Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”

Facultatea de Istorie și Geografie

Specialitatea de Geografie și Istorie

Conservarea biodiversității
în Republica Moldova.
Cadrul legislativ
Platița Mihaela 302
Chișinău 2018
 Necesitatea conservării bidiversității este obiectivă și strigentă
deoarece omunitățile umane nu pot trăi și nu se pot dezvolta fără
ecosistemele naturale.
 Mediul natural și cel antropic sunt indispensabile supraviețuirii și
evoluției omului , fapt ce duce la necesitatea găsirii soluțiilor
contradicției dintre dezvoltarea societăților umane și conservarea
naturii.
 Conservarea biodiversității naturii inclusiv pentru
Republica Moldova este o problemă prioritară și
o componentă esențială în dezvoltarea durabilă,
biodiversitatea reprezentând patrimoniul natural
vital pentru fiecare popor fiind puternic legată de
nevoile umane, sănătatea, alimentația sa etc.
 În Republica Moldova Autoritatea centrală
responsabilă de protecţia mediului şi
conservarea biodiversităţii, în prezent, este
Ministerul Mediului, care elaborează şi
promovează politica statului în domeniul
protecţiei mediului şi utilizării raţionale a
resurselor naturale. Inspectoratul Ecologic de
Stat, subordonat Ministerului
Mediului, este responsabil de
promovarea politicii de mediu
şi exercită controlul ecologic
de stat privind respectarea legi-
slaţiei în domeniu.
Conservarea bidiversității are 3 scopuri:
 Investigarea și descrierea diversității lumii vii
 Înțelegerea efectelor activității umane asupra
speiilor și ecosistemelor.
 Dezvoltarea unor tehnologii interdisiplinare pentru
protejarea și restaurarea biodiversității

Republica Moldova este semnatară a mai multor acorduri și convenții internaționale

care susțin care susțin eforturile din domniul conservării divesității biologice, dintre care
enumerăm:
Summit-ul de la Rio(1992)

 Desfășurat sub egida ONU

 Semnarea convenției pentru proteția și restaurarea lumii vii –
Convenția privind Diversitatea Biologiă (CBD)
 168 de semnături
Convenția RAMSAR – a zonelor
umede (1971)
 Zonele umede sunt vitale pentru supraviețuirea umană, leagănele diversității
biologice
 Convenția dată este un tratat interguvernamental care prevede un cadru de
acțiune la nivel național și cooperarea internațională pentru conservarea și
utilizarea rațională a zonelor umede și a resurselor acestora.
 Republica Moldova a ratificat Convenia asupra Zonelor Umede de Importanță
Internațională, în special ca habitat pentru păsările acvatice prin Hotărârea
Parlamentului nr.504-XVI din 14 iulie 1999 și a devenit membru a acestei Convenții în
iunie 2000 când zona ,,Lacurile Prutului de Jos,, (191,5 km2), a fost inclusă în Lista
zonelor umede de importanță internațională. A doua zonă umedă acceptată de
Secretariatul Convenției este reprezentată de aria naturală ,,Nistrul Inferior,,. Altă
zonă - ,,Unguri-Holoșnița,,(2005). Actualmente Republica Moldova deține 3 zone
umede cu o suprafață totală de 94 705 ha.
Convenția de la Washington
(CITES) (1973)
 Convenție privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și
Floră sălbatică
 Acord internațional între guverne cu scopul de a asigura că comerțul
internațional de animale și plante sălbatice nu duce la dispariția acestor
specii în sălbăticie. Listele Convenției acoperă peste 34 000 de specii de
animale și plante.
 Semnarea acestei Convenții de către Republica Moldova a fost determinată
de cele 25 de specii de plante și 60 de specii de animale din flora și fauna
țării, regăsite pe listele Snexelor Convenției.
Convenția de la Berna
19 septembrie 1979
 Convenție privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor
naturale din Europa
 Atenție deosebită se acordă speciilor migratoare, amenințate cu
extincția și vulnerabile diverselor impacte.
Rețeaua EMERALD (1998)
 Rețea ecologică cu scopul consevării florei și faunei sălbatice și a
habitatelor acestora din Europa.
 În cadrul Republicii Moldova această rețea este concepută ca
parte componentă a Rețelei Ecologice Naționale (REN), care
reprezintă o parte integrală a Rețelei ecologice Pan-Europene. REN
are drept scop gestionarea integrată a activităților de constituire a
rețelei ecologice naționale prin conservarea diversității genetice
naturale în Moldova. În acest scop au fost propuse 19 habitate și 17
site-uri integrate su suprafața totală aproximativ – 10,67% din
teritoriul Republicii Moldova.
 Păduri- Caracușeni, Codrii Orheiului,
Codrii Strășenilor, Codrii Tigheci,
Bahmut Hârjauca, Rezervația Științifică
Codru, Rezervația Științifică Pădurea
Domnească, Rezervația Științifică Plaiul
Fagului.
 Zone umede- Prutul de Mijloc,
Rezervația Științifică Prutul de Jos,
Lacurile Prutului de Jos, Nistrul de Jos,
Unguri-Holoșnita.
 Ecosisteme petrofite- Stâncile Nistrene,
Rezina-Țâpova
 Stepe- Stepa Bugeacului, Stepa
Bălțului
Convenția Bonn (23 iunie 1979)

 Convenție asupra conservării speciilor migratoare de animale

sălbatice
 Părțile contractante recunosc că animalele sălbatice sunt o
componentă de neînlocuit a sistemului natural al Terrei.

