Academia de Studii Economice

Facultatea de ECONOMIE TEORETICĂ ȘI APLICATĂ

Disciplina: Economia României

Cursul 6.

Privatizarea

Martie
2019
 Care sunt funcțiile proceselor ?

Liberalizarea – crearea pieţei

Stabilizarea – funcţionarea normală
Restructurarea – adaptarea la piaţă

Privatizarea – consolidarea
și funcționalizarea pieței
 Ce vom prezenta?

•Restructurarea
•Restructurarea proprietății
•Privatizarea în România
 Restructurarea
• Cel mai apropiat sens de tranziţie ca proces real
• Formula care conţine traiectorii spre Economia de piaţă
funcţională
• Combină – aspecte regresive ale vechiului mecanism,
aspecte emergente de economie de piaţă
• Restructurare  chiar reforma economiei
• Cel mai costisitor proces – a generat reţineri
• A fost subminată de aliniamentul ei privatizarea asupra
căreia s-a centrat atenţia

Restructurarea vizează: a) aspecte macroeconomice

b) aspecte microeconomice
 Restructurarea
a) aspecte macroeconomice
– de reconfigurare a economiei(centrarea pe piață)
– de infrastructură (tehnică și instituțională)
– de competitivitate (inserția pe piețe externe)
– privatizare
– bănci, sistem fiscal, reformă structurală, crearea
pieţelor, protecţia socială
b) aspecte microeconomice
– centrarea strategiei de integrare pe piaţă
(strategii, programe)
– noile întreprinderi – calea naturală de reformă
– ISD
Restructurarea trebuie văzută ca o afacere
 Restructurarea
Proces extrem de costisitor
– investiţii - capitalizare
Adevărata reformă a economiei
– miza este – randamentul
• competitivitatea
• concurenţa
• capacitatea de a crea pieţe
Soluţii conflictuale (Economie – Societate –
Politică)
Îmbinarea politicilor de restructurare cu
celelalte politici(Viziunea OECD)
 Restructurarea

Schema interdependenţelor tranziţiei Creştere

sustenabilă

- OECD -
intrări ridicarea barierelor Concurenţa şi inovaţii
de intrare
Falimente
Îmbunătăţirea Noi surse pentru Stagnare
Sigu ranţa condiţiilor de Şomaj
întreprinderi
socia lă creditare Eliberarea resurselor
costurile Privatizare, lichidare (distrugere creatoare)
de ieşiri Restructurare
suportabili Constrângeri Arierate
tate bugetare tari Datorii ale
Datorii statului Semnalele pieţei au rol
Stoparea Reforma Subvenţii
sistemului stimulator
veniturilor Semnalele prin
inflaţioniste financiar preţuri întărite prin
reducerea excesului
Presiuni pentru
cererii
injecţia de Preţuri determinate de
lichiditate la piaţă
băncile cu
Presiunea cererii stabilizare probleme Preţuri liberalizate
devine Tarife reduse
măsurabilă
Hiperinflaţie

