Sunteți pe pagina 1din 12

Nume : Andreea Gavrilă

Proiect la disciplina instruirea asistată de


calculator
Anul III
Specializarea: Istorie
Grupa: H312
Data: 04.12. 2018
Disciplina: Istorie
Clasa: VIII
Titlul Lecției: Carol I
• Obiective operaționale: A selecta, a
interpreta, a structura și a realiza articulații
între datele, faptele și fenomenele istorice
anterioare Primului Război Mondial
• Valorificarea conținutul acestor fapte
istorice pentru educația intelectuală,
pentru înțelegerea istoriei, pentru
învățarea și comunicarea ei.
După înlăturarea lui Cuza la
11 februarie 1866, au
început demersurile pentru
aducerea pe tronul țării a
unui prinț străin. Acest fapt
însemna:
-o soluție pentru consolidarea
statului național, întrucât
marile puteri recunoșteau
unirea doar pe durata
domniei lui Cuza;
-cale eficientă și sigură
pentru stabilitatea politică
și socială;
-pregătirea terenului în
vederea obținerii
independenței.
• Absolvent de şcoli
militare, Carol(1839-
1914) era un ofiţer trecut
de tânăr prin lupte, un
ostaş prusac disciplinat,
care participase în
război, un fin diplomat şi
un ofiţer apreciat de
către soldaţi pentru
calităţile sale militare şi
de conducător. Pentru
România, un lider tânăr,
cu calităţi militare şi
diplomatice reprezenta
un mare avantaj. La acea
dată abia împlinise 27 de
ani. Se născuse în
1839…
Cu sprijinul Franței și în urma consultării poporului
român, pe data de 10 mai 1866, Carol 1 a intrat în
Bucureşti, capitala României, unde a fost întâmpinat la
Băneasa de 30.000 de români. În acea zi depune
jurământul de credinţă în calitate de domnitor, în limba
franceză, pronunţând în română cuvântul “JUR”!
Această zi devine până în 1947, Ziua națională a țării.
La 1 iulie 1866 este adoptată prima
constituție internă românească,
elaborată de Parlament si promulgată de
Carol 1.
Este prima lege fundamentală care
proclamă oficial numele țării de România
și așează statul român în rândul statelor
europene moderne.

art.1-” Principatele Unite constituie


un singur stat sub numele
de România”
În 1877 România participă la războiul ruso-turc în mod direct,
cu toată armata statului român. Calităţile de militar şi
conducător ale lui Carol sunt dovedite în război, timp de luni
de zile participând alături de soldaţi direct în luptă. Sub
conducerea sa armata română învinge, iar România îşi
cucereşte mult dorita libertate, devenind un stat independent.
Se spune că la prima salvă de tun trasă de către turci de dincolo
de Dunăre înspre pământul românesc a certificat începutul
războiului prin celebrele cuvinte: “Asta-i muzica ce-mi place!”
• Pacea de după război a consfinţit independenţa ţării,
proclamată la 10 mai 1877, dar Rusia a trădat convenţia
semnată înainte de război cu România şi a ocupat cele trei
judeţe atribuite Moldovei în 1856: Cahul, Ismail şi Bolgrad.
• României i-a revenit însă Dobrogea, teritoriu care i-a adus
deschidere la mare şi care a contribuit la dezvoltarea
economică ulterioară a României.
România, devenind o ţară
europeană independentă, şi-a
schimbat statutul de Principat
şi, la 10 mai 1881, Carol I a
primit titlul de Rege, iar
România a devenit Regat.
Atât de mult a preţuit
dobândirea independenţei prin
luptă, încât pe frunte i-a fost
pusă o coroană de oţel turnată
din metalul unui tun turcesc
capturat la Griviţa în 1877.
Spiritul său de ordine în
crearea unui stat de drept, l-a
făcut ca, aşa cum la venirea sa
în România, în 1866, să adopte
legea de bază ţării, Constituţia,
să adopte modificarea
Constituţiei, prin cea regală,
din 1881, adaptată la noile
realităţi ale României.
• Ca ţară independentă,
România începe o
dezvoltare fără precedent.
Are dreptul să îşi bată
monedă proprie, leul
devenind moneda naţională
a României, cu
subdiviziunea sa, banul.
• Este adoptat imnul regal, cu
text scris de Vasile
Alecsandri şi stema regală.
• Pe frontispiciul Casei
Regale şi al tuturor actelor
emise de aceasta este scris
crezul Regal “Nihil sine
Deo” (Nimic fără
Dumnezeu).
• În 1914 izbucneşte Primul Război Mondial. Carol I s-a văzut pus în
faţa unei alegeri grele: aceea de a lupta împotriva ţării sale de
origine sau de a alinia România, împotriva voinţei acesteia, într-un
război alături de Germania.
• Regele Carol nu s-a opus hotărârii Consiliului de Coroană de a nu
intra în război de partea Germaniei, supunându-se voinței
majorității și adoptând tactica neutralității.Această hotărâre a fost
pentru el o grea lovitură.
• Se spune ca tocmai durerea pricinuită de o asemenea alegere a
fost cea care i-a grăbit sfârşitul de la 10 octombrie 1914.
• În urma sa a rămas o Românie modernă, o ţară care a
trecut de la un stat de tip balcanic la o civilizaţie de tip
occidental.
• În 1914, Regele, la vârsta de 75 de ani, i-a lăsat nepotului
său, Regele Ferdinand, înfăptuirea a ceea ce el nu a putut
să termine: lupta, în fruntea armatelor române, pentru
unirea provinciilor româneşti într-un singur stat.
• A fost înmormântat la Curtea-de-Argeş, acolo unde i-a
urmat, după doi ani, şi soţia sa, Elisabeta…

S-ar putea să vă placă și