LEUCEMIILE ACUTE

• Leucemiile acute reprezintă un grup de proliferări

maligne ale celulelor stem (suşe) hematopoietice.
• celule imature (aparţinând liniei limfoide sau mieloide),
care şi-au pierdut capacitatea de diferenţiere şi
maturare.
• invadearea măduvei osoase hematoformatoare având
drept consecinţă suprimarea creşterii şi diferenţierii
celulelor medulare normale, şi diminuarea producţiei
de celule sanguine.
• Consecinţă, survin citopenii variabile în sângele
periferic => sindroame: anemic, infecţios şi hemoragic.
• Proliferatul leucemic poate părăsi măduva, trece în
sânge şi poate invada orice organ => organele
implicate preferenţial : ganglionii, ficatul, splina,
tegumentele, sistemul nervos central şi testiculi =>
sindromul tumoral.
 ETIOLOGIA
Cauza producerii leucemiei acute rămâne
o necunoscută pentru majoritatea cazurilor
diagnosticate. Factori ce par a fi implicaţi :
• Expunerea la radiaţii
• Expunerea la substanţe chimice –
industriale (benzenul şi hidrocarburile
aromatice, insecticidele organo-clorurate ş.a.)
sau medicamentoase (cloramfenicol, AINS,
arsenic şi mai ales citotoxicele antineoplazice).
• Virusuri – ca HTLV-I.
• Factori congenitali şi familiali
• Deşi hemograma şi aspectul frotiului
din sânge periferic pot fi sugestive, pentru
diagnosticul pozitiv, şi precizarea
subtipului, examenul medular este
indispensabil.
• Diagnosticul de leucemie acută este
stabilit în prezenţa celulelor blastice
care depăşesc procentul de 30 % din
totalul celulelor nucleate medulare.
• Trăsăturile clinice sunt utile dar total
insuficiente şi uneori irelevante.
• Prima contribuţie hotărâtoare: evaluarea
morfologică a celulelor leucemice.
• Ulterior, în sprijinul caracterizării tipului
celular proliferant s-au asociat tehnici noi
ca : examenul citochimic, imunofenotipic,
citogenetic şi, eventual, de biologie
moleculară.
 A. Leucemiile acute limfoblastice
(LAL):
• este cea mai frecventă afecţiune
malignă la copil
• Afecteaza linia limfocitara B si T.
• Semne şi simptome generale :
alterarea stării generale,
febră sau subfebrilităţi fără context
infecţios evident (datorită proliferatului
leucemic),
transpiraţii,
inapetenţă,
scădere în greutate.
• Semne şi simptome datorate insuficienţei
medulare :
– Sindrom anemic : astenie, fatigabilitate, ameţeli,
vertije, paloare, dispnee, palpitaţii, tahicardie;
– Sindrom infecţios : angine, suprainfecţii recidivante,
febră, pneumonii, bronhopneumonii …;
– Sindrom hemoragic : echimoze, hematoame,
gingivoragii, epistaxis, mergând până la manifestări
mai grave ca hemoragii digestive...
• Semne şi simptome datorate proliferării
leucemice:
– Dureri osoase
– Sindrom tumoral : splenomegalie, hepatomegalie,
adenopatii nedureroase, uneori hipertrofie testiculară.
 Investigatii paraclinice
• Hemograma :
– Hiperleucocitoză cu
predominanţa
celulelor blastice,
asociind semne de
insuficienţă
medulară: anemie
normocromă,
normocitară,
aregenerativă,
neutropenie,
trombopenie.
• Mielograma
 Prognosticul

