 Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este

compusa din urmatoarele formatiuni :

1. Simfiza pubiana (numit și muntele lui Venus)
2. Labiile mari( echivalentul feminin al al scrotului masculin)
3. Labiile mici
4. Clitorisul- organ erectil
5. Vestibul – zonă situată medial de labiile mici marginită de fosa
naviculară și clitoris
6. Glandele anexe:
 Glandele parauretrale Skene
 Glandele Bartholin
 Mușchii ridicatori anali formează planșeul muscular al
pelvisului:
 -mușchiul pibococcigian
 -puborectal
 -Iliococcigian
 -coccigian
 Hiatus urogenital –regiune de minima rezistența, constituind o
veriga importantă la apariția tulburărilor de statică pelvină
(cistocel, rectocel, prolaps uterin ) și a incontinenței urinare de
efort.
 Mușchii superficiali- Diafrag urogenitală :
- mușchii ischiocavernoși
- mușchii bulbocavernoși
Mușchii trasverși al perineului
 I. VAGINUL
Organ muscolo-fibros, tubullar, peretele :
-mucoasa( epiteliu pavimentos pluristratificat)
-musculara ( strat interm- longitudinal
start extern – circular)
-adventice
Lungime in medie 6-10 cm
Partea superioară etse împărțită în 4 fornixuri.
Nu exista glande la nivelul vaginului, fiind lubrifiat prin intermediul
transudatului provenit din plexurile capilare subepiteliale.
Vascularizația- a. Vaginala, ramuri din a.rușinoasă,
a.rectală medie, a.uterină.
Inervația- nervul rușinos,plexul uterovaginal
 Peretele uterului
Colul Corpul
uterin uterin
Exocervix-
porțiunea Istmul
vaginală
ENDOMETRU MIOMETRU PERIMETRU
2 fețe-anterioară și
posterioară
supravagi
nală 2 margini
2 coarne
Strat muscula:
Epiteliu -intern circular seroasa
Fundul -mijlocie
uterin unistratific plexiform
at cilindric -extern
longitudinal
 Trompele uterine numite și
,,oviducte”-au o lungime cuprinsa
între 8-14 cm .
 Impărțite anatomic în:
1. Porțiunea interstițială
2. Istmul
3. Ampula
4. Infundibulul
 Sunt glandele sexuale feminine, organe perechi situate
în pelvis de o parte şi de alta a uterului în spatele
ligamentului larg şi a trompei.
 Susținut de 4 ligamente:
 a. Mezoovarium sau aripioara posterioară a
ligamentului larg prinde ovarul caîntro cupă prin
inserţia sa pe ovar.
 b. Ligamentul suspensor al ovarului (lombo-ovarian) -
care este cel mai puternic mijloc de suspensie al său
format dintr-un ax conjunctiv prin care trec vasele
utero-ovariene.
 c. Ligamentul tubo-ovarian - de la polul superior al
ovarului la pavilionul tubar.
 d. Ligamentul utero-ovarian - între cornul uterin şi
marginea antero - inferioară a ovarului. Prin el trece
ramura ovariană a arterei uterine
 Vascularizația de baza este din ramurile arterei
iliace interne – artera uterina , care patrunde
prin baza ligamentului larg și apoi are traiect
medial pe marginea uterului
 Aproximativ 2cm laterla de cervix artera uterină
încrucițează ureterul .
 Artera ovariană- este ramură directă
din aortă , care se anastomozează cu
ramura ovariană a a. Uterine.
 Artera uterină se divide în 3
ramuri:
 - ramură ovariană
 -ramură tubară
 -ramură fundică
 Inervația pelvisului : nervii sciatic,
obturator, femural.
 Inervația structurilor pelvine
 este realizată în principaș de
 sistemul nervos vegetativ
I. Organ glandular pereche de origine
ectodermică ( 15-25 lobi)
II. Organ hormono-dependent
Forma și dimensiunile depind de : bagajul
genetic, varstă , stare de nutriție, rasă ș.a.

Este format din :glanda mamară, înveliș

cutanat, straturi celulo-adipoase, fascia
glandei mamare.
Tipurile de anomalii :
1. Anomalii de număr (amastia, monomastia, polimastia, athelia, polithelia);
2. Anomalii de volum (atrofia, hipertrofia, anizomastia);
3. Anomalii de formă (malformații ale mamelonului, ptoza mamară).
Această afecțiune poate apărea la acțiunea unor factori nocivi care acționează la
momentul debutului dezvoltării glandelor mamare .
 Este asigurată de :
-artera mamară internă ( ram din artera
subclaviculară)
-artera mamară externă ( ram din artera
axilară)
-ramuri ale arterelor intercostale
Rețelele vasculare sund dispuse în :
-stratul profun
-statul superficial
 Importanță majoră este adresat sistemului
limfatic, fiind cale pentru metastazare a cancerului
de san.
 Caile limfatice sunt repartizate intr-o rețea :
profunda și superficială.
 Drenarea are loc catre limfoganglionii :

-axilari
-subclaviculari
-axilari contralaterali
-prin calea Gerota spre limfoganglionii cardiei și
ligamentului falciform
Astefl ganlionii limfatici al sanului sunt impărțiți în 3
grupuri:
o Axilari ( cu 5 grupuri Poirier și Cuneo)

o Mamari interni

o Supraclaviculari
Mulțumesc pentru atenție