Sunteți pe pagina 1din 25

Marcu Elena| Parmena Olimid| Introducerea în geopolitică

CUPRINS:
 Etimologia

 Istoria

 Geografia și Clima

 Politica

 Economia

 Demografie

 Cultura
Etimologia
Numele poporului şi al ţării diferă faţă de cele utilizate în alte limbi, locuri sau culturi. Deşi grecii îşi
denumesc ţara Hellas sau Ellada şi numele oficial este Republica Elenă, în română ea este
denumită Grecia, termen latin utilizat de către ROMÂNI (în scrierea Graecia), ceea ce înseamnă literal
„ţara grecilor”, şi care derivă el însuşi de la numele grecesc Γραικός Şi în română se utilizează uneori şi
termenul de Elada.
Istorie...
Independență de la Imperiul
Otoman
Declarată:
1 ianuarie 1822,
la Prima
Adunare
Națională

Recunoscută:
3 februarie 1830,
în Protocolul de
la Londra

Constituția
actuală: 11 iunie 1975,
A treia
Republica Elenă

Aderare la UE:
1 ianuarie 1981
Geografia
Suprafaţă
- totală 131.990 km²
(locul 96)
Apă (%) 0.8669
Cel mai înalt punct Muntele Olimp
(2.918 m)
Cel mai jos punct Marea
Mediterană (0 m)
Cel mai mare oraş Atena
Vecini Albania
Bulgaria
Macedonia
Turcia
Fus orar EET (UTC+2)
Ora de vară EEST (UTC+3)
Clima
Clima Greciei este în
principal mediteraneană cu ierni blânde
şi umede şi cu veri uscate şi călduroase.
Acest tip de climă este prezent în toate
zonele de coastă, inclusiv în Atena, în
Ciclade, Dodocaneze, Creta şi
Pelopones, în Insulele Ionice şi în unele
părţi din Grecia continentală centrală.
Munţii Pindului afectează puternic clima
din ţară, zonele de la vest de munţi fiind
considerabil mai umede în medie (din
cauza expunerii mai mari la vânturile de
vest care aduc umezeală) decât cele
aflate la est de munţi (din cauza unui
efect de umbră pluviometrică).
Sistem politic:
Politica Republică
parlamentară
unitară
Preşedinte al
Greciei: Prokopis
Pavlopoulos

