FIZIOLOGIE

AN I MEDICINA

Prof. Univ. Dr. ANCA BĂDĂRĂU

1
 OBIECTUL FIZIOLOGIEI

• Studiaza :
 Procesele
 Constantele
normale ale structurilor biologice superior
organizate, incepand cu celula si agregatele
celulare din tesuturi si organe si sfarsind cu
organismul uman .
• Termenul “fiziologie” – de origine greaca
( physis=natura, fiinta; logos=stiinta )

2
OBIECTUL FIZIOLOGIEI

• Termenul de fiziologie
 introdus in
medicina de
J. FERNEL ( 1542 ) –
in tratatul MEDICINA,
ca titlu al primului
capitol despre
filozofia naturii.

3
 OBIECTUL FIZIOLOGIEI
• Denumita si “anticamera patologiei” , a abordat de la
inceput  modul de desfasurare a proceselor vitale,
factorii care le determina si mecanismele lor de intretinere .

• Obiectul fiziologiei  clar conturat

• Evolutia fiziologiei  lenta si anevoioasa datorita conceptiilor

filozofice dominante si lipsei de metode si tehnici adecvate

• William Harvey : initiaza temelia fiziologiei experimentale a animalelor

si omului in lucrarea sa despre circulatia sangelui ( 1628 )

• Fiziologia  precizeaza sub raport functional limitele dintre normal si

patologic , oferind pe baza cunoasterii mecanismelor normale,
principiile orientative asupra corectarii acestor mecanisme dereglate in
cursul bolilor.
• Orice patologie incepe si sfarseste cu fiziologia
4
FIZIOLOGIA IN ANTICHITATE

 Hippocrate ( 400-377 I.e.n ) ,

conducator al scolii de
medicina din Cos a fondat
medicina rational-empirica .
 Organismul alcatuit din patru
umori : sange, flegma, bila
galbena, bila neagra ( sange
venos ) derivate din cele patru
elemente ale filozofiei ionice :
aer, pamant, apa si foc
 Galen ( 129-201 I.e.n.) din
Pergam arata ca :
 ventriculul stang si arterele
contin sange,
 Intre creier, maduva si nervii
periferici sunt legaturi
structurale
 Este intemeietorul vivisectiei
5
 FIZIOLOGIA RENASTRII 
SECOLUL AL XIX-LEA
 Leonardo da Vinci ( 1452-1519 )
 Descrie valvele inimii
 Modul lor de functionare
 Explica zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvulara
 Toate arterele si venele pleaca din inima, nu din ficat
 Miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cutia toracica
 Muschii sunt alcatuiti din fibre in care se termina nervii
 Andreas Vesalius( 1514-1564 )
 Intemeiaza o metoda de studiu anatomic
 Stabileste o nomenclatura anatomica
 Jean Francois Fernel ( 1497-1558 )
 Admite posibilitatea contractiei musculare in afara vointei
 William Harvey ( 1578-1657 )
 Intemeietorul morfologiei functionale a animalelor si omului
 Descrie circulatia sangelui in inima, circulatia mica
 Postuleaza existenta unor pori in tesuturi intre ramificatiile aortei si venele circulatiei mari
 Marcello Malphighi ( 1628-1694)
 Descrie capilarele pulmonare, confirmand ipoteza lui Harvey a porilor dintre artere si vene
6
OBSERVATIILE LUI HARVEY ASUPRA
CIRCULATIEI VENOASE

7
 FIZIOLOGIA RENASTRII 
SECOLUL AL XIX-LEA - II -

 Stephen Hales ( 1677-1761 )

 Masoara presiunea arteriala si venoasa
 Masoara volumul sanguin
 Antoine Lavoisier ( 1743-1794 )
 Formarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de oxidare
 Localizeaza insa oxidatiile la nivelul plamanilor

8
 FIZIOLOGIA CAUZAL ANALITICA

 Claude Bernard ( 1813-1878 )

