Sunteți pe pagina 1din 25

Algebra booleană

Profesor: Gherboveț Svetlana


Algebra booleană este un
compartiment al matematicii, în care
legile gîndirii se studiază cu ajutorul
metodelor simbolice.
Formal, algebra booleană poate fi
definită printr-o mulţime a elementelor
{0, 1}, o mulţime de operatori
elementari { ¯, & , V } şi un număr de
postulate.
Variabile şi expresii logice
Elementele 0 şi 1 se numesc
constante logice.
În algebra booleană orice variabilă
poate avea una din cele două valori
posibile, notate simbolic prin 0 şi 1.
Operatori logici
¯ - negaţia (inversia, operaţia logică NU)
& - conjuncţia (produsul logic, operaţia
logică ŞI)
V – disjuncţia (suma logică, operaţia logică
SAU)
Tabelele de adevăr ale operatorilor logici
x y x&y
x x 0 0 0
0 1 0 1 0
1 0 1 0 0
1 1 1
x y XVy
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
Expresii logice
Variabilele şi constantele logice, reunite cu
ajutorul operatorilor logici, formează expresii
logice.

Pentru evaluarea expresiilor se stabileşte


următoarea prioritate a operatorilor logici, în
ordinea descreşterii ei:
¯ - negaţia;
& - conjuncţia;
V – disjuncţia.
Ordinea executării operaţiilor logice poate fi
schimbată cu ajutorul parantezelor “(“ şi “)”.
Evaluaţi expresia logică x  y & z

x y z x y&z x  y&z
0 0 0 1 0 1
0 0 1 1 0 1
0 1 0 1 0 1
0 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0
1 1 0 0 0 0
1 1 1 0 1 1
Aplicaţii
Completaţi tabelul de adevăr al expresiei
logice x1 x2 & x3
Funcţii logice
Funcţia logică de n variabile
y=f(x1,x2,...,xn) este o aplicaţie care
pune în corespondenţă fiecărei
combinaţii de valori ale variabilelor
independente x1,x2,...,xn valoarea 0 sau
1 a variabilei dependente y.
Domeniul de definiţie al funcţiei logice
y=f(x1,x2,...,xn) este mulţimea tuturor
combinaţiilor posibile ale valorilor
argumentelor, iar domeniul valorilor funcţiei
este mulţimea {0, 1}.

Funcţiile logice pot fi definite prin tabele,


formule sau metode grafice.
Numărul funcţiilor logice de n
variabile
Numărul funcţiilor x y0 y1 y2 y3
logice de n variabile se n
determină astfel: m= 2 2 0 0 1 0 1

1 0 0 1 1
Fie n=1.
y0=0 Sunt 2n combinaţii de valori ale variabilei x. Aşa
x cum tabelul are 2n linii, introducînd toate
y1=
combinaţiile posibile de valori ale funcţiei,
y2=x 2n
obţinem 2 combinaţii posibile, adică funcţii.
y3=1
Funcţii logice de 2 variabile
x1 x2 y0 y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 y8 y9 y10 y11 y12 y13 y14 y15

0 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

m=16
Funcţii logice de 3 variabile
i x1 x2 x3 y1 y2 y3

0 0 0 0 1 0 1
1 0 0 1 1 1 0
2 0 1 0 1 0 1
3 0 1 1 1 1 1
4 1 0 0 0 0 0
5 1 0 1 0 0 0
6 1 1 0 0 0 0
7 1 1 1 1 1 1
Există metode ce permit de a exprima
printr-o formulă orice funcţie logică direct
din tabelul ei de adevăr.
Orice funcţie logică de n variabile, n>=2,
poate fi exprimată printr-o formulă care
include numai operatorii elementari ¯, & , V.
Această proprietate facilitează realizarea
tehnică a dispozitivelor destinate calculării
funcţiilor logice cu un număr arbitrar de
argumente.
Formele canonice ale funcţiilor logice
Mintermeni şi maxtermeni
N=1 N=2

i x Pi Si
0 0 x x
1 1 x x
Aplicaţii
Determinaţi mintermenii şi maxtermenii
pentru n=3.
Forma disjunctivă normală perfectă
(FDNP)
Orice funcţie logică de n variabile poate fi
reprezentată printr-o sumă logică unică a
mintermenilor Pi.
Coeficienţii αi reprezintă valorile funcţiei
corespunzătoare combinaţiilor i ale valorilor
argumentelor şi se numesc numere
caracteristice ale funcţiei logice.
Forma conjunctivă normală
perfectă (FCNP)
Orice funcţie logică de n variabile poate fi
reprezentată printr-un produs logic unic al
maxtermenilor Si.
Determinarea formelor canonice
ale funcţiei logice
i x1 x2 y

0 0 0 1

1 0 1 0

2 1 0 1

3 1 1 0
Forma disjunctivă normală
perfectă a unei funcţii se obţine
astfel: i x1 x2 y
1. Se selectează din tabelul de 0 0 0 1
adevăr combinaţiile valorilor
argumentelor pentru care funcţia are 1 0 1 0
valoarea 1.
2 1 0 1
2. Pentru fiecare combinaţie
selectată se formează mintermenul 3 1 1 0
corespunzător.
3. Mintermenii obţinuţi se reunesc cu
ajutorul operatorului disjuncţiei.

Pentru funcţia în studiu combinaţiile respective au indicii 0 şi 2.


Mintermenii respectivi sunt x1 x 2 şi x1 x 2 .
FDNP a funcţiei date are aspectul:

y= x1 x2  x1x2
Forma conjunctivă normală
perfectă a unei funcţii se obţine
astfel: i x1 x2 y
1. Se selectează din tabelul de 0 0 0 1
adevăr combinaţiile valorilor
argumentelor pentru care funcţia are 1 0 1 0
valoarea 0.
2 1 0 1
2. Pentru fiecare combinaţie
selectată se formează maxtermenul 3 1 1 0
corespunzător.
3. Maxtermenii obţinuţi se reunesc
cu ajutorul operatorului conjuncţiei.

Pentru funcţia în studiu combinaţiile respective au indicii 1 şi 3.


Maxtermenii respectivi sunt x1  x2 şi x1  x 2 .
FCNP a funcţiei date are aspectul:

y= ( x1 x 2) & ( x1 x 2)


Calcularea sumei a doi biţi
i x1 x2 S t
0 0 0 0 0
1 0 1 1 0
2 1 0 1 0
3 1 1 0 1

FDNP: S  x1 x2  x1 x2 t=x1 x2

FCNP: S  ( x1 x2) & ( x1 x2) t  ( x1 x2) & ( x1 x2) & ( x1  x2)
Aplicaţii
1. Completaţi tabelul de adevăr pentru
funcţiile echivalente operatorilor relaţionali.
2. Determinaţi formele canonice ale funcţiilor
respective.
3. Determinaţi formele canonice ale funcţiilor
de 3 variabile prezentate anterior.
i x1 x2 x1<x2 x1=x2 x1>x2 x1≤x2 x1≥x2 x1<>x2
0 0 0 0 1 0 1 1 0
1 0 1 1 0 0 1 0 1
2 1 0 0 0 1 0 1 1
3 1 1 0 1 0 1 1 0