Sunteți pe pagina 1din 51

NOȚIUNI PRIVIND

NORMELE DE SCRIERE
ACADEMICĂ
Facultatea de Medicina Transilvania Brasov
RESURSELE INFORMATIONALE SI EVALUAREA INFORMATIILOR
NECESARE SCRIERII ACADEMICE
• Documentarea este esențială în realizarea unei lucrări științifice
• I.S.B.N - Sistemul Internaţional pentru numerotarea cărților-
identifică un singur titlu sau o singură ediție dintr‐o carte sau dintr‐un alt tip de monografie p
ublicată sau produsă de către un anumit editor sau producător.
• I.S.S.N. - International Standard Serial Number - identifica unic şi univoc titlul unei publicaţii
seriale, pe toată perioada apariţiei sale
• Elementele unei publicații seriale sunt publicate în mod succesiv, sub un titlu unic, pe o
perioadă nedeterminată.
• DOI - Digital Object Identifier – nu se schimbă niciodată și este atribuit unei publicații de
către editură; poate fi atribuit înainte ca documentul să fie publicat.
• Formă de prezentare: un prefix pentru identificarea editorului, și un sufix pentru identificarea
obiectului la acel editor

DOI:10.1097/01.ogx.0000216518.85796.88
PRINCIPALELE TIPURI DE DOCUMENTE
1. Brosura - document neperiodic având de la 5 la 48 de pagini, ce poate fi ușor difuzată
2. Cartea- document neperiodic având minimum 49 pagini,produs în mai multe exemplare,
ce conține unul sau mai multe volume
3. Monografia
• studiu științific amplu asupra unui anumit subiect, tratat detaliat și complex, ce pune accent
pe elementele de noutate. Poate avea autor unic sau un colectiv de autori iar bibliografia
este complexă.
• monografiile ştiinţifice exprimă sintetic cunoştinţe acumulate într‐un anumit domeniu şi expun
contribuţiile personale ale autorilor
• monografiile artistice prezintă în general curente, şcoli, epoci sau creaţii particulare.
PRINCIPALELE TIPURI DE
DOCUMENTE
4. Manualul – conține un ansamblu de noțiuni, metode și elemente de bază ale unei științe, are
caracter didactic și se elaboreaza conform unui program de învățământ

5. Cursul – reprezintă un ciclu de lecții tipărite


• cursul universitar este o sinteză ştiinţifică de nivel superior destinat unui domeniu sau unei discipli
ne bazate pe acumulare principalelor contribuția anterioare şi completat cu cele mai noi cerc
etări dintr‐un anumit domeniu de cunoştinţe.

• Cele mai folosite surse de informare în documentare sunt:


• Resursele bibliotecii universitare
• Bazele de date la care universitatea are abonament
• Resurse informaționale în acces deschis
• Motoare de căutare științifice în internet
BAZELE DE DATE BIBLIOMETRICE

Accesul la bazele de date este asigurat prin proiectul ANELIS –


Acces Național Electronic, prin platforma E‐nformation, https://www.e‐nformation.ro/

Prin descărcarea aplicației MyEnf, disponibilă și pentru Android și IOS, puteți accesa bazele de date
și de pe telefonul mobil.
GOOGLE SCHOLAR

• Este bază de date bibliometrică, gratuită


• Preia informații de la
site‐uri web profesionale care acoperă toate disciplinele
• Tehnicile de căutare permise pot fi.
• folosirea descriptorilor sau cuvintelor cheie sau sinonimelor
• folosirea operatorilor booleeni AND, OR, NOT,
• folosirea tezaurelor sau vocabularelor controlate
• folosirea trunchierii.
REVISTELE DIGITALE CU ACCES DESCHIS
• Accesul deschis este varianta electronică a publicației ştiinţifice tipărite care poate fi
citită pe internet, distribuită fără niciun scop comercial, fără nicio plată sau restricție

• Există două căi de realizare a accesului deschis la informație:


• calea de aur (“golden road”) prin care autorii îşi publică articolele, rezultate ale cercetării
în reviste ştiinţifice în regim de acces deschis,
• calea verde (“green road”) sau cea a auto‐arhivării în arhive electronice deschise sau de
pozite instituţionale a articolelor publicate deja.

Toate programele conferinţelor și toate rezultatele cercetărilor sunt disponibile online.


