PREFACEREA SOCIALĂ ŞI

ECONOMICĂ A
SISTEMULUI
AGRICULTURII
1859-1914
 BIBLIOGRAFIE
Bibliografie minimală (obligatorie):

1. Axenciuc, Victor - Introducere în istoria economică a

României; Editura “Fundaţiei România de Mâine”, Bucureşti
1997, p. 79 - 122.

Bibliografie suplimentară:
2. Rosetti, Radu - Pentru ce s-au răsculat ţăranii, Editura
Eminescu, Bucureşti 1987.
Bibliografie facultativă:
3. Axenciuc, Victor - Evoluţia economică a României.
Cercetări statistico-economice 1859-1947, vol. II –
Agricultura, Editura Academiei Române, Bucureşti 1996.
Probleme şi întrebări orientative
1. Care sunt criteriile potrivit cărora o exploataţie
agricolă poate fi considerată ca având caracter
„capitalist”?
2. În ce măsură au fost înlăturate relaţiile de tip
feudal din agricultură până în anul 1938? Cum
se poate estima eficienţa instituţională şi
economică a reformelor agrare?
3. Care au fost cauzele instituirii regimului
„învoielilor (tocmelilor) agricole”?
4. Ce a determinat apariţia fenomenului marii
arendăşii şi a trusturilor arendăşeşti?
Probleme şi întrebări orientative
5. Estimaţi posibilităţile de modernizare
accelerată a agriculturii pe cale liberală (fără
intervenţia statului).
6. Analizaţi efortul investiţional necesar
înzestrării agriculturii cu mijloace de producţie
moderne în perioada 1859-1938.
7. Comparaţi nivelul de dezvoltare a agriculturii
româneşti cu cel atins în alte ţări europene în
diferite perioade istorice (1860-1865, 1910-
1914, 1935-1939 etc.)
 EVOLUŢIA
AGRICULTURII ÎN
PERIOADA 1864-1914

• Transformări instituţionale
• Adoptarea unor tehnologii noi
• Evoluţii economice
 REFORMA AGRARĂ DIN
ANUL 1864

• Premise
• Conţinut
• Consecinţe
 PREMISELE REFORMEI
AGRARE DIN ANUL 1864

• proprietatea funciară în perioada 1831-

1864;
• statutul social-juridic al ţărănimii;
• estimarea efectelor pozitive ale eliberării şi
împroprietăririi ţăranilor, după modelul
occidental;
 PROPRIETATEA FUNCIARĂ
ÎN PERIOADA 1831-1856
Articolele 140-144 ale Regulamentului
Organic al Valahiei consacră restrângerea
dreptului de folosinţă al ţăranului la două
treimi din hotarul moşiei.
Fostul stăpân devine proprietar - în sensul
modern al cuvântului - cu drept de
dispoziţie asupra unei treimi din suprafaţa
moşiei.
PROPRIETATEA FUNCIARĂ
ÎN PERIOADA 1831-1856
Potrivit art. 144, proprietarul are
dreptul să „îndepărteze pe lăcuitorii
ce ar avea prea mulţi, după
asemănarea întinderii moşiei sale.”
ENCLOSURES - Anglia
dreptul de TRIAGE - Franţa - 1668
PROPRIETATEA FUNCIARĂ
ÎN PERIOADA 1831-1856
„Regulamentul Organic este întâiul
aşezământ care transformă pe stăpânii de
moşii în proprietari, dându-li acest nume
şi făcând un pas hotărâtor în procesul de
transformare a vechii judecii în alod.”

Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, Editura

Eminescu, Bucureşti, 1987, p. 38.
 ALODIU
În perioada medievală, în Apusul şi Centrul
Europei:

Proprietate funciară scutită de

orice vasalitate.
 STATUTUL SOCIAL-
JURIDIC AL ŢĂRĂNIMII
Caracter confuz:
„… Ţaranul român este mai mult decât
un şerb, mai mult decât un locatar, mai
mult decât un uzufructuar, mai mult
decât un colon-parţiar; dar este totodată
mai puţin decât un om slobod, mai puţin
decât un emfiteot, mai puţin decât un
coproprietar”
Radu Rosetti, op. cit., p. 177.
 EMFITEOZĂ

Contract pe termen lung, cu drept de

ipotecă asupra proprietăţii închiriate sau
arendate.
 PREMISELE REFORMEI
AGRARE DIN ANUL 1864
- măsuri prealabile -
• constituirea fondului funciar al statului
prin secularizarea averilor mănăstireşti
în decembrie 1863;
• dizolvarea Camerei - 2 mai 1864
 SECULARIZAREA
AVERILOR MĂNĂSTIREŞTI
Prin legea din 11 decembrie 1863 a fost
reintegrată în patrimoniul naţional o
suprafaţă reprezentând 25,26 % din
teritoriul ţării.

Această suprafaţă, constituind Domeniile

statului, urma să fie alocată ţăranilor
împroprietăriţi, completând loturile
distribuite acestora din moşiile boiereşti.
 CONŢINUTUL
REFORMEI AGRARE DIN
ANUL 1864

PREVEDERILE LEGII
RURALE DIN 14
AUGUST 1864
 LEGEA RURALĂ DIN
14 AUGUST 1864

• eliberarea (emanciparea) ţăranilor;

• desfiinţarea obligaţiilor feudale;
• împroprietărirea ţăranilor;
• desfiinţarea privilegiilor boiereşti;
• organizarea comunelor rurale.
 LEGEA RURALĂ DIN ANUL 1864
ÎMPROPRIETĂRIREA ŢĂRANILOR

