Sunteți pe pagina 1din 18

Efectele statutului de

răufăcător în
licențierea morală

Evan Polman, Nathan C. Pettit, Batia M. Wiesenfeld (2013)


,,Effects of wrongdoer status on moral licensing’’, Journal of
Experimental Social Psychology 49 (2013) 614-623
1. Cadrul teoretic
• Aprobarea și dezaprobarea socială joacă o funcție de
reglementare critică în formarea modului în care oamenii se
comportă în contexte sociale.
• Cercetarea asupra licenței morale a început să examineze
condițiile în care oamenii sunt liberi să se angajeze în
comportamente imorale și neetice.
• Considerațiile privind statutul social contribuie în mod natural
la explorarea modului în care oamenii judecă comportamentul
suspect al celorlalți.
• Statutul presupune respectul, prestigiul și admirația de care
indivizii se bucură în ochii celoralți.
 Indivizii primesc judecăți mai măgulitoare.
Statutul ridicat  Indivizii se bucură de cele mai multe
beneficii și de un credit disproporționat mai
bun pentru eforturile colective de succes.

 Lipsa statutului este asociată cu


Statutul scăzut dezaprobarea socială.
 Persoanele cu statut scăzut, cum ar fi
minoritățile, femeile și persoanele fără
adăpost sunt adesea lipsite de respect,
stigmatizate și primesc stereotipuri negative.
 Aceste persoanele provoacă adesea simpatie,
compasiune și milă de la alții.
• Statutul unei persoane ajută la modelarea modului în care
alții percep și reacționează la acțiunile lor.

• În mod specific, atât statutul ridicat, cât și cel scăzut pot


spori acordarea de licențe morale, dar prin mecanisme
diferite.
LICENȚA MORALĂ
ACREDITĂRI CREDITE
-moral credentials- -moral credits-

Favorizează percepția Nu schimbă percepția


comportamentului care încalcă observatorilor asupra
normele, determinând oamenii comportamentului, dar oferă
capital contrabalansat, astfel
să perceapă comportamentul încât un răufăcător să poată
suspect ca fiind mai puțin încălca regulile atâta timp cât
suspect, ca și cum nici nu ar fi o infracțiunile lor nu depășesc
încălcare. creditele lor.
Influențează măsura în
care observatorii sancționează
comportamentul corespunzător
prin modificarea atitudinii lor
față de greșeli, fiind considerate
justificabile și tolerabile.
Obiectivele cercetării
Obiectiv general
Identificarea statutului unui răufăcător care facilitează
severitatea pedepsei.

Obiective specifice
Analizarea statutului unui răufăcător generat prin nume în
ceea ce privește severitatea pedepsei pe care o primește.
2. Metodă

a) Participanți
b) Instrumente
c) Procedeu
2a. Participanți

130 participanți
- 69% femei
- 31% bărbați - 70% caucazieni (albi)
- 12% de culoare (negri)
- 18% alte etnii
2b. Instrumente

• A fost folosită o poveste care descrie o persoană (un actor) care


ia interviu la 5 candidați de culoare albă și 2 candidați de
culoare neagră și îi angajează doar pe cei de culoare albă.

• În fiecare poveste actorul a avut un alt nume - ,,Winston


Rivington”, ,,Billy-Bob” sau ,,James”.
2c. Procedura de cercetare
• Fiecare participant a trebuit să citească și să-și imagineze o
poveste, aparent ca un exercițiu de memorie și de citire.

• După ce au terminat de citit, participanții trebuiau să decidă, în


funcție de nume:
- dacă actorul merită să fie concediat
- dacă trebuie luate măsuri legale împotriva actorului
- dacă actorul ar trebui să demisioneze
- dacă actorul ar trebui exclus de către ceilalți
- și cât de mult ar trebui pedepsit actorul
1 (deloc) 9 (foarte mult)
3. Rezultate
• Atât răufăcătorii cu statut ridicat cât și cei cu statut scăzut au
primit pedepse mai puțin severe decât cei din condiția de
control.
• Cei cu statut ridicat și statut scăzut au primit pedepse destul de
similare.
• Genul, vârsta, nivelul de studii, orientarea politică și situația
materială a participanților nu a modificat interpretarea
constatărilor – severitatea pedepsei a rămas semnificativ
diferită în cele trei condiții.
Problema de cercetare? Precizarea condițiilor unei bune
probleme de cercetare

Precizarea variabilelor
Variabilele studiului? independente (+tipul lor) și
dependente

Comentarea lor din perspectiva


Ipotezele cercetării? condițiilor pe care trebuie să le
îndeplinească

Designul cercetării Tipul comparațiilor

Minim 4 variabile parazite (+


Validitatea internă a studiului? modalități de eliminare/
diminuare a efectului lor)
4. Problema de cercetare

Cum influențează statutul răufăcătorului (perceput prin


nume) severitatea pedepsei pe care o primește?

1. Exprimată sub forma unei interogații


2. Prezintă variabilele în relație: statutul răufăcătorului (V.I.),
severitatea pedepsei (V.D.)
3. Poate fi testată empiric: V.I. permite manipularea
experimentală, V.D. se poate măsura prin intermediul unor
sarcini
4. Formulare specifică.
5. Variabilele studiului
• Statutul răufăcătorului perceput prin nume
- variabilă independentă manipulată prin 3 niveluri înalt
scăzut
de control

• Variabila dependentă – severitatea pedepsei

Studiul este experiment deoarece toate variabilele


independente sunt manipulate.
6. Ipotezele cercetării

• Statutul unui răufăcător care este prezentat prin nume


influențează pedeapsa pe care o primește în sensul că
cei cu statut ridicat primesc pedepse mai ușoare, iar cei
cu statut scăzut pedepse mai severe.
1. Afirmații sintetice
Nu sunt afirmații analitice (întotdeauna adevărate) sau contradictorii
(întotdeauna false).

2. Testabile
VI statutul răufăcătorului se manipulează experimental, iar VD se
măsoară prin intermediul sarcinii prezentate.

3. Pot fi respinse prin rezultatele cercetării


Respingerea ipotezelor indică faptul că ipoteza este falsă.
4. Afirmații simple
Prezintă doar relațiile dintre variabile, fără explicații suplimentare.

5. Afirmații
Ar putea genera și alte cercetări, cu alte nume sau în alte condiții de
studiu.
7. Validitatea internă
Variabile parazite Control
1. tendința de fațadă a participanților Există posibilitatea
apariției părerilor de
rău îndreptate asupra
discriminării rasiale.
2. așteptările cercetătorului Experimentatorul care
evalua VD nu cunoștea
ipoteza studiului.
3. starea emoțională/ de dispoziție a Citirea și imaginarea
participanților unei povești.
4. motivația Participanții pot să
primească recompense
în urma cercetării.
8. Design-ul cercetării
• Plan de cercetare de tipul 3x1

Statutul răufăcătorului - variabilă manipulată cu 3 niveluri


(scăzut, înalt, de control)
- BETWEEN SUBJECTS

DESIGN INTER
GRUP

S-ar putea să vă placă și