ANALIZĂ

ECONOMICO-FINANCIARĂ

CURS

1
 TITULAR CURS
SERIA A
AN III
Semestrul I
Anul univ. 2018-2019

CONF. UNIV. DR.

RALUCA FLORENTINA CREŢU

2
 EXAMEN
• Disciplină obligatorie
• 5 puncte credit
• Forma de verificare: examen 70%
• Activitatea de seminar: 30%, din care:
• 5% Prezenţă activă la seminar
• 10% Proiect – studii de caz – firma din domeniul agroalimentar –
material în tipogtafia ASE
• 15% Test (săptămâna 8, respectiv: luni, 19 noiembrie 2018, ora
7.30), se susţine la CURS

3
 EXAMEN

• vineri 8 februarie 2019,

• ora.....NU - 7.30.................,
• sala – amfiteatrul mare în
Piața Romană

4
 BIBLIOGRAFIE

- Ion Anghel (coordonator), Analiză şi evaluare economico-

financiară – Studii de caz, Editura ASE, Bucureşti 2016;

- Vasile Robu, Ion Anghel, Elena-Claudia Şerban (cooordonatori),

Analiza economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2014;

- Şerban Elena Claudia, Cretu Raluca Florentina, Curea Stefania,

Analiza economico-financiara I, caiet de lucrari aplicative, ASE, București,
2008;

- Crecana Cornel Dumitru, Analiza economico-financiara, Ed.

Economica, București, 2006.

5
 CURS 1

ANALIZA
ECONOMICO-FINANCIARĂ

DATA: 1 OCTOMBRIE 2018

6
 CLASIC ȘI MODERN ÎN DIDACTICA AEF

Tradițional ATENŢIE!!! Modern

REŢINEM

 10% din ce citim

 20% din ce auzim
 30 % din ce vedem
 50% din ce vedem şi auzim în acelaşi timp
 80% din ce spunem
 90% din ce spunem şi facem în acelaşi timp

De ce ar trebui să ţinem cont când

alegem metoda de
predare- învătare?
 CLASIC ȘI MODERN ÎN DIDACTICA AEF

Tradițional ATENŢIE!!! Modern

PUNE STUDENTUL:

 să facă
 să judece
 să coopereze
 să dea răspunsuri
 să exprime opinii
 să analizeze
 să identifice soluţii corecte
 să coreleze informaţiile teoretice cu realitatea

De ce ar trebui să ţinem cont când

alegem metoda de
predare- învătare?
 Capitolul 1
Bazele teoretico-metodologice
ale analizei economico-
financiare

9
 Cuprinsul capitolului

 Definirea analizei. Tipuri de analiză economico-financiară

 Rolul analizei economico-financiare şi utilizatorii rezultatelor
acesteia
 Obiectivele analizei economico-financiare
 Conţinutul procesului de analiză economico-financiară
 Metodologia analizei economico-financiare
 Sistemul de informaţii – premisă a efectuării analizei economico-
financiare
 Sisteme organizaţionale ale activităţii de analiză economico-
financiară
 Etapele activităţii practice de analiză economico-financiară

10
Analiza Economico-Financiară (AEF)?

11
 Cum definiţi Analiza Economico-Financiară?

• un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee şi instrumente

• care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe,
• permite realizarea unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia
economico-financiară a unui agent economic,
• în vederea identificării factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat-o,
şi a rezervelor interne de îmbunătăţire a acesteia, din punctul de vedere al
utilizării eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare.