• criteriile împroprietăririi;
• condiţiile împroprietăririi;
• tipul de terenuri distribuite;
• suprafaţa alocată;
• numărul familiilor împroprietărite.
 CRITERIUL
ÎMPROPRIETĂRIRII

Capacitatea de lucru a fiecărei

gospodării exprimată în numărul
de vite lucrătoare.
 CONDIŢIILE
ÎMPROPRIETĂRIRII
Ţăranii nu aveau să plătească pentru
pământul primit, ci urmau să răscumpere
privarea boierilor de prestarea obligaţiilor
în muncă efectuate pe moşiile boiereşti
înaintea eliberării, plătind în conformitate
cu condiţia lor socială sume variind între
133 şi 52 lei.
DESPĂGUBIREA MARILOR PROPRIETARI
TRANSFERUL SUMELOR DATORATE DE
ÎMPROPRIETĂRIŢI

• Instituţia special înfiinţată: Comitetul de

Lichidare a Obligaţiunilor Rurale.
• În contul datoriilor ţăranilor, statul a emis
obligaţiuni în sumă totală de 107 milioane lei
aur, cu o rată a dobânzii de 10 % anual.
• Suma urma să fie recuperată de la foştii clăcaşi
în termen de 15 ani.
 TIPURILE DE TERENURI
PRIMITE
Ţăranii au primit numai terenuri
arabile.

Păşunile, islazurile şi pădurile au

rămas în proprietatea marilor
proprietari funciari.
 ÎMPROPRIETĂRIREA
ŢĂRANILOR - 1864
În În Numarul Suprafata
Categorii Muntenia Moldova gospodariilor - % - mii ha - % -
a) Taranii cu patru vite 5 ha 51 7 ha 87 71912 15,4 413,2 23,4
b) Taranii cu doua vite 3 ha 72 5 ha 73 202075 43,2 882,7 50,0
c) Taranii cu o vita 2 ha 30 3 ha 47 134132 28,7 384,7 21,8
d) Teren de casa si gradina - - 59721 12,8 85,6 4,8

Total 467840 100,0 1766,3 100,0

 ÎMPROPRIETĂRIREA
ŢĂRANILOR 1864 -1889
Numar gospodarii Suprafata
nou împroprietarite mii hectare
1864 Legea Rurala 467840 1766,3
1878 Noii însuratei 48342 238,3
LOTURI VÂNDUTE PRIN LEGILE DIN ANII:
1881 Pâna la 10 ha 4970 23,1
Peste 10 ha 1717 8,2
1889 Loturi de 5 ha 105165 526,2
Loturi de 10 ha 1163 11,7
Loturi de 25 ha 386 8,7
1864-1889 Total 629583 2583
 LEGEA RURALĂ DIN ANUL 1864
- CONSECINŢELE -

1. noii proprietari funciari, ţăranii, devin egali

din punct de vedere juridic cu foştii lor
stăpâni;
2. generalizarea proprietăţii private constituia
premisa expansiunii sistemului economiei de
piaţă în România în cadrele unei societăţi
structurate instituţional;
 LEGEA RURALĂ DIN ANUL 1864
- CONSECINŢELE -
3. a fost demarat procesul de transformare a
marii proprietăţi funciare în mică
proprietate ţărănească, proces ce avea să
fie încheiat prin reformele din anii 1921 şi
1945;
4. au fost create premisele intensificării
producţiei agricole, pornindu-se de la
condiţia aparent suficientă a cointeresării
principalului producător agricol, ţăranul.
 LEGEA RURALĂ DIN ANUL 1864
- CONSECINŢELE -
5. Împroprietărirea ţăranilor numai cu
terenuri arabile şi cu suprafeţe insuficiente
pentru asigurarea supravieţuirii a
determinat prelungirea relaţiei de
interdependenţă dintre moşier şi ţăran,
consacrată prin „Legea pentru tocmeli
agricole” din anul 1866, fiind inaugurat
astfel regimul învoielilor agricole.
 LEGEA RURALĂ DIN ANUL 1864
- CONSECINŢELE -
6. Structura proprietăţii funciare generate
de reforma din anul 1864 este de tip
moşieresc - ţărănesc cu tendinţe de
evoluţie specifice celor două categorii de
proprietari:
a. descentralizare a marii proprietăţi;
b. fărâmiţare a micii proprietăţi.
 DISTRIBUŢIA PROPRIETĂŢII
MICI FUNCIARE ÎN ANUL 1905
Categorii de Numar - mii Ponderi Suprafata Ponderi
proprietati proprietati % mii hectare %
Pâna la 0,5 ha 62,8 6,8 26,4 0,8
0,5-1 ha 81,0 8,8 72,8 2,3
1-2 ha 147,9 16,1 237,0 7,5
2-3 ha 131,6 14,3 337,0 10,7
3-4 ha 172,4 18,7 632,0 20,0
4-5 ha 148,7 16,1 711,0 22,5
5-7 ha 131,1 14,2 743,5 23,6
7-10 ha 45,2 4,9 394,0 12,5
Total, 0-10 ha 920,9 100,0 3153,6 100,0
DISTRIBUŢIA MARII PROPRIETĂŢI
FUNCIARE ÎN ANUL 1905
Categorii de Numar - mii Ponderi Suprafata Ponderi
proprietati proprietati % mii hectare %
Total, 0-10 ha 920,9 95,43 3153,65 40,29
10-100 ha 38,723 4,01 862,80 11,02
100-500 ha 3,314 0,34 816,39 10,43
500-1000 ha 1,122 0,12 803,08 10,26
1000-3000 ha 0,771 0,08 1236,42 15,80
3000-5000 ha 0,112 0,012 434,37 5,55
Peste 5000 ha 0,066 0,007 520,10 6,65
Total 965,0 100,00 7826,80 100,00