 A demonstrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului
 Descopera actiunile digestive principale ale sucului pancreatic
 Sustine existenta unor fermentatii fara microorganisme
 Descrie nervii vasomotori
 Creaza conceptul de mediu intern cu compozitie constanta
 Etienne Marey( 1830-1904 ) , Otto Franck ( 1865-19440 , Ernest
Starling ( 1866-1927 )
 Cercetari asupra circulatiei sangelui
 Willem Einthoven ( 1860-1927 )
 Inventeaza galvanometrul cu coarda si studiaza cu ajutorul sau
electrocardiograma umana
 Ion Athanasiu ( 1868-1926 )
 Fondatorul scolii romanesti de fiziologie experimentala
 Promotorul electrofiziologiei , initiatorul cercetarilor electromiografice 9
GALVANOMETRUL CU COARDA

10
EVOLUTIA FIZIOLOGIEI
 Neuronii Ramon Y Cajal (1890)
: entitati morfo-functionale
distincte ale sistemului nervos
 Sinapsa  Sherrington ( 1897 ) :
pentru a defini relatiile de
contiguitate dintre neuroni
 Reflexele conditionate in studiul
activitati nervoase superioare 
I.P. Pavlov( 1904 )
 Sistemul port hipotalamo-hipofizar
Gr.T. Popa si Unna Fielding (
1930 )
 Pancreina Nicolae C. Paulescu
( 1921) hormon pancreatic
hipoglicemiant
 Insulina Banting si Best
(1922)- premiu Nobel 11
SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI
FEEDBACK NEGATIV

12
FEEDBACK NEGATIV IN REGLAREA
RESPIRATIEI

13
SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI
FEEDBACK POZITIV

14
 APA IN ORGANISM

CONTINUTUL DE APA

 60% din greutate

15
 ROLURILE APEI
- Constituent esential al materiei vii, permitand
desfasurarea normala a mecanismelor homeostazice

- Solvent pentru substantele organice si anorganice

- Transportor si mediu de desfasurare a proceselor de

bioseinteza si biodegradare

16
 REPARTIZAREA APEI IN
ORGANISM
- variabila , direct proportionala cu intensitatea
proceselor metabolice vitale, la nivel de
organism , organe , tesut

- constanta , daca se raporteaza exclusiv la

volumul celular

17
 REPARTIZAREA APEI IN ORGANISM IN RAPORT
DE INTENSITATEA PROCESELOR VITALE

• 1. Varsta/sex
• Embrion ……..90-97%
• Copil 0-1an…..75%
• Copil 1-12ani…65%
• Adolescent ……55-58%
• Adult 30-59 ani .60_70%
• Barbat …………55-63%
• Femei ………….47-52%
• Varstnic: peste 60ani..<58%
• Variatiile continutului de apa la om , gasite de diferiti autori se
datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos
( hidrofob )
18
 REPARTIZAREA APEI IN TESUTUL
ACELEIASI SPECII

• Smalt ……………0,2%
• Dentina ………….10%
• Tesut osos………..25%
• Tesut adipos ……..20-30%
• Tesut cartilaginos…55%
• Tesut conjunctiv…..60%
• Tesut muscular ……75%
• Tesut nervos ………80%
19
 REPARTITIA APEI IN ORGANE

• Oase ……………..22-25%
• Tiroida…………...70-75%
• Rinichi …………..80-85%
• Creier … substanta cenusie .85%
• substanta alba …..70%
• Inima , plamani…………….80%
• Ficat , piele …………………70%

20
COMPARTIMENTELE LICHIDIENE I

21
COMPARTIMENTE LICHIDIENE II

22
 ELECTROLITII IN ORGANISM

In lichidele organismului se gasesc dizolvati :

- compusi organici, cu molecula mica ( glucoza, uree,
aminoacizi )
- substante macromoleculare ( mai alea proteine )
- electroliti anorganici

Electrolitii anorganici au rol in distributia si retinerea

apei, in determinarea presiunii osmotice si a
concentratiei de H+ ioni

23
COMPOZITIA ELECTROLITICA A
FLUIDELOR CORPULUI

24
 PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM
(I)
Sodiul ( Na + )
- Forme:ionizat in plasma
ion predominant extracelular
membrana celulara foarte permeabila pentru Na+
- Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- intretinerea presiunii osmotice extracelulare – 80%
- reglarea EAB ( component in sistemele tampon de
bicarbonat si fosfat )
- transmiterea impulsului nervos
- mentinerea proprietatilor muschilor si contractiile
miocardului
25
SODIUL