Convenția privind conservarea liliecilor în Europa (1991)

Acordul privind conservarea păsărilor migratoare de apă african-eurasiatice (1995)
Legea Nr.1538 din 25.02.1998 privind
fondul ariilor naurale protejate de stat
 Definește arianaturală protejată drept spațiu natural delimitat
geografic cu elemente naturale reprezentativeși rare, desemnat și
reglementat în scopul conservării și protecției tuturor factorilor de
mediu din limitele lui.
 Suprafața ariilor protejate de stat din țară constituie – 189,4 mii ha,
5,61% din suprafața țării, în Strategia Națională de Mediu (2014-
2023) preconizându-se extinderea suprafețelor de arii protejate la
18% prin crearea a 2 arii protejate – Parcul Naționa ,,Nistrul Inferior,,
și Rezervația Biosferei ,,Prutul de Jos,,.
 Cadrul legislativ în domeniul conservării şi utilizării durabile
a biodiversităţi este unul consolidat, însă coordonarea
activităţilor dintre sectoarele economiei naţionale
reprezintă un proces foarte anevoios. Deja a început
procesul de îmbunătăţire a cadrului legal prin
armonizarea acestuia la practicile internaţionale (în
special cu ţările vecine din Uniunea Europeană).
 Acordul de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea
Europeană creează premise pentru cooperare în diverse
domenii şi permite racordarea sistemelor politic, economic
şi ecologic al Republicii Moldova la valorile şi standardele
Uniunii Europene. Astfel, cetăţenii Republicii Moldova vor
beneficia de îmbunătăţirea cadrului legal în domeniul
mediului, sănătăţii, securităţii şi al sistemului judiciar,
conform legislaţiei europene.
Acest cadru legislativ și normativ este suficient pentru
dezvoltarea durabilă a biodiversătății Republicii Moldova ?
 Summitul Pământului, cea mai mare conferinţă a Naţiunilor Unite asupra mediului, desfăşurată la Rio
de Janeiro, în Brazilia, s-a soldat cu eşec. Este concluzia ecologiştilor şi activiştilor, participanţi la
reuniune, care susţin că planul aprobat de peste 180 de ţări pentru protejarea planetei este ineficient
în faţă crizelor sociale şi de mediu.
 "Pentru noi, Summitul de la Rio de Janeiro s-a dovedit a fi o farsă. Liderii statelor au venit, au discutat şi
nu au reuşit să acţioneze", a declarat Stephen Hale, activist.

În ciuda nemulţumirii în rândul ecologiştilor şi activiştilor, liderii mondiali adunaţi în Brazilia s-au declarat
mulţumiţi de rezultatele summitului. Astfel, a fost aprobat un plan de 53 de pagini, care prevede
combaterea sărăciei, foametei, încălzirii globale, deşertificării şi epuizării resurselor.

"Summitul de la Rio de Janeiro ne-a dat o platformă solidă pentru construcţie şi instrumente pentru a
construi. Lupta începe acum", a a firmat secretarul general al ONU, Ban ki Moon

"A fost făcut un pas istoric spre o lume mai corectă, echitabilă şi prosperă, astfel încât sărăcia să fie
eliminată, iar mediul înconjurător să fie protejat", e de părere Dilma Rousseff, preşedintele Braziliei.

Summitul Planetei se află la cea de-a cincea ediţie, prima desfăşurându-se în 1972. Potrivit analiştilor,
deşi a fost cea mai mare conferinţă de acest fel, reuniunea de la Rio de Janeiro nu a avut aceleaşi
rezultate precum ediţia din 1992, care s-a încheiat prin publicarea tratatului privind biodiversitatea şi
semnarea Protocolului de la Kyoto privind emisiile de gaze cu efect de seră.
Bibliografie

 Donica A. Educația pentru dezvoltare durabilă a mediului. Curs universitar.

Tipografia Garamont Studio Chișinău 2017. pag.68-85
 Protecția și Conservarea Biodiversității din Republica Moldova
https://ru.scribd.com/document/226606951/Protec%C8%9Bia-%C8%98i-
Conservarea-Biodiversit%C4%83%C8%9Bii-Din-Republica-Moldova
 Integrarea priorităţilor de conservare a biodiversităţii în politicile de planificare
teritorială şi practicile de utilizare a terenurilor din moldova
http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/biodiversity-
mainstreaming-project.html
 Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. din 2015 STRATEGIA privind diversitatea
biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020
https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr02_21.pdf