Depozitul si

depozitarea

-Elev : Radu Ștefan-Paul

-Modul : Economia Întreprinderii
 Depozitarea mărfurilor
Transportul în timp al mărfurilor se realizează în principal prin stocare ,
respectiv depozitare . Depozitarea mărfurilor este însa strâns legată și de
procesul de transport.
Procesul de transport cuprinde atât timpul alocat transportului , cât și cel
pentru încărcare , descărcare , întocmirea documentelor și formalităților ,
depozitare temporară etc.
Depozitarea propriu-zisă are drept principale cauze :
• Naturale:
1. Periodicitatea producțiilor agricole
2. Condiții climaterice deosebite ( înzăpeziri , inundații , etc) care afectează
transportul si necesită depozitare.
3. Obisnuințele de consum : anumite produse se consumă iarna (lemnele de
foc) , altele în tot cursul anului. Ambele necesită realizarea de stocuri.
4. Condiții meteorologice care obligă la restrângerea sezonieră a activității.
• Economice :
1. Sezonalitatea cererii pentru anumite produse modifică major prețul de
vânzare. Producția trebuie stocată până la timpul cererii sau cel al
prețului optim.
2. Deși multe procese au caracter continuu , ele implică crearea de
stocuri de siguranță pentru a asigura continuitatea producției.
3. Deseori , realizarea transporturilor în partide mari scade costul
transportului , mult mai mult decât costul depozitării.
4. Acumularea de mărfuri în scopuri speculative sau pentru constituirea
de gajuri , garanții , etc.
5. Necesitatea prezentării mărfurilor prin intermediul expozițiilor ,
magazinelor cu vânzare , etc.
• Strategice:
1. Realizarea de stocuri pentru perioade de război , calamitate , etc. ,
formate din stocuri strategice de alimente , combustibili , muniții ,
medicamente , etc.
 Depozitul
Depozitul este locul în care se face transportul mărfurilor in timp. Putem
avea depozite la producător , la vânzător sau pe parcus , fie ca unități
independente , specializate numai pentru depozitare, fie ca unități
anexate unei alte structuri. Depozitele pot fi specializate după produs ,
după zone geografice ( mărfuri pentru Europa , Asia , etc. ) , după
clientelă sau pot fi generale.
Depozitul are un spațiu de contact cu furnizorii. Acest spațiu este
amenajat caracteristic tipului de marfă si taliei depozitului : găsim o
anumită construcție si dotare pentru transportul pe calea ferată , alta
pentru transportul auto și alta pentru transportul auto containerizat, de
exemplu. Fiind specializate în depozitare , ele preiau cantități mari de
marfă , astfel încât operațiile de încărcare-descărcare sunt cât mai
apropiate de standardele internaționale aceptate.
Depozitul are un spațiu de contact cu clienții , care poate avea
amenajări mixte : pentru transport de mare capacitate sau pentru
transportul de partide mici de mărfuri . Ambele tipuri includ și zona de
evidență contabilă și financiară și pentru emiterea documentelor de
transport , inclusiv cele pentru transportul internațional , care sunt
foarte specializate. Uneori pot include și un spațiu pentru control
vamal si fitosanitar . În interiorul spațiului de depozitare ( acoperit sau
nu ) , avem spațiile pentru depozitare efectivă , și cele pentru operații
de producție : dezambalare , sortare , reambalare , grupare , lotizare ,
control de calitate , recondiționare , etc. În timpul depozitării , în
funcție de natura mărfii , se fac și controalele periodice , privind
calitatea. Spațiile de depozitare sunt amenajate diferit , în funcție de
marfă : spațiile pentru grâu vor fi diferite de cele pentru benzină sau
computere.
Depozitele specializate exclusiv în depozitare pot emite documentul
numit warrant care atesta prezența în depozit a unui anumit fel de
marfă , într-o anumită cantitate . Aceste documente se pot negocia și
pot asigura finanțarea întreprinderilor . O condiție esențială , privind
astfel de operațiuni , este credibilitatea depozitului respectiv.
În marele porturi , depozitele au dimensiuni foarte mari, cu capacități
imense . Exploatarea lor este de tip industrial, din cauza volumului
mare de mărfuri manevrate zilnic . Depozitele moderne sunt
computerizate , atât pentru evidența mărfurilor depozitate cât și
pentru operațiile cu transportatorii și depozitarii . Tehnologiile moderne
de transport au permis standardizarea muncii în depozite și un mare
randament al activității.
Din marile depozite ( antrepozite ) , marfa poate ajunge în depozite
zonale , apoi în depozitele întreprinderilor sau comercianților . Marea
majoritate a mărfurilor se află fie în sistemul de depozite , fie în cursul
transportului. Trebuie să menționăm însă și un aspect al societății de
consum: „depozitarea” la cumpărător , respectiv cumpărarea de
mărfuri peste nevoile normale de consum , mai ales a mărfurilor de
folosința îndelungată , ajungându-se la adevărate depozite de haine,
pantofi , cărți , etc.