26
 PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM (II)

Potasiul ( K+)
- Forme: ionizat intracelular
membrana celulara este mai putin permeabila pentru
K+
- Roluri : ion caracteristic intracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice
- reglarea pH-ului
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- excitabilitate, conductibilitate, transmitere sinaptica
- contractie musculara si a miocardului
- transfer O2 si CO2 in sange
27
POTASIUL

28
 Principalele minerale din organism ( III )
Clorul ( Cl-)
Forme : NaCl
predomina in tesutul conjunctiv intestinal si piele
Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice , a pH-ului si balantei
hidrice intra si extracelular
- fenomenul Hamburger ( migratia ionilor de Cl-)
- formarea HCl in stomac
- activarea amilazei

29
Principalele minerale din organism ( IV )

Calciul ( Ca2+)
Forme:- nedifuzibil (proteinat de Ca²)
60%
-neionizat, difuzibil ( fosfati,
citrati )
-ionizat , difuzibil ( Ca²+) 40-
50% activ fiziologic
Roluri : - rol structural esential in oase
si dinti ( fosfat tricalcic si
hidroxiapatita )
confera rezistenta si duritate
- coagularea sangelui
- contractia musculara
-functiile miocardului
- transmiterea sinaptica
-activator enzimatic pentru
tripsina, lipaza, fosfataza 30
alcalina
 PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM
(V)
Fosforul ( P )
Roluri : rol structural esential in oase si dinti ( fosfat tricalcic , hidroxiapatita)
– confera rezistenta si duritate
- constituent al AND si ARN cu rol in sinteza proteinelor ,
multiplicarea celulara , transmitere genetica
- ca fosfolipide in structura membranelor celulare si reglarea
transportului prin membrane
- molecule macroergice : ATP,ADP,GTP
- activarea vitaminelor din grupul B
Magneziul ( Mg )
Roluri : ion caracteristic intracelular
- component al unor sisteme enzimatice cu tiaminpirofosfat ca si
cofactor , pentru fosforilarea oxidativa
- contractia musculara
- transmiterea neuromusculara ( sinergic cu ionii de Ca2+)
31
DEPLASAREA APEI IN ORGANISM

32
 PRINCIPIUL DILUTIEI :

Volumul (ml )= Cantitatea de substanta indicator introdusa

Concentratia per ml a substantei dispersate in lichid

RETINETI :

1. Cantitatea totala de substanta indicator introdusa in vas

2. Concentratia substantei in lichid dupa dispersie

33
 SUBSTANTELE MARKER

• Netoxice
• Inerte metabolic
• Nefixabile pe elementele figurate , alte celule sau
albumina
• Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari de
presiune osmotica
• Sa nu paraseasca rapid compartimentul
• Omogenizabile rapid
• Dozabile

34
 Determinarea volumelor compartimentelor
lichidiene

Apa totala : apa radioactiva sau apa grea contine tritiu

radioactiv sau deuteriu . Dupa injectarea IV , acestea se
amesteca cu apa totala in cateva ore , iar pentru calculul
apei toatale se foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. extracelular : sodiul radioactiv, clorul
radioactiv,ionul tiocianat, inulina si zaharoza . Dupa injectare
se amesteca in 30-60 min cu lichidul extracelular , iar pentru
calcul se foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. Intracelular : se calculeaza prin diferenta dintre
apa totala si lichidul extracelular
Volumul plasmatic :se folosesc proteine plasmatice radioactive
( marcate cu 131I ) sau proteine plasmatice de care se leaga
coloranti ( T-1824 numit si albastru Evens )
Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv care se leaga
35
de eritrocite .
ECHILIBRUL HIDRIC

36
 PIERDERILE ZILNICE DE APA

Temp. normala Temp. ridicata Efort fizic intens

Pierderi insensibile
-Piele 350 350 350
- Arbore respirator 350 250 650
Urina 1400 1200 500