Prim-ministru al
Greciei: Alexis Tsipras

Legislativ:
Guvernare Parlamentul
Elen
Capitala: Atena
Contele Ioannis
Kapodistrias (1776–1831), Prokopis Pavlopoulos, preşedintele Alexis Tsipras, prim-
primul şef al statului, guvernator Republicii Elene ministrul Republicii Elene
al Greciei independente şi
fondator al statului grec modern.
Lege si justitie
Puterea judecătorească în Grecia este independentă de
ramurile executivă şi legislativă, şi cuprinde trei curţi
supreme: Curtea de Casaţie, Consiliul de Stat⁠ şi Curtea
de Auditori. Sistemul judiciar este format şi din instanţe
civile, care judecă cauze civile şi penale, şi din instanţe
administrative, care judecă dispute între cetăţeni şi
autorităţile administrative greceşti.
Poliţia Elenă⁠ este forţa poliţienească naţională, o
agenţie foarte mare, cu responsabilităţi de la controlul
traficului la antiterorism. Ea a fost înfiinţată în forma
actuală în 1984 ca urmare a comasării.
Relatiile externe
Politica externă a Greciei se efectuează
prin Ministerul Afacerilor Externe, al cărui actual
ministru este Nikos Kotzias⁠ de la PASOK. Grecia a
dezvoltat o politică regională al cărui obiectiv
este promovarea păcii şi stabilităţii în Balcani, în
bazinul Mediteranei, şi în Orientul Mijlociu.
Ministerul identifică trei aspecte de importanţă
deosebită pentru statul grec:
revendicările Turciei privind ceea ce ministerul
defineşte drept suveranitate grecească
asupra Mării Egee şi a spaţiului său
aerian; legitimitatea Republicii Turce a Ciprului de
Nord în insula Cipru şi disputa privind denumirea
Republicii Macedonia⁠ cu mica ţară din Balcani
al cărei nume este similar cu al celei mai mari
regiuni din Grecia ca suprafaţă.
Grecia este membră a mai multor organizaţii
internaţionale, inclusiv Consiliul Europei, Uniunea
Europeană, Uniunea Mediteranei şi Naţiunile Unite,
al cărei membru fondator este.
Armata
Forţele Armate Elene sunt
supervizate de Statul Major
Naţional Elen de Apărare⁠şi constă
din trei ramuri:
•Forţele Terestre Elene⁠;
•Marina Elenă⁠;
•Forţele Aeriene Elene⁠.
Forţele Armate se îndreaptă însă către un
Autoritatea civilă pentru armata sistem de armată complet profesionistă,
greacă este Ministerul Apărării iar guvernul a promis reducerea, apoi
Naţionale⁠ . Mai mult, Grecia abolirea serviciului militar obligatoriu.
întreţine Paza de Coastă Bărbaţii greci cu vârste cuprinse între 18
Elenă pentru aplicarea legii pe mare şi 60 de ani şi care trăiesc în zone
şi pentru operaţiuni de căutare şi sensibile din punct de vedere strategic pot
salvare. fi obligaţi să efectueze, contra unei plăţi,
Grecia are serviciu militar obligatoriu un serviciu în Garda Naţională. Ca
pentru bărbaţi, în timp ce femeile membru NATO, armata greacă participă la
pot îndeplini stagiul militar în regim exerciţii şi operaţiuni sub auspiciile
de voluntariat. În 2009, serviciul alianţei.
militar în Grecia era de nouă luni Grecia cheltuieşte peste 7 miliarde de
pentru bărbaţii între 19 şi 45 de ani. dolari anual cu armata, sau 2,3% din PIB,
fiind clasată pe locul 24 în lume.
Impartirea administrativa No. Regiune Reşedinţă
Arie
(km²)
Populaţie
PIB
(miliarde)

De la programul Kallikratis, care a reformat organizarea (14) Muntele Athos Karyes 390 151 1,830 Format:NA
administrativ-teritorială a ţării începând cu 1 ianuarie
Arie PIB
2011, Grecia este împărţită în No. Stat autonom Capitală
(km²)
Populaţie
(miliarde)
treisprezece regiuni împărţite mai departe în 325
1 Attica Atena 3,808 1,470 3.812.330 €103.334
de comune. Cele 54 de foste prefecturi şi administraţii la
Grecia
nivel de prefectură au fost păstrate în mare parte ca 2
Centrală
Lamia 15,549 6,004 546.870 €12.530

subunităţi ale regiunilor. Şapte administraţii 3


Macedonia
Salonic 18,811 7,263 1.874.590 €34.458
Centrală
descentralizate grupează de la una la trei regiuni în
4 Creta Heraklion 8,259 3,189 621.340 €12.854
scopuri administrative. Există şi o regiune
autonomă, Muntele Athos (în greacă Agio Oros, „Muntele Macedonia
5 Komotini 14,157 5,466 606,170 €9.054
Sfânt”), care se învecinează cu regiunea Macedonia de Est şi Tracia

