumează mama
Rezultate
Distribuţia simptomelor respiratorii la Examenul clinic la internare
internare

11%
26% 9%
6% 25%
25% 8%

10% 6% 1%

9%
28%
36%

tiraj tahipnee
tuse seaca tuse productiva
raluri sibilante-subcrepitante batai ale aripioarelor nazale
dispnee rinoree cianoza periorala tahicardie

letariegie agitatie/ somnolenta


Rezultate
PCR
11% 11% 45
VSH
13% 40
23% RX specitic
5% 35
leucocitoza
30
neutrofilie
19% 25
18% limfocitoza
20
eozinofilie
15
10
80 5
70 0
>95% 90-95% 90-80% <80%
60
50
40
30
20
10
0
Număr de eritrocite HGB (11 – 15 g/ dL) HCT (36 – 48 %)
( 3,5–6,0x106/µL)
Rezultate
Tratamentul administrat în Tratamentul asociat al lotului de
perioada internării studiu
69
57 56
4%
18%

33%

18%
8 7 6

adrenalină adrenalină ventolin dexa dexa + ventolin +


+ ventolin ventolin dexa +
27% adrenalină
adrenalină adrenalină + ventolin
ventolin dexa
adrenalina ventolin dexametazona AB anti piretic dexa + ventolin ventolin + dexa + adrenalină
Rezultate
Asocierea dintre numarul de zile de spitalizare şi tratamentul
administrat
18
16
14
12
10

8
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Numărul zilelor de internare
adrenalina+dexa ventolin ventolin+dexa vent+adrenalina+ dexa vent+adrenalina
Rezultate
Cortocoterapia şi simtomatologia Diagnosticul de internare şi
diagnosticul de externare
60
55 52 80
50 70
70
45
40 60
36 51
35 50
30
40
25
20 30
15
20
10
5 10

0 0
Dispnee Tiraj Weezing Dexa total
diagnostic de int diagnostic de ext
Fără dexa Cu dexa
Concluziile studiului
Bronşiolita apare mai frecvent la baieţi
Bronşiolita este mai frecventă la copii cu varsta sub 6 luni.
Incidenţa bronşiolitei este mai crescută în mediul rural.
Încălzirea cu lemne şi aglomerarea în încapere au contribuit la apariţia bolii.
Vârful de incidenţă al bolii este în luna ianuarie.
Alimentaţia cu lapte matern nu a constituit factor protector.
Cele mai frecvente antecedente personale au fost IACRS repetate.
Antecedentele heredocolaterale nu au fost semnificative pentru boala studiată.
Patologie asociată, cele mai frecvente sunt: afectiuni cardiace, boli digestive şi boli carenţiale.
Mai mult de jumatate din pacienţii incluşi în studiu au fost expuşi fumului de ţigară.
Pacienţii cu bronşiolită au prezentat la internare: dispnee, tuse seacă rinoree, weezing, tuse
productivă, raluri subcrepitante – sibilante şi tiraj.
Cele mai frecvente modificări paraclinice au fost: limfocitoză, leucocitoză, neutrofilie, VSH↑.
Majoritarea pacienţilor au fost anemici.
42 dintre pacienţi au avut o saturaţie mai mare de 95%.
Tratamentul pacienţilor în cursul internării: adrenalină, antipiretic, antibiotic, dexa, ventolin.
Ventolinul şi dexametazonă au fost cele mai utilizate terapii în tratarea bronşiolitei.
Media zilelor de spitalizare a fost de 5.
Doar 51 din pacienţii incluşi în studiu au avut ca diagnostic de externare bronşiolită acută.
Bibliografie