Cercetătorii folosesc aceste noi tehnologii în procesul de cercetare, comunicare şi trans
mitere de informaţii, în colaborare şi procesul didactic.
EVALUAREA INFORMAȚIILOR
ȘTIINȚIFICE

• Evaluarea informațiilor este necesară pentru:

• a găsi cele mai relevante informații pentru subiectul abordat și a găsi cei mai relevanți
autori din domeniu

• a asigura calitatea și fiabilitatea cercetării

• a găsi opinii și cercetări ale experților privind subiectul abordat

• elimina informațiile nesigure, părtinitoare, depășite și / sau incorecte


Pe cât are nevoie o revistă științifică de autori
buni, pe atât are nevoie un autor de o revistă
de calitate.

EVALUAREA INFORMAȚIILOR
ȘTIINȚIFICE
• Factorii implicați în crearea, producerea, distribuirea și utilizarea publicațiilor seriale
sunt:
• Editorii -sunt responsabili de calitatea informației științifice
• Autorii -diseminează cercetările științifice în comunitatea academică
• Utilizatorii

Publicare articolelor se face după o evaluare strictă prin procesul


de peer‐review care, deși este contestat, este în continuare privit
ca fiind cea mai bună metodă de selecție a articolelor de calitate.
EVALUAREA INFORMAȚIILOR
ȘTIINȚIFICE
• „peer‐review” descrie procesul din punct de vedere al activităţii şi al persoanei
care realizează această activitate = evaluare colegială
• Există trei tipuri de peer‐review utilizate în practica editorială ştiinţifică:
• peer‐review dublu orb (double blind peer‐review), atunci când specialistul sau grupu
de specialişti nu cunosc identitatea autorilor şi nici aceştia nu cunosc identitatea ev
aluatorului sau a evaluatorilor;
• peer‐review orb(blind peer‐review), atunci când specialistul sau grupul de speci
alişti cunosc identitatea autorilor, dar aceştia nu cunosc identitatea evaluatorul
ui sau a evaluatorilor;
• peer‐review deschis (open peer‐review), atunci când identităţile autorilor şi a evalua
torilor nu sunt anonimizate pentru nici una din părţi
ETAPELE PROCESULUI DE PEER-
REVIEW
• Evaluarea după publicare: factorul de impact ISI
criteriu de evaluare a calității publicațiilor, a cercetătorilor
științifici, a cadrelor didactice universitare şi chiar a instituțiilor
academice
Reviste ISI
• Procesul de selecție a publicațiilor pentru includerea în Thomson Scientific este
bazat pe principii clare: existența sistemului transparent de peer‐review, apariția peri-
odică, calitatea articolelor.
• Anual sunt înregistrate peste 2.000 de titluri de reviste pentru verificare din care sunt in
dexate 10‐12% în baza de date Thomson Scientific.
Factorul de impact

H‐index, indexul HIRSH


Reprezintă cel mai mare număr h de articole ale unui autor, cu cel puţin h citări fiecare
dintre ele
Modalităţi de calcul:
• automat: platformele bibliometrice Web of Science şi Scopus
• softul „Publish or Perish” pentru Google Scholar.
EVALUAREA SURSELOR WEB
• TESTELE 5W and 1H și CRAAP

• Where? Unde? Cine este editorul?


• Who? Cine? Care e autoritatea?
• What? Ce? Corectitudine sau Precizie
• When? Când? Valabilitatea
• Why? De ce? Scop și obiectivitate
• How? Cum? Determinarea a ceea ce se dorește a fi informația transmisă
• Alt test folosit în evaluarea informației, testul CRAAP-
CURRENCY, RELIABILITY, AUTHORITY, ACCURACY, PURPOSE
• Răspunde la întrebarea: Este sursa mea științifică?
IDENTIFICAREA INFORMATIILOR
FALSE
• Principalele modalități de a identifica știrile false se bazează pe următorul algoritm:
• Căutați informații de contact cu o adresă și afiliere verificabile.
• Căutați o pagină „Despre noi”, adesea din antetul sau subsolul paginii de pornire
• Efectuați o căutare independentă pentru sursa de știri. Comparați și verificați adresele URL.
• Exemplu: http://abcnews.com.co/ (site‐ul fals) nu este ABC Network News http://abcn
ews.go.com , dar logo‐ul și adresa URL sunt aproape identice.
• Excitarea unei reacții emoționale este un obiectiv primar al producătorilor de știri false. Nu f
ace parte dintr‐o spirală de știri false.
• Verificați independent sursa (efectuând o căutare separată) și verificați independent
informațiile
• Căutați imaginile pe Google images https://images.google.com/ și aflați unde au mai
apărut.
ELEMENTE DE CERCETARE
ACADEMICĂ
• Cercetarea academică: proces complex, care necesită un timp îndelungat și care
poate căpăta caracter interdisciplinar.
• Etapa cea mai dificila a unui proiect de cercetare o reprezintă stabilirea domeniului
si a temei.
ELEMENTE DE CERCETARE
ACADEMICĂ
ELEMENTE DE CERCETARE
ACADEMICĂ
• Resursele bibliografice se încadrează în trei categorii:
• Resurse primare
• Resurse secundare
• Resurse terțiare

