Sunteți pe pagina 1din 17

Pancreasul, glandă anexă a tubului digetiv,

este aşezat în partea profundă a cavităţii


abdominale, înaintea coloanei lombare şi
începutul stomacului, între duoden şi splină.
Pancreasul are o formă alungită asemănătoare
literei "J". El se compune din mai multe porţiuni,
şi anume capul, gâtul sau colul şi coada.
Pancreasul este alcătuit din două tipuri de
ţesuturi: un ţesut care asigură secreţia internă a
glandei, numit pancreasul endocrin şi un ţesut
care asigură secreţia exocrină, numit pancreasul
exocrin.
Pancreasul endocrin este alcătuit din nişte insule de
celule cu structură de glandă endocrină răspândite în
interiorul lobulilor pancreasului exocrin, numite
insulele lui Langerhans.
Aceste insule sunt alcătuite din cordoane celulare,
ele secretă hormonul numit glucagon, cu rol în
metabolismul glucidelor. Celulele p, mai mici şi mai
numeroase decât celulele a, se găsesc în zona
periferică a insulelor şi secretă hormonul numit
insulină, cu rol esenţial în metabolismul glucidic.
Insulele Langerhans sunt separate de ţesutul pancreatic
exocrin printr-o capsulă conjunctivă foarte fină.
Boală metabolică genetică sau câştigată,
caracterizată prin tulburarea iniţial a
metabolismului glucidic (hiperglicernie şi
glicozurie) şi secundar a celui lipidic, proteic şi
mineral, datorită unei insuficienţe relative sau
absolute de insulină, cu evoluţie cronică stadială şi
complicaţii degenerative şi infecţioase.
„Diabetul zaharat este o tulburare metabolică
complexă şi variabilă”.
(Comitetul de experţi O.M.S., 1964)
 Diabetul zaharat insulino-dependent tip 1,
în care secreţia de insulină este absentă. Se
întâlneşte mai ales la copii şi tineri, mai rar
la adulţi peste 65-70 ani.Contribuie factori
etiologici ca ereditatea, afecţiunile virale,
stresul. Reprezintă 20% din cazuri.
 mecanism: distrucţie de celule beta
pancreatice deficit absolut de insulină.
A. Autoimun;
B. Idiopatic.
 Diabetul zaharat neinsulino-dependent tip 2, care
nu necesită insulină pentru echilibrare. Apare după
40 de ani, dar uneori şi la vârste mai tinere.
Reprezintă 89% din cazuri.
 mecanisme:
A. insulinorezistenţă predominantă, cu deficit
relativ de insulină;
B. deficit predominant de secreţie de insulină, cu
insulinorezistenţă moderată.
 Diabet zaharat tip I (insulino-dependent)
 Cauze: predispoziția genetică (ereditatea);
 Factori declanșatori:
• Virusuri: urlian, rubolic, citomegalovirus;
• Alimentari.
 Diabet zaharat tip II (non-insulino-dependent)
 Cauze: ereditatea;
 Factori declanșatori:
• Alimentație;
• Sedentarismul;
• Stresl psihic;
• Factori chimici: alimentari, medicamente.
1. Diabet zaharat tip I (diabetul juvenil):
 Apare la vârste tinere, sub 30 de ani;
 Clinic:
• Triada: poliurie, polidipsie, polifagie;
• Inapetență ( în decompensări);
• Astenie;
• Scădere în greutate;
• Tendință la cetoacidoză.
Se tratează cu insulină.
2. Diabetul zaharat tip 2 (diabet gras):
 Apare de obicei peste 40 de ani;
 Clinic:
• Obezitate (80%);
• Tendință accentuată la complicații
macroangiopatice;
• Decompensează rar.
Se tratează cu antidiabetice orale, rar fiind
necesară și insulina.
A. Acute:
 Metabolice:
• Cetoacidoza diabetică;
• Coma hiperosmolară;
• Coma hipogliemică.
 Infecțioase:
• Bacteriene;
• Micotice.
B. Cronice (degenerative):
• Retinopatia diabetică;
• Ateroscleroza;
• Nefropatia diabetică;
• Neuropatia periferică.
1. Tratament igieno-dietetic:
 Exerciții fizice: gimnastică, mers pe jos;
 Dietă (este cel mai bun mijloc de echilibrare a
bolii):
• Hipocalorică la obezi;
• Rația alimentară:
o Glucide: 50-60%250-300g/zi;
o Lipide: 25-30%, din care să fie 1/3 animale și
2/3 vegetale;
o Proteine = 15%.
2. Tratament medicamentos:
 Insulină: rapidă, intermediară, lentă,
amestecuri de insulină, analogi de insulină.
 Antidiabetice orale: biguanidele (Meguan,
Silubin), sulfamidele hipoglicemiante
(Tolbutamid, Clorpropamid).
Pacienta Grozavu Dorica în vârstă de 62 de ani cunoscută cu
diabet zaharat de tip II insulinodependet de aproximativ 45 de
ani,a fost internată la la secţia de Nutriţie şi Diabet a spitalului
judeţean Bacău în perioada 15.05.2017-19.05.2017 ,prezentând
următoarele simptome:
 Valori glicemice mari
 Dispnee
 Tegumente uscate
 Poliurie
 Polidipsie
 Dificultăți de concentrare
 Abdomen dureros la palpare în hipocondrul drept
 Prurit vulvar ,constipaţie
 Obezitate grad II
Pacienta a primit tratament cu:
• INSULINĂ LANTUS 100 u.i.
• MILGAMMA 100mg1cp/zi
• VESSEL DUE F tb 2 /zi
• VIVACE tb 2/zi
• PENTOXIRETARD tb 2/zi
• GABARAN300mg1 cp/zi
• METOCLOPRAMID 1fiolă im /2ori/zi;
• NO-SPA 1 fiola im/zi
• COLEBIL 3cp/zi per os
• DIAZEPAM -1 cp /per os
• MIOFILIN 100mg -1tb/2 zi
• KETONAL 1 fiola im/zi
• asigură un regim alimentar echilibrat;
• Administrează insulină și antidiabetice orale;
• măsoară zilnic diureza și notează în foaia de
observație;
• explică pacientului normele de viață și
alimentație care trebuie să le respecte;
 recoltează periodic sânge pentru monitorizarea
glicemiei,a rezervei alcaline și urină pentru
glicozurie
 monitorizează pulsul,tensiunea
arterială,respirația
• educă pacientul cu privire la igiena sa
personală corporală, supraveghează tegumentele
Numărul persoanelor afectate de diabet
zaharat este în continuă creştere, fenomenul
acesta având valabilitate pentru toate ţările
lumii, cât şi pentru ţara noastră.
Succesul tratamentului în diabetul zaharat
se bazează pe cooperarea pacientului
(educat medical) la programul de tratament,
pe identificarea și controlul tuturor
factorilor de risc, precum și pe evaluarea
eficienței măsurilor terapeutice.