• leucocitoza peste 30.000/mm3 la diagnostic,

reprezintă un factor de prognostic negativ (şansă
crescută de a avea volum tumoral extramedular
mare)
• vârsta sub un an sau peste 10 ani conferă un
prognostic rezervat, iar la adult vârsta peste 50 ani
• fenotipul lecemiei : leucemiile de tip T au un prognostic
mai bun decât cele non T.
• durata până la obţinerea răspunsului terapeutic :
cu cât acesta este mai tardiv (peste 4 săptămâni
de tratament), prognosticul este mai rezervat.
 B. LEUCEMIA ACUTA
MIELOBLASTICA (LAM):
• LAM poate apare la orice vârstă dar este
mai obişnuită la adulţi, incidenţa crescând
cu înaintarea în vârstă. In medie la 60 ani.
• Celulele de origine sunt mieloide sau
monocitare.
 Manifestări clinice:
• Semne şi simptome generale :
– alterarea stării generale,
– febră sau subfebrilităţi fără context infecţios evident
– transpiraţii,
– inapetenţă,
– scădere în greutate,
– dureri osoase.
• Semne şi simptome datorate insuficienţei
medulare :
– Sindrom anemic (paloare, astenie, ameţeli, dispnee,
palpitaţii, tahicardie);
– Sindrom infecţios (angină ulcero-necrotică, infecţii
diverse şi frecvente, febră);
– Sindrom hemoragic (hemoragii cutanate şi mucoase).
• Semne şi simptome datorate proliferării
leucemice (sindromul tumoral) :
– hipertrofie gingivală dureroasă;
– hepatomegalie, splenomegalie;
– adenopatii - sunt rare
– sindromul de leucostază = obstrucţia
arteriolelor din circulaţia cerebrală şi
pulmonară prin trombi blastici.
Leucemii cronice
 A. LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA
(LLC):
• Proliferarea clonală şi acumularea de limfocite
cu aspect morfologic relativ matur, dar cu
funcţie imatură.
• Iniţial, acestea sunt prezente în măduva
osoasă şi sânge, pentru ca ulterior, prin
progresia bolii să se acumuleze în ganglioni,
splină, ficat şi alte organe, determinând
mărirea de volum a organelor respective.
 ETIOLOGIA
• Etiologia LLC rămâne o necunoscută.
• Factori de risc:
– Expunerea la unele produse chimice utilizate în agricultură
(insecticide, ierbicide, fertilizatori).
– Expunerea la agenţi fizici – radiaţii ionizante.
– Expunerea la agenţi chimici în mediul industrial.
– Factori de mediu.
– Asocierea cu anumite infecţii virale în care agenţii patogeni
sunt HTLV-I şi II (human T-cell leukemia virus), virusul
Ebstein Barr
– Factori genetici. Antecedentele familiale de LLC sau alte
boli limfoproliferative.
 MANIFESTARI CLINICE
• 25% din pacienţi sunt asimptomatici în momentul diagnosticului, acesta
fiind fortuit, ocazionat de un consult pentru altă patologie sau un control
periodic, de rutină ;
• simptomele posibile:
– astenie,
– fatigabilitate,
– diminuarea apetitului,
– scădere în greutate,
– febră (rar),
– transpiraţii ;
• adesea: poliadenopatii superficiale cu ganglioni diseminaţi, simetrici, cu
diametrul de 1-2 cm, elastici, mobili, nedureroşi ;
• splenomegalie moderată (în 90% din cazuri) ;
• hepatomegalie (50%), hipertrofie amigdaliană (77%) ;
• Eventual: adenopatii profunde mediastinale şi retroperitoneale, de obicei
nedureroase şi necompresive ;
 INVESTIGATII PARACLINICE
a. Hemograma:
• hiperleucocitoză cu hiperlimfocitoză persistente la examene
repetate. Limfocitele în valoare absolută sunt peste 5.000 –
10.000/mm3, de obicei între 30.000 şi 100.000/mm3. Adesea,
limfocitele leucemice au aspect morfologic similar limfocitelor
mature .
• restul formulei este normal sau poate asocia anomalii de tipul :
anemie normocromă, normocitară, trombocitopenie, neutropenie ;
b. Mielograma si biopsia medulara - nu sunt absolut necesare pentru
diagnostic.
• Mielograma confirmă diagnosticul, prin evidenţierea unei infiltraţii
medulare limfocitare ce depăşeşte 30% din celularitate.
c. Biopsia ganglionara
• Nu este necesară pentru diagnostic.
• Poate fi necesară în momentul în care se suspicionează
transformarea într-un limfom agresiv.
 B. LEUCEMIA MIELOIDA CRONICA
(LMC):
• Celulele leucemice rezultate păstrează
capacitatea de diferenţiere şi maturare
cât şi capacitatea funcţională (cel puţin
parţial), dar au o capacitate proliferativă
crescută, predominant pe linia
granulocitară.
 ETIOLOGIE:
• Cromosomul Philadelphia este un marker
al LMC dar nu este şi patognomonic
pentru boală, prezenţa lui fiind detectată şi
în alte boli
• Factorii cauzali rămân necunoscuţi în
majoritatea cazurilor.
 Prezentare clinică
• Frecvent descoperirea este întâmplătoare
• De obicei, simptomele apar când leucocitele depăşesc cifra de
30.000/mm3.
Semne funcţionale :
• astenie,
• anorexie,
• scădere în greutate,
• senzaţie de jenă în hipocondrul stâng,
• senzaţia de plenitudine gastrică sau de saţietate rapidă, meteorism,
• tulburări de tranzit,
• alterarea stării generale.
Uneori, debutul este marcat direct de complicaţii :
• infarct splenic,
• priapism,
• hemoragii,
• tromboze.
 Examenul clinic evidenţiază :
• Splenomegalie (70 – 85 %) semn clinic major, adesea monstruoasă.
• Hepatomegalie: mai rar, în 20 – 45 % din cazuri,
• Adenopatiile sunt rare.
• Mai rar, la pacienţii cu hiperleucocitoză majoră pot apare
manifestări de hipervâscozitate sanguină (leucostază) cu:
– cefalee,
– ameţeli,
– vertije,
– tinitus,
– tulburări ale stării de conştienţă cu stare de confuzie
– tulburări de vedere
– accidente vasculare cerebrale,
– insuficienţă cardio-respiratorie.
 PARACLINIC:
a. Hemograma – este sugestivă pentru diagnostic.
• Hiperleucocitoză: peste 100.000/mm3 în 70% din cazuri, cu
30-40% neutrofile.
• Bazofilele sunt deobicei crescute
• Eozinofilele sunt crescute, dar în mai mică măsură decât
basofilele.
• Anemie normocromă, normocitară, este adesea discretă
până la moderată.
• Trombocitoză 500.000–600.000/mm3, rar mai importantă.
b. Mielograma : măduvă bogată, hiperplazică, cu o celularitate
de 75–90% şi reducerea procentului de adipocite medulare.
Seria granulocitară este net predominantă (80-90%), cu toate
etapele de maturaţie