• Criteriile pentru evaluarea resurselor:


• Data apariției
• Relevanța
• Sursa informației (autorul/editorul.coordonatorul)
• Autenticitatea informației
ELEMENTE DE CERCETARE
ACADEMICĂ
• Etapele realizării unei cercetări pertinente:
• Stabilirea unor ipoteze/obiective
• Stabilirea unei metodologii de cercetare
• Cercetarea propriu-zisă
• Interpretarea rezultatelor
• Verificarea atingerii obiectivelor

 Orice articol academic trebuie să includă elemente de evaluare sau interpretare a ideilor
puse deja în circulație, toate bazate pe argumente (referințe, raționamente etc.).
 În anumite domenii de studiu, lucrările academice pot avea la bază un experiment care
presupune o abordare științifică și sistematică în care cercetătorul manevrează una sau
mai multe variabile, controlând și măsurând modificările care apar în celelalte variabile
definite în prealabil.
ELEMENTE DE CERCETARE
ACADEMICĂ
• Ipoteza = ideea centrală a lucrării
• Trebuie să fie clară, compusă din maxim două fraze
• Trebuie să propună un punct de vedere nou, original
• Nu poate consta în simpla afirmare a unei realități deja confirmate și nu poate fi
formulată în termeni prea generali
• Ipoteza va suferi modificări pe măsură cese înaintează în procesul de documentare
și/sau redactare
• Proiectul de cercetare trebuie să participe constructiv la conversația academică
globală.
• Documentarea ineficientă poate afecta rigoarea științifică a unei lucrări la fel de
mult documentarea insuficientă
ELEMENTE DE CERCETARE
ACADEMICĂ
• Metodologia
=tehnicile și procedurile necesare obținerii și analizării datelor de cercetare
• Metode de colectare și analiză a datelor: observația, sondajul, interviul,
experimentul, studiul de arhivă și metodologia combinată
• Prelucrarea conținutului
• ceea ce trebuie avut în vedere în realizarea și valorificarea planului final al lucrării e
ste faptul că „planul ne poate ajuta să reorganizăm elementele argumentației noas
tre de la o formă care pare coerentă pentru noi către o formă simultan coerentă și
persuasivă pentru cititorii noștri” (Booth, Colomb, Williams 2008)
PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN
SCRIEREA ACADEMICĂ
• Precizarea încă de la început a scopului lucrării, clar și concis formulat
• Punctarea elementelor de originalitate: se poate reduce la o schemă de bază de
tipul „ei susțin asta/eu susțin asta”.
• Pe tot parcursul lucrării, punctele de vedere ale altor autori trebuie prezentate corect
interpretate cu bună‐credință și folosind tonul corespunzător.
• Documentarea trebuie să fie suficient de atentă și cuprinzătoare pentru a evita situa-
țiile în care ipoteza de lucru a fost deja demonstrată
PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN
SCRIEREA ACADEMICĂ

• INTRODUCEREA

• o trebuie să precizeze problematica pusă în discuție în lucrare;


• trebuie să capteze atenția cititorului;
• trebuie să ofere informații legate de context/stadiul curent al cercetării;
• trebuie să clarifice obiectivele și metodologia lucrării;
• trebuie să definească, pe cât posibil, conceptele și termenii‐cheie
• trebuie să prezinte punctul de vedere al autorului/teza.
PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN
SCRIEREA ACADEMICĂ
• CONTINUTUL LUCRĂRII

• trebuie să prezinte argumentația autorului;