liberalizare
 Restructurarea proprietății
• Cel mai important proces
al restructurării este privatizarea
• Transformarea proprietăţii – procesul cu miza
politică cea mai mare
în fapt, prin reforma proprietăţii se pun
bazele tipului de societate structurată pe
principiile
–democraţiei
–statului de drept
• sensul transformării – trecerea de la
proprietatea socialistă, unică, a
întregului popor, la proprietatea privată
 Restructurarea
Distingem:
• procesul general de reformă a proprietăţii – modificări
în structura proprietăţii
• adecvarea acesteia la specificul economiei de piaţă de tip
capitalist
• procesul de privatizare – transfer al proprietăţii de la
stat la particulari
• circulaţia proprietăţii – adică trecerea de la un
proprietar la alt proprietar sub aspect comercial şi juridic
• schimbarea regimului proprietăţii, adică modificări în
statutul general al proprietăţii pe bază legală
• constituţie – ocrotire
- garantare
• istoric – s-a trecut de la intenţiile de reformare a
proprietăţii socialiste la cele de transformare a
instituţiilor şi relaţiilor de proprietate
 Restructurarea proprietății
• Formele de restructurare a proprietăţii:
Dezetatizare,descentralizare,demonopolizare,dereglementare,reprivatizare,
privatizare
• privatizarea (definiţie restrânsă): transfer legal al drepturilor de
proprietate de la stat la agenţi privaţi
1) dreptul exclusiv de a folosi şi dispune de proprietate;
2) dreptul exclusiv de a beneficia de pe urma exploatării proprietăţii;
3) dreptul deţinătorului de a lichida după cum crede de cuviinţă
proprietatea;
4) dreptul de a hotărî asupra propriei persoane.
• relaţiile cu proprietatea (de apartenenţă, de dispoziţie – arendatorul – de
posesiune, de folosinţă – arendaşul)
• privatizare (definiţie largă): măsurile care contribuie la limitarea
implicării statului în activitatea economică
• privatizarea în sens larg – echivalentă cu liberalizarea proprietăţii.
Circulaţia liberă a proprietăţii (restricţii: proprietatea funciară, regiile
autonome)
• privatizarea – ca proces de creare a noi întreprinderi. Calea naturală:
aspecte discutabile ale abordării privatizării
 Restructurarea proprietății
transferul proprietăţii de stat
politice apariţia unei noi clase de antreprenori

returnarea proprietăţii celor care

Obiectivele au fost deposedaţi prin naţionalizare
etice
privatizării acordarea de prioritate angajaţilor

creşterea eficienţă alocativă

eficienţei

venit bugetar
financiare
stabilizare – controlul lichidității
 Privatizarea
• Trebuie să spunem că privatizarea nu este un scop în sine ci o cale
inevitabilă pentru a se ajunge la noul mecanism, de piaţă, al economiei

• Este greu să stabilim o relaţie directă între orice privatizare şi piaţă /

companii legate de buget (subvenţii); mimarea pieţei (licitaţii trucate)

• Relaţia este directă doar între o privatizare a unei structuri economice

cu intrări şi ieşiri liberalizare de factori, în condiţiile eliminării
monopolului / controlului statului / dependenţei de buget