Centrală. 6 Epir Ioannina 9,203 3,553 336,650 €5.827

7 Insulele Ionice Corfu 2,307 891 206,470 €4.464

Egeea de
8 Mytilene 3,836 1,481 197,810 €3.579
Nord

9 Pelopones Tripoli 15,490 5,981 581,980 €11.230

10 Egeea de Sud Ermoupoli 5,286 2,041 308,610 €7.816

11 Tesalia Larissa 14,037 5,420 730,730 €12.905

Grecia de
12 Patras 11,350 4,382 680,190 €12.122
Vest
Macedonia
13 Kozani 9,451 3,649 282,120 €5.564
de Vest
Economia
Economia Greciei este a 34-a (în termeni nominali) şi a 42-a (în
termenii parităţii puterii de cumpărare) din lume, cu 299 sau
304 miliarde de dolari PIB, conform statisticilor Băncii
Mondiale pe anul 2011. Grecia este, în plus, a 15-a economie
între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. În termeni
de venit pe cap de locuitor, Grecia se clasează pe locul al 29-lea
sau al 33-lea (în funcţie de PIB nominal, respectiv în termenii
PPC) din lume la 27.875 de dolari, respectiv 27.624 de dolari.
Grecia este o ţară dezvoltată cu standarde de viaţă ridicate.

PIB pe cap de locuitor în 2008 conform Eurostat


Economia sa cuprinde sectorul servicii (85%) şi industria (12%), în timp
ce agricultura formează 3% din produsul naţional brut. Printre cele mai
importante sectoare economice se numără turismul(cu 14,9 milioane] de
turişti internaţionali în 2009, este a şaptea cea mai vizitată ţară a Uniunii
Europene şi a 16-a din lume de către Organizaţia Mondială a
Turismului); şi navigaţia comercială (cu 16,2% din capacitatea mondială
totală, marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume), în timp
ce ţara este şi un considerabil producător agricol (incluzând culturile de
peşte) în cadrul uniunii.
Ulei de măsline grecesc

Cu o economie mai mare decât a tuturor celorlalte ţări balcanice


la un loc, Grecia este cea mai mare economie a Peninsulei
Balcanice, şi un important investitor regional. Grecia este al doilea
cel mai mare investitor străin în Albania, al treilea în Bulgaria, în
primii trei investitori străini în România şi Serbia şi cel mai
important partener comercial şi cel mai mare investitor străin în
Macedonia.

Stafide uscate la soare în Zakynthos


Vedere panoramică a unor părţi din oraşul Corfu, sit în patrimoniul mondial UNESCO, văzut de la Palaio
Frourio⁠. Golful Garitsa este în stânga şi portul Corfu în partea superioară-dreaptă a imagini. Spianada⁠ se
află în fundal.
Băncile greceşti deschid o nouă filială în Balcani aproape
săptămânal. Compania greacă de telecomunicaţii OTE, parte a portofoliului
grupului german Deutsche Telekom a devenit un investitor puternic în fosta
Iugoslavie şi în alte ţări balcanice.
Economia greacă este clasificată ca avansată Grecia este membru fondator
al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) şi
al Organizaţiei pentru Cooperarea Economică în Marea Neagră⁠(BSEC).

Centrul Științific și Muzeul Tehnic Salonic

În 1979 s-a semnat aderarea ţării la Comunităţile Europene şi


la piaţa unică europeană⁠procesul fiind terminat în 1982. În ianuarie
2001 Grecia a adoptat moneda unică Euro, înlocuind drahma
grecească la un curs de schimb de 340,75 drahme pentru un
euro. Grecia este membră a Fondului Monetar Internaţional şi
al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, şi era în 2010 a 31-a ţară din
Sediul OTE din Atena lume după Indicele Globalizării⁠KOF
Organizația statistică
oficială a Greciei este
Autoritatea Statistică
Elenă⁠ (ELSTAT), conform
căreia populația Greciei în
2011 era de 10.815.197 de
locuitori.Societatea
grecească este destul de
omogenă, 94% din
populație fiind formată din
etnici greci vorbitori de
limbă greacă.

Rata natalității în 2003 se ridica la 9,5 la mia de locuitori, semnificativ mai redusă decât cea de
14,5 la mia de locuitori în 1981. În același timp, rata mortalității a crescut ușor de la 8,9 la mia de
locuitori în 1981 la 9,6 în 2003.