12
 Tipuri de AEF

Raportul dintre Urmărirea Nivelul Modul de Orizontul Criteriile de Pozitia

momentul în care se însuşirilor urmărire în de timp studiere a analistului
efectuează analiza şi
momentul esenţiale ale timp a fenomenelor
desfăşurării fenomenelor fenomenelor
fenomenului

Analiza postfactum, Analiza calitativă Micro- Statică Termen Tehnico- Interna

postoperativă sau economică scurt economica
analiza realizării
obiectivelor
Analiza previzională Analiza cantitativă. Macro- Dinamică Termen lung Economico- Externa
sau prospectivă economică financiara

13
 ROLUL AEF
Utilizatori

Partenerii Furnizorii
de afaceri de capital

Statul
Obiecivele AEF!
 “Obiectivele AEF”

Cercetarea
unui fenomen
Cerceteaza Dubla
miscarea ipostaza
a activ. socio ec.

Obiective

Descompunerea Imbinare
unui fenomen teorie abs. cu
realitatea
Studiaza
realitatea
obiectiva
MOTIVAŢIA UNEI procesului
Conţinutul ASTFELde DE DEZBATERI
AEF

1. Fixarea 2. Stabilirea
elementelor,
5. Sinteza obiectului
factorilor şi
Rezultatelor analizei
cauzelor
analizei
fenomenului
studiat

3. Determinarea
ETAPE relaţiilor de
condiţionare
4.Cuantificarea
dintre fiecare
influenţelor
factor şi
diferitelor
fenomenul
elemente sau
analizat.
factori asupra
fenomenului
18
 CURS 2

ANALIZA
ECONOMICO-FINANCIARĂ

DATA: 8 OCTOMBRIE 2018

19
 Metodologia AEF

Clasificarea metodelor:

Mixtă

• metode ale analizei calitative

• metode ale analizei cantitative
 Metode ale analizei calitative
Principalele metode ale analizei calitative sunt: modelarea,
comparaţia, gruparea, diviziunea şi descompunerea rezultatelor.
Modelarea fenomenelor economico-financiare
Modelele pot fi: imitative (exemplu: hărţi, fotografii, machete etc. ),
analogice (de exemplu: grafice, diagrame etc. şi simbolice (ecuaţii).
În analiza economico-financiară sunt folosite modelele simbolice şi
analogice.
Comparaţia (criteriu de referinţă)
Tipuri de comparaţii: comparaţii în timp, spaţiu, comparaţii mixte,
comparaţii în funcţie de un criteriu prestabilit, comparaţii cu caracter
special.
Gruparea - separarea colectivităţii studiate în grupe omogene de
unităţi, după una sau mai multe caracteristici.
Diviziunea şi descompunerea rezultatelor după:
a) timpul de formare a rezultatelor
b) locul de formare a rezultatelor
c) descompunerea pe elemente componente
Metode ale analizei cantitative

• au rolul de a cuantifica contribuţia elementelor componente

şi a factorilor la formarea şi variaţia fenomenului studiat,
precum şi poziţionarea firmei într-un mediu dat.

• Principalele metode ale analizei cantitative sunt: metoda

ratelor, metoda balanţieră, metoda substituirilor în lanţ,
metoda corelaţiei, metoda scorurilor, metoda grilelor de
evaluare, diagrama Pareto, cercetările operaţionale etc.
Metoda balanţieră (input – output)

Metoda balanţieră se utilizează atunci când între

elementele fenomenului studiat sunt relaţii de tip
determinist de forma sumei şi/sau a diferenţei.

M=a+b–c
 Metoda substituirilor în lanţ

Principii:
a) ordonarea: factori cantitativi, factori de structură şi factori calitativi;
b) substituirile se fac succesiv
c) un factor substituit se menţine ca atare în operaţiunile ulterioare.

• Aplicarea metodei se poate face pe bază de mărimi absolute şi pe bază de

indici.
• Cazurile tipice de folosire a metodei substituirilor în lanţ sunt: produs între
factori şi raport între factori.
 A) Cazul produsului între factori

F=abc
Aplicarea metodei substituirilor în lanţ pe bază de mărimi absolute se
realizează astfel:
ΔF = F1 – F0
unde:
„1“ reprezintă informaţia de stare;
„0“ reprezintă baza de comparaţie.
Aplicarea metodei substituirilor în lanţ pe
bază de indici se prezintă astfel:
F=abc

F1 a1b1c1 ia ibic
I F  100  100  2
F0 a0b0c0 100
a1 b1 c1
ia  100 ; ib  100 ; ic  100
a0 b0 c0
ΔIF = IF – 100
Influenţele variaţiei relative a factorilor asupra modificării
relative a fenomenului studiat se calculează astfel:

1) ia( I )  ia  100
F

( I F ) ia  ib
2)
ib   ia
100

ia  ib  ic ia  ib
3) i ( I F )
c  2

100 100

I F  i ( I F )
a
( I F )
 i
b
( I F )
 i
c
 B) Cazul raportului între factori
Modelul general al unui fenomen economic:
a
P 
b
În cazul în care factorul cantitativ este la numitor, atunci influenţele factorilor se stabilesc astfel:
- pe bază de mărimi totale: - pe bază de indici:
ΔP = P1 – P0

P1 i
a0 a0 IP   100  a  100
b ( P )   P0 ib
b1 b0
ΔIP = IP – 100

a1 a0
a ( P )   100
b1 b1 ib( I P )
  100  100
ib

ia 100
ΔP = Δb(ΔP) + Δa(ΔP) ia( I ) 
P
100  100
ib ib

I P  ib( I P )
 ia( I P )
 În cazul în care factorul cantitativ se află la
numărător, influenţele factorilor se separă astfel:

- pe bază de mărimi totale:

1. a1 a0
a ( P )  
b0 b0

( P ) a1 a1
2. b  
b1 b0
- pe bază de indici:

1. ia( I P )
 ia  100

( I P ) ia
2. i b  100  ia
ib
 Sistemul de informaţii – premisă a efectuării
analizei economico-financiare

• Informaţia economică reprezintă „materia primă“

necesară analizei economico-financiare.

• Informaţia economică, la nivelul întreprinderii, se

constituie din următoarele surse:
- surse externe
- surse interne
 Clasificarea informaţiilor

a) după natura lor – informaţii economico-financiare,

tehnice, tehnologice, politice, sociale, juridice etc.;
b) după gradul de accesibilitate – informaţii deschise
(largă accesibilitate), limitate (accesibilitate redusă), închise
(protejate);
c) după provenienţă – informaţii interne, externe;
d) din punct de vedere funcţional – informaţie normativă,
informaţie efectivă, de stare a performanţelor economico-
financiare.
Informaţiile trebuie să răspundă unor cerinţe:

• utilitate;
• exactitate;
• profunzime;
• vechimea (vârsta);
• valoarea informaţiei;
• costul informaţiei.
 Sisteme organizaţionale ale activităţii de
analiză economico-financiară

La nivelul firmei, AEF se realizează de:

• compartimentul financiar-contabil,
• contabil-şef,
• directorul economic
şi se reflectă în principalele documente elaborate.
 Etapele activităţii practice de analiză
economico-financiară

• Elaborarea tematicii de analiză.

• Documentarea şi culegerea materialelor necesare pentru
efectuarea analizei.
• Verificarea complexă a datelor supuse analizei.
• Prelucrarea şi analiza datelor pe baza metodelor şi
procedeelor specifice analizei economico-financiare.
• Elaborarea concluziilor şi a măsurilor pentru creşterea
eficienţei activităţii întreprinderii.
INTREBARI!

35
 Bileţel de ieşire
Impresia VAŢIA UNEI ASTFEL
zilei, o problemă personalăDE DEZBATERI
rezolvată, o întrebare pentru
următoarea întâlnire

ATENŢIE!
Un profesor este apreciat funcţie de capacitatea sa de a învăţa studentul!
Orice student poate fi învăţat ceva, cu condiţia alegerii celor mai potrivite
metode şi mijloace de educaţie!

VĂ MULŢUMESC PENTRU PARTICIPARE!