• trebuie să marcheze printr‐o structură ușor de urmărit diferitele puncte ale argumen-
tației
• trebuie să examineze, să explice și să descrie
• trebuie să ofere argumente sprijinite prin referințe
PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN
• CONCLUZIA
SCRIEREA ACADEMICĂ

• trebuie să rezume principalele argumente aduse;


• o trebuie să stabilească legătura dintre aceste argumente și teza enunțată;
• trebuie să exprime în mod definitiv punctul de vedere al autorului;
• poate propune comentarii și recomandări
PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN
SCRIEREA ACADEMICĂ
• Ideile trebuie să decurgă logic una din cealaltă;
• Evitați redundanța! După redactarea unui paragraf, recitește‐l pentru a identifica
posibile cuvinte sau chiar fraze de care te‐ai putea lipsi în argumentație;
• Asigură‐te că lucrarea în ansamblul ei ia forma unei demonstrații coerente în
care argumentele individuale stabilesc relații logice, necesare și suficiente pentru
a conduce către punctul de vedere susținut;
• Premisele trebuie să fie valide!
• Nu se invocă literatura de specialitate decât dacă argumentele sunt
convingătoare și cu relevanță directă asupra cercetării proprii
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1. Claritate ACADEMIC
*utilizarea consecventă a timpurilor verbale; de exemplu: trecut (pentru experimen-
tele efectuate care nu au fost încă validate), prezent (pentru adevărurile general va-
labile sau experimentele validate în cursul altor cercetări) sau viitor (pentru cerce-
tările viitoare)
2. Precizie
*evitarea abrevierilor; acestea sunt admise: a) dacă sunt standardizate la nivel
internațional sau b) dacă au fost definite ca atare la prima mențiune;
**folosirea citatelor pe baza surselor primare
3. Aspect structurat
* fiecare nouă idee trebuie să continue firesc ideea anterioară sau să participe la for-
marea unor raționamente sau demonstrații
CARACTERISTICI ALE STILULUI
ACADEMIC
4. Tonul formal
*evitarea elementelor de argou și a expresiilor colocviale,
**utilizarea adecvată a semnelor de punctuație
***în text se utilizează mai ales persoana a III‐a, forma verbală impersonală;
atunci când se subliniază contribuția originală a autorului se admite utilizarea formelor
verbale de persoana I.
5. Documentare
*se evită inconsecvențele și contradicțiile, și se justifică fiecare punct de vedere
6. Obiectivitate
*Se va adopta un limbaj neutru, impersonal iar verbele se utilizează la diateză pasivă
**se utilizează un sistem riguros de referințe și o terminologie specifică
TIPURI DE LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE
1. EDITORIALUL
• articol scurt, care exprimă opinia unui specialist sau a editorilor revistei într‐o problema
• scris sub coordonarea sau de către editorii sau co‐editorii revistei, sau de către per-
soane invitate de aceștia, în calitate de experți
• sunt urmărite atât de profesioniști, cât și de publicul larg, având astfel o influen-
ță importantă.
2. REFERATUL
• expunere succintă asupra unui subiect științific sau literar, bazată pe informația
bibliografică
• întinderea unui referat este variabilă, situându‐se aproximativ între 3 și 10 pagini
• Structura: titlu, rezumat (Abstract), cuvinte cheie, introducere, cuprins, discuții,
concluzii. biliografie
TIPURI DE LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE
4. RECENZIA
• prezentare, mai mult sau mai puțin dezvoltată, de obicei la apariție, a unei scrieri li-
terare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice.
5. ESEUL
• studiu de proporții restrânse asupra unor teme filozofice, literare sau științifice, com-