Transpiratie 100 1400 5000

Fecale 100 100 100

Total 2300 3300 6600

37
 REGLAREA ECHILIBRULUI HIDRIC
Se face prin :
- reglarea ingestiei de lichide prin senzatia de sete
- reglarea pierderilor de apa , prin hormonul antidiuretic cu rol
major in controlul reabsorbtiei renale de apa si al osmolaritatii
plasmei

Reglarea aportului hidric :

* senzatia de sete apare la reducerea continutului hidric din
organism sub 1%.
Setea poate fi produsa prin :
- stimularea osmoreceptorilor hipotalamici ( prin cresterea
presiunii osmotice a lic. extracelular )
- stimularea voloreceptorilor atriali ( in hipovolemie )
38
 FACTORII DE CONTROL AI SETEI

Factorul Cresterea Scaderea senzatiei

senzatiei de sete de sete
Osmolaritatea Crescuta Scazuta

Volumul sanguin Scazut Crescut

Presiunea Scazuta Crescuta

sanguina
Angiotensina II Crescuta Scazuta

Alti factori Uscarea mucoasei Distensia gastrica

bucofaringiene 39
 REGLAREA ELIMINARILOR DE APA

Se face prin reactii compensatorii - hormonul

antidiuretic (ADH ) si

ALDOSTERON , pentru retinerea apei si prin

FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL , pentru

eliminarea apei

40
 FACTORI DE REGLARE AI SECRETIEI DE
ADH

CRESTEREA SECRETIEI SCADEREA SECRETIEI

Cresterea osmolaritatii plasmei Scaderea osmolaritatii plasmei

Scaderea volumului de LEC Cresterea volumului de LEC

Scaderea volumului sanguin Cresterea volumului sanguin

Scaderea presiunii sanguine Cresterea presiunii sanguine

41
REGLAREA SECRETIEI DE ADH

42
 TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRIC

Perturbarile metabolismului apei intereseaza si sodiul in majoritatea

cazurilor, dar pot fi si separate.

Tulburarile se datoreaza :

- pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) – bilant hidric negatic

- retentiei in exces a apei (exces de apa) – bilant hidric pozitiv

43
 DEFICITUL DE APA

Intereseaza in special compartimentul extracelular , unde are

loc o crestere a presiunii osmotice ( in plasma si lic.
Interstitial ) .
Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare
celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei
bucofaringiene

Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc

secretia de ADH.

Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia

corespunzatoare de apa .
44
 EXCESUL DE APA

Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului  EDEM

Edemul poate fi prezent in compartimentul :

- intracelular
- extracelular
Edemul intracelular apare in doua situatii :
1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a
celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul
de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism
tisular normal . Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare , in
special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in
celula .
2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare .
Spdiul si alti ioni intra in celula , producand osmoza consecutiva a apei in
celula

45
 EXCESUL DE APA

Edemul extracelular
Poate fi cauzat de :

- extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar

sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul
din interstitii

- retentia renala de apa si sare

46
 EDEMUL PRODUS PRIN EXTRAVAZAREA DE LICHID DIN
CAPILARE SAU OBSTRUCTIE LIMFATICA

1.Presiunea capilara crescuta

- retentie renala excesiva de apa si sare ( insuficienta renala, exces de
mineralocorticoizi )
- presiune venoasa ridicata ( insuficienta cardiaca , staza venoasa localizata ,
insuficienta pompelor venoase )
2. Scaderea proteinelor plasmatice
- pierderi de proteine prin urina
- pierderi prin lipsa tegumentara ( arsuri, rani )
- sinteza proteica insuficienta ( boli hepatice, deficit de aport )
3. Permeabilitate capilara crescuta
- reactii imune ce produc eliberare de histamina sau alte substante imune
- toxine
- infectii bacteriene
4. Blocajul drenajului limfatic 47
TEST PENTRU EDEM

48
 EDEMUL PRODUS PRIN RETENTIE RENALA
DE APA SI SARE

Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul

extracelular.
Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce
excretia de apa si sare prin urina.

Consecinte :

1. Edem extracelular intins

2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei

49
 RELATIA DINTRE PRESIUNEA LI SI
VOLUMUL LI

Presiunea Li ~ - 3 mmHg

La – 3mmHg , volumul LI este de ~ 12 litri.

