Patologie vasculara 1

Dr. Daha Claudiu

Sef Lucrari UMF

 metode de investigatie
 traumatismele arterelor periferice
 traumatismele venoase
 fistule arterio-venoase
 Metode de investigatie in patologia
vasculara:

• Non-invazive: • invazive
• oscilometria • arteriografia
• pletismografia • angiografia izotopica
• masurarea TA
• Echo Doppler
• RMN
• CT
 Index glezna brat (IGB)

• Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii clinice de boala

vasculara periferica
• Metoda de screening
• Se masoara presiunea sistolica
• in repaus
• post efort
• Masuratori la nivelul brahialei, tibialei posterioare, pedioaselor
Indexul glezna-brat (IGB)
Presiunea sistolica glezna
IGB = Presiunea sistolica brat

Sensibilitate 95%
Specificitate 98%
 Exemplu de calcul IGB

IGB drept IGB stang IGB

80/160 = 0.50 120/160 = 0.75 (normal >0.90)

TAS brat TAS brat TAS brat cea

150 mmHg 160 mmHg mai mare

Cea mai mare

TP TAS 40 mmHg TP TAS 120 mmHg
dintre TP sau
DP TAS 80 mmHg DP TAS 80 mmHg DP

TP = tibiala posterioara; DP = dorsalis pedis; TAS = presiunea arteriala sistolica.

 Interpretare IGB

• > 1,3 artere necompresibile

• > 0,9-1,3 valoare normala
• < 0,9 boala vasculara periferica (sensibilitate 95%)
• 0,7-0,89 obstructie usoara
• 0,4-0,69 obstructie moderata
• < 0,4 ischemie critica
• scadere > 20% dupa efort = patologica
 Limitarile IGB

• Artere necompresibile (pacienti varstnici, cu DZ, IRC, etc)

• IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentru detectia obstructiei
aortoiliace usoare
• Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitare functionala
• Valori de repaus normale la pacienti simptomatici pot deveni anormale
postefort
• Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie
Traumatismele arterelor
periferice
Cauze:
• compresiuni directe sau indirecte,
• striviri,
• intepari,
• taieri,
• arme albe,
• arme de foc,
• leziuni iatrogene intraoperatorii
 Plaga arteriala prin
injunghiere cu arma
alba

• hemoragia externa, cu sange rosu

ce iese ritmic din vas;

• se poate ajunge la colaps

Traumatism complex prin impuscare
 Contuzia arteriala
= afectarea partiala a structurilor parietale
 Contuzia arteriala
• contuzia endarterei - e cea mai frecventa;
• contuzia parietala:
• a mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum;
• apare un hematom interstitial, ce poate diseca planurile arterei (hematom
disecant);
• se produce ischemie acuta a membrului respectiv;

• contuzia adventicei:
• se dezlipeste adventicea de medie;
• determina spasm al arterei.
Contuzia endarterei

• dezlipirea intimei

• tromboza secundara

• ischemie acuta perf.

Contuzia mediei

• lezarea vasa vassorum

• hematom disecant

• ischemie acuta perf.

Contuzia adventicei

• iritatie terminatii nervoase

• spasm

• ischemie acuta perf.

Plaga arteriala partiala:
= solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei
continuitati a peretelui arterial;
• plaga poate fi:
• punctiforma,
• liniara,
• transversala;
• plaga uscata (nu sangereaza)
• apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu;
• capetele vasculare se retracta in teaca vasculara;
• calibrul se reduce prin spasm;
• apare o tromboza in forma de “CUI”, ce face sa nu existe
sangerare.
Plaga uscata

nu sangereaza
Hematom pulsatil
• cand plaga e mai mica si laterala
• se poate ausculta un suflu.
Sectiunea arteriala

• prin retractia celor 2 capete si spasm se produce sangerare;