pus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema
• stabilește și apoi apără punctul de vedere personal al unei persoane cu privire la un
anumit subiect
• Poate fi:
• Liber:autorul se bucură de libertate totală în abordarea temei, originalitatea fiind extrem
de apreciată
• Structurat: are o structură: ipoteză, argumentare și concluzie – ex. eseul argumentativ
6. ARTICOLUL
• expunere scrisă, cu caracter publicistic, de amploare medie, care tratează, în mod
original, o temă științifică clar definită.
7. STUDIUL
• lucrare științifică de mari dimensiuni, rezultată din studierea unui obiect al
cunoașterii; are o structură pe capitole
• Modalitățile de publicare pot fi: carte independentă, culegere de studii, ca studiu
introductiv sau ca postfață a unei opere literare.
8. POSTERUL
• mod de prezentare a unei comunicări sub formă de afișe în cadrul sesiunilor, al con-
greselor științifice
9. TEZA DE DOCTORAT
• lucrare științifică redactată și prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de
doctor în științe
9. LUCRAREA DE LICENȚĂ ȘI DISERTAȚIA
• lucrări prezentate de către studenți la terminarea unui ciclu de studii (post)universitare
(licență și masterat)
• o astfel de lucrare poate varia între 60 și 100 de pagini (minimum 17.000 de cuvinte),
fiind structurată în cel puțin trei capitol
• Conținutul lucrării, subsumat domeniului de studiu ales, poate fi integral teoretic, poa-
te reda o cercetare empirică sau poate fi o combinație între teorie și practică.
• după definitivarea temei, de comun acord cu coordonatorul, stabilește un orar de
consultații individuale regulate (săptămânal, bilunar sau lunar).
!Nu uitați că este responsabilitatea studentului să solicite aceste întâlniri!
!Coordonatorul lucrării nu este responsabil pentru remedierea greșelilor de redactare
din lucrare!
!Coordonatorul nu ar trebui să parcurgă un capitol al lucrării în mod repetat, cu fiecare
schimbare adusă lucrării; pentru a economisi timp și efort, un capitol nu ar trebui să fie
trimis de mai mult de două ori. !
ASPECTE ETICE ALE LUCRĂRILOR
ȘTIINȚIFICE
• Lucrările trebuie să fie originale
• Folosirea parafrazării, a citării sau a exemplelor apărute în lucrările altor autori este
acceptată și, adesea, extrem de valoroasă, cu condiția precizării sursei.
• Orice formă de plagiat va determina respingerea lucrării și se pedepsește
conform legii
TEHNICI DE PREZENTARE A UNEI LUCRĂRI
ȘTIINȚIFICE
• Pregătirea prezentării
• Organizarea conținutului
• Pregătirea materialelor necesare
(laptop, videoproiector)
• Prezentarea propriu‐zisă
• Primul slide: titlul lucrării, numele
autorului și al coordonatorului
• Restul slide-urilor conțin: stadiul actual al
cunoașterii, scop, obiective, material și
metodă, rezultate, discuții, concluzii,
bibliografie selectivă -
nu vor conține prea mult text (maximum
7 linii a câte 7 cuvinte fiecare),
TEHNICI DE PREZENTARE A UNEI LUCRĂRI
ȘTIINȚIFICE
• nu se citesc informațiile de pe slide;
• prezentați‐vă la început
• nu învățați prezentarea pe dinafară;
• vorbiți tare și clar
• nu stați cu spatele la auditoriu
• respectați timpul alocat prezentării
• prezentați întotdeauna limitele studiului
• puneți accent pe prezentarea cercetărilor personale
• ilustrați prezentarea cu imagini, grafice și chiar prezentări video
SISTEME DE CITARE A SURSELOR
BIBLIOGRAFICE
1. Sistemul referințelor tip autor
• citarea numelui (numelor) autorului (autorilor) sau organizației în text + anul publicației
• la finalul textului citarea în ordine alfabetică
• variantele autor – dată/ autor –titlu / autor ‐ pagină