• Trebuie să observăm că evoluţia spre economia de piaţă pe calea

privatizării a fost ocolitoare, ezitantă sau inadecvată

• Privatizarea a fost greu acceptată ca o soluţie de a se schimba

accentul în sistemul de interese, de la cel general şi de grup la cel
individual
 Privatizarea
• privatizarea de masă ca transfer fără echivalenţă valorică
- criteriul etic versus criteriul economic
- privatizarea ca act de dreptate socială
- 30% din capitalul social a fost redistribuit după criterii
noneconomice
• Rezultate: - s-a creat o proprietate colectivistă, extrem de dispersată,
nepersonalizată
- s-a rupt orice posibilitate de a lega direct individul de
obiectul proprietăţii, de a-l interesa de performanţele proprietăţii
- în fapt, s-a zădărnicit procesul de reformă a mentalităţii, de
la cea motivată social, la cea motivată individual
- s-a perpetuat înclinaţia spre paternalism
- s-a amânat apariţia atitudinii antreprenoriale, a vocaţiei
investiţionale şi a asumării riscului
• privatizarea instituţională, prin gestionarea proprietăţii de către F.P.P.
(ulterior S.I.F.) şi de F.P.S. (ulterior agenţii, birouri, AVAS etc.)
- un interpus între acţionari şi întreprinderi
- practici precare de gestionare (dividende minime sau zero)
- privatizarea s-a golit de conţinut, nu a sprijinit apariţia
responsabilităţii individuale pentru privatizare
 Privatizarea
- sistemul instituţional s-a dovedit profitofag, costurile de funcţionare
fiind enorme (consilii de administraţie, clientelism politic etc.)
- acumulările de capital au fost nesemnificative
• privatizarea de tip popular (vânzarea către salariaţi)
- confuzionarea relaţiilor dintre proprietar şi salariat; suprapunerea
condiţiei de salariat cu cea de proprietar; conflict de interese
- absenţa managementului motivat de profit
- precaritatea culturii democraţiei şi a antreprenoriatului, dar şi a
legalităţii
- subcapitalizare excesivă
- amânarea concentrării proprietăţii pe calea pieţei de capital
- atragerea de capital străin fără performanţe
-- economice
-- manageriale
-- financiare
• S-a acordat atenţie prea mare privatizării, transferului de proprietate şi
mai puţin creării de proprietate prin iniţiativa privată, care este:
--- Calea naturală spre capitalism
• Finalitatea privatizării, a reformei proprietăţii în general – formarea
agenţilor motivaţi ai pieţei
 Privatizarea în România
• A reuşit România să facă prin privatizare o reformă a societăţii?
– are România capitalişti?
– de ce proprietatea este difuză?
– capitalism fără capitalişti sau capitalişti fără capitalism?
• A dus privatizarea la piaţă?
• cu cine s-a făcut privatizarea?
• cum s-au privatizat monopolurile?
• de ce se privatizează ultimul sectorul energetic?
• de ce s-a privatizat profitul?
– A fost privatizarea o problemă rezolvată economic?
– Ce tip de capitalism prefigurează privatizarea noastră?
• expertiza
• dimensiunea socială
• investiţiile de modernizare
• protecţia mediului
• sancţiuni de piaţă (sau de concurenţă neloială) pentru vânzarea de
către proprietar a activelor
• managementul dovedit
– Cum s-a rezolvat raportul capital autohton – capital străin în privatizare?
 Privatizarea în România
Legea lui Pareto
în orice societate 10% din populaţie va deţine 90% din
avuţia naţională
 concentrarea bogăţiei în ţările dezvoltate a modificat
Legea Pareto a distribuţiei proprietăţii
1-2% din populaţie controlează – direct sau indirect – 40%
din avuţia naţională
– În funcţie de context, câştigători vor fi 10% sau 1-2% din
populaţie
– Legea Pareto indică aspecte delicate
• poziţionarea în societate depinde de participarea (câştigătoare)
la privatizare – eşti sau nu eşti în 10%
• a generat o competiţie pentru însuşirea proprietăţii
– Au existat un amalgam de grupuri care au ilustrat opţiuni
fundamentale cu premise divergente la privatizare
 Privatizarea în România
1)  grupul intereselor capitalului industrial şi ale
proletariatului industrial

2)  grupul „liberal”

3)  grupul restituţioniştilor

4)  grupul tehnocraţilor industriali din

agricultură
 Privatizarea în România
– Observăm că privatizarea a fost o opţiune politică largă – condiţionalitate
externă
– Dezbaterile vizau următoarele direcţii
• mărimea şi viteza privatizării
• variante – privatizare limitată
• – privatizare cvasitotală
• în favoarea cui se face privatizarea?
• variante – în favoarea întregii populaţii
• – în favoarea noii clase de întreprinzători privaţi
• – în favoarea foştilor proprietari, deposedaţi de comunism
• – în favoarea capitalului străin
• în realitate – s-au combinat direcţiile
– în agricultură
• – privatizare prin retrocedare
• – fărâmiţare a proprietăţii – agricultura de subzistenţă
• – 22% din suprafaţa agricolă este inclusă în agricultura modernă (exploataţii cu
peste 20 ha)
• - 0,9 mil. ha – gospodării individuale
• - 2,2 mil. ha – societăţi comerciale
– Raportul privatizare – management – cu ce trebuia să înceapă tranziţia?
 Privatizarea în România
– Viziunea ideologică asupra tranziţiei a
făcut din privatizare un teren de
dispută Valoarea in $ a
• s-a rezervat un sector important 1% din
de economie administraţiei (regii Perioada % Capital social capitalul
autonome – considerate social
strategice) privatizat
• s-a acordat gratuit populaţiei circa
1/3 din economie prin
1990-1996
intermediul cupoanelor de 1% 118 mil.
privatizare şi al certificatelor de
proprietate
• privatizare către angajaţi (MEBO)
1997-2000
• cedarea salariaţilor a unor
procente de acţiuni din
1% 57 mil.
privatizarea marilor companii
(Energie, bănci 5%-8%)
2001-2004
– privatizarea a început dinspre periferie 1% 44 mil.
(servicii, distribuţie) economiei spre
centrul economiei (industrie)
Succes!!!