LI este sub forma de gel .

Gelul este importantprevine curgerea cu prea mare usurinta a

lichidului printre tesuturi din cauza filamentelor de proteoglicani
( formate din ac. hialuronic si proteine ) care actioneaza ca un burete

50
 “FACTOR DE SIGURANTA ANTIEDEM “

Consta din trei mecanisme :

1. Presiunea negativa a Li sa fie anulata si sa devina pozitiva

2. Fluxul limfatic poate creste de 10 până la 50 de ori – constituie factor

de siguranta deoarece previne cresterea presiunii LI la valori pozitive

3. “Spalarea” proteinelor din LI. Pe masura ce proteinele sunt

indepartate din interstitiu , creste diferenta dintre presiunea
coloidosmotica a plasmei si cea interstitiala , crescand absorbtia
osmotica a lichidului din interstitii in capilare

51
 ECHILIBRUL OSMOTIC

Membrana celulara este o structura relativ permeabila,

prin care apa trece prin osmoza .

Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii

mici , astfel ca apa traverseaza membrana in gradient ,
spre compartimentul unde concentratia solvitilor este
crescuta

52
 ECHILIBRUL OSMOTIC

• OSMOZA = FLUXUL DE APA PRINTR-O MEMBRANA

SEMIPERMEABILA
( dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel
cu concentratie crescuta )

53
 OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( I )

Osmoza este fluxul de apa printr-o membrana semipermeabila ,

dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu
concentratie crescuta .
Se produce ca urmare a miscarii cinetice permanente a
particulelor , de o parte si alta a membranei

Presiunea osmotica
- este data de micromoleculele dizolvate
- impiedica osmoza
- creste odata cu cresterea concentratiei solutiilor

Osmolul- capacitatea solvitilor de a realiza osmoza si de a produce

presiune osmotica se masoara in osmoli . Este o masura a
numarului total de particule
54
OSMOZA

55
 OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( II )

In mod curent , se foloseste termenul de miliosmol egal cu 1/1000 osm .

Activitatea osmotica exprimata in mOsm /kg apa – se numest osmolalitate

Activitatea osmotica exprimata in mOsm /l apa – se numeste osmolaritate

La temperatura de 37 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera

in solutie o presiune osmotica de 19,300 mmHg. Multiplicand cu 300
( osmolaritatea normala a LEC si IC ), obtinem o valoare a presiunii
osmotice de 5790 mmHg.
Presiunea osmotica (mmHg) = 19,3 x osmolalitate(mOsm/Kg apa)

Osmolaritatea totala a fiecaruia din cele trei compartimente este de ~

300mOsm/l. Osmolaritatea plasmei este cu 1,3 mOsm mai mare decat in
LI si LIC . Diferenta este produsa de efectul osmotic al proteinelor
plasmatice care creaza in capilare o presiune cu ~ 20 mmHg mai mare
decat in LI .
56
 VALORILE OSMOLARITATII DETERMINATE
DE SUBSTANTELE OSMOTIC ACTIVE
(mOsm/l)

INDICATORUL PLASMA LICHIDUL LICHIDUL

INTERSTITIAL INTRACELULAR

1. ACTIVITATEA 302,8 301,5 302

OSMOLARA
TOTALA

2. PRESIUNEA 5450 5430 5430

OSMOTICA
( mmHg)

57
 ECHILIBRULUI OSMOTIC INTRE
COMPARTIMENTUL EXTRACELULAR SI
INTRACELULAR

• TONICITATEA UNEI
SUBSTANTE

proprietatea acesteia de a
determina deplasarea apei
in celula ( influx de apa )
sau in afara celulei ( eflux
de apa )

58
MENTINEREA ECHILIBRULUI OSMOTIC
INTRE COMPARTIMENTUL INTRA SI
EXTRACELULAR

59
 DEZECHILIBRUL OSMOTIC

Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC – corectat rapid ( in

sec sau minute )

Hiperosmolaritatea –
Cauze : - aport insuficient de apa
- pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale )
- aport excesiv de sodiu

Hipoosolaritatea –
Cauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari
deficitare

60
 CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI A
CONC. DE SODIU
Ionii de sodiu din LEC , determina direct sau indirect peste 90% din
presiunea osmotica a acestui compartiment .

Pentru reglarea osmolaritatii LEC si a conc de sodiu , actioneaza trei

sisteme de control , independente :

1. Sistemul osmoreceptor- hormon antidiuretic

2. Mecanismul setei

3. Mecanismul apetitului pentru sare

61
CONTROLUL OSMOLARITATII LEC

1. SISTEMUL OSMORECEPTOR –
HORMON ANTIDIURETIC
( ADH )

62
ADH-ul

V 2  receptori pentru
vasopresina

AQ 2  aquaporina 2

63
 REGIUNEA ANTEROVENTRALA A
VENTRICULULUI 3 ( AVaV3 )
Arie neuronala pentru controlul osmolaritatii

In regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista :neuroni :

- stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC
- inhibati de scaderea osmolaritatii LEC  osmoreceptori

In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura specializata denumita

organ subfornical
in partea inferioara o alta structura numita organ vascular al laminei terminale
Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple
conexiuni nervoase :
- cu cele doua organe
- cu nucleul supraoptic `
- cu centrii de control ai presiunii arteriale
64
 2. MECANISMUL SETEI

Setea este primul reglator al aportului de apa .

Definita ; cerinta ( pofta ) constienta pentru apa .

Localizarea centrilor setei :

- Regiunea AVaV3
- Zona preoptica hipotalamica
 centrul setei
Stimulul fiziologic : deshidratarea celulara datorita cresterii presiunii osmotice
a LEC prin :
- aport hidric deficitar
- exces de sodiu
- pierderi de potasiu

65
CENTRII SETEI

66
HOMEOSTAZIA APEI SI SARII

Controlul hormonal al
echilibrului hidro-
electrolitic

1. Deshidratare 
scaderea eliminarilor de apa
2. Hiperhidratare 
cresterea eliminarilor de
apa
3. Exces de sare 
cresterea eliminarilor de
sare
4. Deficit in sare 
dimunuarea eliminarilor
de sare
67
CONTROLUL SECRETIEI DE ALDOSTERON

68
 MECANISMUL APETITULUI PENTRU SARE

Stimulii care determina apetitul pentru sare sunt :

1.Scaderea concentratiei sodiului in LEC
2. Insuficienta circulatorie determinata de hipovolemie

Diferenta majora intre sete si apetitul pentru sare :

- setea apare imediat
- apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv

Importanta apetitului pentru sare :

- demonstrata la bolnavii cu boala Addison (nu au secretie de aldosteron)
ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc
sodiului in LEC si a volemiei → stimuleaza dorinta de sare

69
 ALTI FACTORI HORMONALI DE CONTROL
AI SECRETIEI DE SODIU
Factori Mecanismul si actiunea

-factorul natriuretic atrial -actioneaza pe rec. FNA de tip A de

(FNA ) la nivel glomerular ; inhiba
reabsorbtia de sodiu si secretia de
renina, inhiba eliberarea de
aldosteron si vasopresina,
vasodilatator, hipotensiv

- factorul natriuretic hipotalamic - actioneaza pe receptorii FNH de tip

(FNH) B ; vasodilatator

- sistemul prostaglandinic renal -PGE 2 renala este produsa la

( SPG ) expansiunea LEC ; efect inhibitor
asupra transportului tubular de
sodiu 70
 APA IN ORGANISM
- INTREBARI -
Varianta : RASPUNSURI MULTIPLE
1. Un exercitiu fizic prelungit nu determina pierderi de apa prin :
A. Sistemul respirator
B. Piele
C. Materii fecale
D. Transpiratie
E. Urina
2. Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sunt :
A. Presiunea osmotica
B. Presiunea hidrostatica
C. Membranele celulare
D. Presiunea coloidosmotica
E. Structura moleculara a apei
3. Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct cu
ajutorul markerilor :
A. Apa intracelulara
B. Apa totala
C. Apa extracelulara
D. Volumul interstitial
E. Volumul plasmatic 71