2. Sistemul referințelor tip note


• organizarea bazată pe note și referințe de subsol sau de final

3. Sistemul referințelor tip numeric


• citarea sub formă de numere în text
• la finalul textului citarea în ordinea apariției în text

Exemplu:
Eisenberg, D.M. ; Kessler, R.C. ; Van Rompay, M.I. ; Kaptchuk, T.J. ; Wilkey, S.A., Appel, S et al. Perceptions about
complementary therapies relative to conventional therapies among adults who use both: results from a national
survey. Ann Intern Med. 2001; 135: 344–51. DOI: 10.1016/j.braindev.2013.04.001. Available online on [PubMed]
[GoogleScholar]. Accesed on 7 March 2018.
SISTEME DE CITARE A SURSELOR
BIBLIOGRAFICE
• o lucrare valoroasă nu poate să apară fără cunoașterea tuturor rezultatelor ante-
rioare în domeniu, deci prezentarea lucrărilor consultate este o dovadă a cunoaș-
terii domeniului

• este corect din punct de vedere etic să recunoaștem cui aparține o idee sau un re-
zultat

• scrierea unei lucrări nu trebuie să fie un scop în sine, pentru care să încălcăm toate
regulile etice
MANAGEMENTUL REFERINȚELOR
BIBLIOGRAFICE
• Software de gestionare bibliografică : este un instrument util pentru gestionarea și or-
ganizarea citărilor și formatarea bibliografiilor și notelor de subsol
• Există multe instrumente de gestionare a citărilor ‐ Mendeley, EndNote și Zotero.
• Rolul acestor programe de gestionare a surselor bibliografice:
• Organizarea și adnotarea citărilor
• Gestionarea articolelor PDF cu varianta full text
• Generarea bibliografiei și a notelor finale în funcție de stilul dorit
MANAGEMENTUL REFERINȚELOR
BIBLIOGRAFICE
• Word oferă instrumente pentru citarea surselor, crearea unei bibliografii și ges-
tionarea surselor.
• Pentru a alege un stil de publicare cu ajutorul Word:
• Click References
• Click Style
• Alegeți stilul de citare dorit

 Pentru a insera o citare în text:


 Click References
 Click Insert Citation
 Dacă este o sursă nouă click New Source
 Dacă ați creat sursa, click în drop down list
MANAGEMENTUL REFERINȚELOR
BIBLIOGRAFICE
Inserarea bibliografiei în text
• Plasați cursorul în document unde doriți să inserați
bibliografia
• Click References
• Click Bibliography
• Alegeți Insert Built‐in Bibliography/Works Cited sau
Insert Bibliography
NOȚIUNI PRIVIND INTEGRITATEA
ȘTIINȚIFICĂ A UNEI LUCRĂRI

1. Integritatea individuală
• Însușirea normelor morale încă din primii ani ai educației
• Dezvoltarea spiritului de colegialitate și al respectului reciproc
• recunoașterea importanței unor idei valoroase enunțate de alte persoane
2. Integritatea instituțională
• crearea unor mecanisme precum comitetele de etică a cercetării științifice
• transparență decizională în cercetare
• evaluarea sistematică a modului în care sunt respectate regulile privind cercetarea pe su-
biecți umani sau pe animale
• încurajarea seniorilor să implice persoanele care își încep activitatea de cercetare să o facă într
‐un mod responsabil
3. Integritatea la nivel statal
• Elaborarea unor legi care să reglementeze cercetarea științifică la nivel național sau
internațional
NOȚIUNI PRIVIND INTEGRITATEA
ȘTIINȚIFICĂ A UNEI LUCRĂRI

• Principiul obiectivității și imparțialității


(analizei pe baze științifice)
• presupune a analiza informațiile cu
atenție, a evita distorsionarea ana-
lizei pe baza propriilor interese, a unei
analize superficiale sau incomplete,
sau a
abordării subiective, sentimentale.
NOȚIUNI PRIVIND INTEGRITATEA
ȘTIINȚIFICĂ A UNEI LUCRĂRI
• Decalogul colaborării în cercetare:
1. Respect reciproc
2. Dezvoltarea colaborării pe baza interesului comun asupra unor subiecte de
cercetare
3. Încredere interumană
4. Capacitatea de a coopera cu membrii echipei
5. Responsabilitaăți comune
6. Împărțirea corectă a rezultatelor cercetării
7. Respectarea dreptului altei persoane de a avea o altă opinie
8. Dezvoltarea capacității de reflexie plecând de la opiniile altei persoane
PREZENTAREA ȘI DISEMINAREA
REZULTATELOR
• Prezentarea lucrărilor științifice se face la conferințe, seminarii, cu
ocazia prezentării unui referat, a unei teze de licență, de disertație
sau de doctorat, cu ocazia publicării unui articol sau în cadrul unor
prezentări în mas‐media.

• Prezentarea:
• trebuie făcută în scopul transmiterii unor informații corecte
• trebuie adaptată audienței
• trebuie să asigure obținerea unui feedback din partea celor care
vin în contact cu informația
• trebuie să fie clară, concisă, ușor de urmărit
• trebuie să conțină referințe bibliografice
• Trebuie să fie folosit un stil elegant, simplu, dar suficient de personal
• graficele, imaginile, tabelele vor avea elemente de identificare
• nu folosiți scrisul cu MAJUSCULE – pentru că îngreunează cititul
DISEMINAREA REZULTATELOR