• exista si leziuni venoase, nervoase, musculare asociate celor
arteriale.
• apare sindromul de ischemie acuta, cu durere locala, paloare.
• uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate palpa un tril la
trecerea sangelui si se ausculta un suflu sistolo-diastolic.
 Fistula
arterio-
venoasa
Elementele agravante ale traumatismelor
arteriale
• Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale,
agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele
de gravitate ale ischemiei acute periferice
• Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei de
continuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate,
devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate
• Leziuni asociate: venoase, nervoase, osteo-articulare,
musculare,
• Hemoragia apare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde de
marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de retractia
arterei de compresia viscerelor din jur.
Clinica:
• Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P
• Durere (Pain)
• Absenta pulsului (Pulsellessness)
• Paloare (Pallor)
• Racirea tegumentului (Polar sensation)
• Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias)
• impotenta functionala (Paralysis)
• la care se adauga:
• hemoragia
• hematomul
• hipotensiune
• semnele celorlate leziuni asociate
Tratamentul leziunilor arteriale
• Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou, pansament
compresiv mesaj, pense etc)
• trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;
• se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa;
• se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala;(tratamentul
sindromului de compartiment)
• se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu vena sau Gortex
(sintetica);
• daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile, se face
amputatie.
Sutura plagii arteriale
Plaga arteriala anfractuasa - interpunerea de
grefon venos
Folosirea unei proteze sintetice
Sutura arteriala T -T
Folosirea unui patch venos prea mare
Traumatisme venoase
Traumatisme venoase

• Se asociaza cu cele arteriale; afecteaza venele superficiale si

profunde.
• Cauze:
• compresii (in fracturi, luxatii, striviri),
• arme albe,
• iatrogen (prin perfuzii, angiografie),
• varice
Traumatisme venoase
• Contuzia venoasa
• apar leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a endoteliului;
• Sectiunea venoasa
• apare in plagi lineare, oblice, unice sau multiple.
• retractia capetelor e mai scazuta decat la artere;
• hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare;
• in varice, hemoragiile pot fi abundente;
• pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.
Tratament:

• indepartarea cauzei (compresia, luxatia);

• anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie venoasa,
ligatura celor 2 capete);

• in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii restauratoare:

• sutura venei cu petece de vena sau sintetice;

• by-pass venos.
 Traumatisme vasculare specifice
• Vasele gatului
• lezare frecventa v. jugulara interna, rar a. carotida
• clinica: hemoragie externa, hematom cervical compresiv pe cai respiratorii, deficit
neurologic
• urgent IOT, hemostaza, restabilire de flux (v. poate fi ligaturata)
• Vasele toracice
• hemotorax masiv / hematom
• Vasele abdominale
• plagi impuscate / injunghiate
• hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal
• VCI, v. mzenterica sup./inf., v. renala
 Anevrismul arteriovenos
(fistula)

= dilatatia anormala a unei comunicatii arterio-venoase (fistula

arterio-venoasa); aceasta fistula poate fi congenitala
Etiopatogenia fistulelor:

• congenitale:
• sindromul Parks - Weber;
• dobandite:
• dupa plagi de artera si vena simultane; apare o comunicare (fistula) ce
poate evolua la anevrism;
• dupa punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o hemoragie
interstitiala, se formeaza un hematom; apare anevrism.
Fiziopatogenie:

• sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul distal; apare

sindromul de ischemie cu tulburari trofice;
• proximal, artera se dilata, se alungeste si se supraincarca sistemului
venos; apar staza venoasa, varice secundare;
• apare o circulatie colaterala bogata;
• se produce supraincarcarea cordului drept, cu insuficienta cardiaca
dreapta, apoi globala.
Anevrismul
arteriovenos
 Clinic:

• inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburari trofice distale,

tegumente cu aspect violaceu;
• palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola; apare tril sau
freamat vibrator;
• auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola;
• patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului, duce la
disparitia semnelor;
• in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta cardiaca, cu
dispnee, cianoza
Anevrismul arteriovenos

• Diagnosticul:
• se pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui in artera si vena

• Tratament:
• chirurgical - sutura laterala a orificiilor; rezectia anevrismului, urmata de
sutura vaselor cu interpozitii de grefe (operatii reconstructive).