Societatea greacă s-a schimbat rapid în ultimele decenii. Rata fertilității în scădere a dus la o
creștere a vârstei mediane, ceea ce coincide cu îmbătrânirea demografică a Europei⁠ în
ansamblu.
Migratia

Hartă ce evidențiază cele 50 de țări cu cele mai mari comunități ale diasporei grecești
Religia

Mănăstirile Meteora din Tesalia


Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul⁠, Patmos
Educatia
Educația obligatorie în
Grecia cuprinde școlile
primare și gimnaziul.
Grădinițele sunt populare
dar nu sunt obligatorii
decât de la 4 ani în sus.
Copiii încep școala primară
la 6 ani și ea durează alți
șase. Gimnaziul începe la
12 ani și durează trei ani.
Sistemul de învățământ
grecesc cuprinde și
grădinițe, școli primare și
gimnaziale speciale
pentru persoane cu nevoi
speciale sau cu dificultăți
de învățare. Există și
Academia Ionică⁠din Corfu, prima gimnazii și licee Academia din Atena⁠este academia
instituție academică a Greciei specializate în domeniile națională a Greciei, și cea mai înaltă
moderne. muzical, teologic și instituție de cercetări din țară.
sportiv.
Cultura
Cultura
Cultura Greciei a evoluat în câteva mii de ani, începând cu Grecia
miceniană⁠ și continuând cel mai notabil cu Grecia Clasică, de-a
lungul influenței Imperiului Roman cu continuarea sa în Răsărit de către
Imperiul Bizantin. Alte culturi și popoare, cum ar fi statele latin și franc⁠,
Imperiul Otoman, Republica Venețiană, Republica Genoveză și chiar
Imperiul Britanic și-au lăsat amprenta asupra culturii grecești moderne,
deși istoricii creditează Războiul Grec de Independență ca principal
moment de revitalizare a Greciei și dată de naștere a unei entități
culturale moderne.
Filosofia
Tradițiile filosofice occidentale au început în Grecia
Antică în secolul al VI-lea î.e.n. Primii filosofi sunt
denumiți „presocratici”, ceea ce arată că au fost
înainte de Socrate, ale cărui contribuții marchează un
punct de cotitură în gândirea occidentală.

Statuia lui Socrate din fața Academiei Atenei⁠

Odată cu Socrate a început o nouă perioadă


filosofică. Ca și sofiștii, el respingea întru totul
speculațiile fizice pe care le lansau
predecesorii săi, și a pornit de la gândurile și
părerile oamenilor. Aspecte din filosofia lui
Socrate au fost unificate de Platon, care le-a
combinat cu numeroase principii stabilite de Bustul lui Platon. „Cea mai sigură caracterizare a tradiției
filosofi mai vechi, dezvoltând acest sistem filosofice europene este că ea constă dintr-un șir de note de
complet. subsol pe lângă Platon.” (Alfred North Whitehead, Process and
Reality, 1929).
Bucătăria grecească este una cu
specific mediteranean, și în cadrul
ei, o tradiție culinară foarte
Bucataria
reprezentativă este cea cretană.
Bucătăria grecească folosește
ingrediente proaspete pe care le
integrează în diferite feluri de
mâncare tradiționale locale, cum ar
fi musacaua, stifado, salata Tzatziki
grecească⁠, fasolada (un fel de În toată Grecia, oamenii
iahnie fără carne), spanakopita⁠ mănâncă din vase mici,
(plăcinte cu spanac) Spanakopita denumite meze⁠cu diverse
și frigărui (denumite souvlaki). sosuri, cum ar fi tzatziki⁠
caracatiță la grătar și pești
mici, brânză feta⁠, dolmades⁠
(sarmale în foi de viță cu
umplutură din orez, coacăze și
muguri de brad), diverse
legume uscate, măsline și
brânză. uleiul de măsline se
adaugă la aproape orice fel de
mâncare.
Salată grecească Musacaua grecească
 Grecia Clasică – Anne-Marie Buttin, București, Editura BIC ALL, 2002, 2007
 Note din Grecia – Al. Rosetti, Editura pentru literatură, 1964
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia