Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RETROSPECTIVA 2018
mică) RAPORT DE ACTIVITATE
Foto: Marin Ioniţă
Deși o carieră este reprezentată de activități industriale, fiind ea însăși un ecosistem cu valori
specifice ale factorilor de mediu, ea nu este separată de ecosistemele din jur. Deoarece speciile
nu cunosc granițe, între carieră și împrejurimi există "canale verzi" de conectivitate, care sunt
folosite de speciile-cheie pentru furnizarea și schimbul de energie între carieră și împrejurimi.
Pentru a fi sustenabilă o carieră trebuie să menţină aceste conexiuni la niveluri optime. Prin
urmare, există trei etape de urmat: 1. Un inventar al speciilor esențiale prezente la nivelul carierei
și în împrejurimile acestuia 2. Evaluarea stării de conservare a speciilor esențiale 3. Adoptarea
unui set de măsuri de conservare pentru a creşte starea de conservare a speciilor esenţiale
identificate. În urma acestor trei etape vom aduce o vizibilitate reală asupra funcţionării
ecosistemului carierei în legătură cu habitatele naturale.
2. Inventariera speciilor de Anatide din zonele umede ale Deltei Dunării si evaluarea acestor
zone ca și habitate propice.
In 2019 vom da startul unui proiect amplu de cercetare a modului de utilizare a habitatelor umede de
catre speciile de Anatide (rate, gaste, califari, ferestrasi, lebede, etc.). Acest proiect va fi
conceput pentru a evidentia amenintarile intalnite de populatiile de Anatidae si va avea ca scop
ealuarea starii de sanatate a acestora si formarea unui set de masuri de conservare a zonelor
si speciilor impactate.
3. Primul studiul științific al populațiilor de Magallana gigas (stridia de pacific) la litoralul
Românesc al Mării Negre
Nativă din Pacificul de Est aceaastă specie este des folosită în acvacultură, la nivel mondial, fiind
considerată în numeroase zone specie invazivă. În August 2017, mebrii scafandri ai echipei noaste au
descoperit două populații ale acestei specii chiar la litoralul românesc al Mării Negre. Astfel, am început
un studiu aprofundat al prezentei acesteia și al avantajelor sau dezavantajelor biolgice si ecologice.
Vânturelul de seară cunoscut şi sub denumirea de şoimuleţ de seară este o specie socială prezentă în
sudul şi estul continentului european, ce cuibăreşte în colonii. La noi în țară îl întâlnim în zonele de
deal și câmpie preponderent în vestul și estul țării. Se hrănește în principal cu insecte pe care le
capturează în zbor. Populațiile acestei specii sunt în declin datorită defrişărilor pâlcurilor de copaci din
zonele de cuibărit, intensificarea agriculturii, folosirea pesticidelor etc. Un program de conservare a
populaţiei cuibăritoare din Ungaria şi vestul României s-a desfăşurat printr-un proiect LIFE în care
partener în România a fost Grupul Milvus, prin urmare strângem datele necesare demarării unuiastfel
de proiect și la nivelul Dobrogei
5. Evaluarea distribuției speciei Corythucha arcuata (ploșnița stejarului) la nivel est-european și
formularea unor măsuri integrate de combatere a acesteia
Originară din America de Nord, a fost raportată pentru prima dată în Europa, în anul 2000, în nordul
Italiei. Ploșnița dantelată a stejarului, Corythucha arcuata (Say, 1832) (Hemiptera: Tingidae), a fost
ulterior observată în alte 13 locații raportate până în 2017 din Elveția, Turcia, Iran, Bulgaria, Ungaria,
Croația, Serbia, Rusia și România. În septembrie 2018, în cadrul unui studiu privind biodiversitatea
pentru mai multe zone naturale protejate, am găsit o suprafață de 34, 61 ha cu Querqus ssp. afectate în
întregime de Corythucha arcuata, în ROSPA0111 Bertestii de Sus - Gura ialomitei. În octombrie 2018,
am făcut o altă observație despre această specie pe Querqus ssp. de la Parcul Gării, Constanța.
Aceasta este prima observație pentru zona Dobrogei. Considerăm că sunt necesare studii suplimentare
pentru evaluarea corectă a distribuției Corythucha arcuata în România, împreună cu studiul implicațiilor
ecologice pentru zonele cu Querqus ssp. Prin urmare, am creat proiectul de observații naționale
Corythucha arcuata (CANOP) pentru identificarea rapidă și eficientă a acestei distribuții a dăunătorilor
în țara noastră.
Pelobates syriacus
(broasca de pământ verde)
Foto: Elena Buhaciuc -
Ioniţă
Rana dalmatina
(broasca roşie de pădure)
Foto: Elena Buhaciuc - Ioniţă
Muscardinus avellanarius
(parş de alun)
Foto: Alexandru Cornel
Rhynolophus ferrumequinum
(liliac mare cu potcoavă) Myotis myotis (liliac comun)
Foto: Marin Ioniţă Foto: Marin Ioniţă
Leptotes pirithous
(albăstrel migrator mic)
Foto: Elena Buhaciuc - Ioniţă
Rhzyostoma pulmo
(meduza de apă caldă)
Mustela nivalis (nevăstuica) Foto: Marin Ioniţă
Foto: Elena Buhaciuc - Ioniţă
Gavia arctica
(cufundar polar)
Foto: Elena Buhaciuc
- Ioniţă
Societatea
Universitatea “Ovidius”, Ornitologica
Constanta Romana
Asociația
Bio Eco Genuri