1.

Ateroscleroza: PLACA de ATEROM

 Arterioscleroza cuprinde un grup de boli caracterizate prin
ingrosarea si indurarea peretelui arterial, cu reducerea
progresiva a lumenului si aparitia unor tablouri clinice
ischemice in teritoriul arterial interesat.
Poate fi:
 -arterioloscleroza: hiperplastica si hialina
 -scleroza calcificata a mediei (arterioscleroza Monckeberg)
 -ateroscleroza: afectiune ce se caracterizeaza prin depunerea focala,
diseminata, de diverse lipide,componente sanguine, tesut fibros si
calciu in intima arterelor, care isi pierd elasticitatea si isi ingusteaza
lumenul.
Etiopatogenie ateroscleroza: 1. teoria infiltrarii lipidice
Etiopatogenie
2.Teoria trombogenica: multiple episoade de tromboza
intramurala cu organizare secundara si transformare
ateromatoasa

3. Teoria muschilor netezi: proliferare a muschilor netezi ca

raspuns la eliberarea factorului de crestere plachetar, la locul
agresiunii
Morfopatologic
 1. striuri lipidice: 1-2 cm, dungi galbui, descrisa la copii <1 an pe
aorta, din adolescenta pe coronare
 2. placa ateromatoasa propriu-zisa: leziune distrofica care ingroasa
lumenul vascular pana la obstructie; placa alb-galbuie de 0.5-5 cm,
izolata sau unita prin coalescenta cu celelalte;
pe sectiune: -miez de material galbui, granular si moale
-invelis fibros spre suprafata luminala, ferm, albicios

 3. placa de aterom complicata (calcificare, fisurare, ulcerare,

hemoragie, anevrism)
•STRIURI LIPIDICE caracterizate prin depunerea de
macrofage spumoase (foamy cells) în intima vasului
Placi de aterom in diferite stadii de evolutie
Ateroscleroza complicata: ulceratii si tromboze
Microscopic:
 3 componente principale:
- Celule : musculare, macrofage, limfocite
- Matrice extracelulara: tesut conjunctiv format din fibre
elastice, colagen
- Depozite lipidice intracelulare (macrofage spumoase) si
extracelulare (cristale de colesterol)
 In evolutie: vase de neoformatie la periferie (responsabile
pentru hemoragie)
Placa de aterom
Placa ateromatoasa in coronare
PLACA FIBRO-LIPIDICA
PLACĂ DE ATEROM AORTICĂ COMPLICATĂ
PRIN ULCERAŢIE ŞI HEMORAGIE
Cristale de colesterol si macrofage spumoase
2. Endocardita valvulara
 Leziuni inflamatorii asociate cu formarea de vegetatii
situate la nivelul valvelor endocardice; cel mai frecvent pe
cordul stang; la persoanele care folosesc droguri iv-cordul
drept
 Infectioase: streptococul viridans (flora orala);
staphilococus aureus (injectarea de droguri iv.),
gonococul, bacili G- (E. Coli, Proteus, Klebsiella),
micoze (Candida, Aspergillius)

 Non-infectioase: endocardita non-bacteriana trombotica

(marantica); endocardita Libman-Sacks
Forme clinice:
 Subacuta: grefa septica se constituie pe un endocard anterior
lezat (valvulopatie dobandita sau congenitala); evolutie lenta,
sapt-luni ; Str. Viridans

 Acuta: grefa septica se constituie pe un endocard normal;

evolutie rapida, zile ; S. aureus, S.pyogenes
Manifestari clinice:
depind de virulenta agentului infectios
 Febra
 Astenie, anorexie, transpiratii
 Sufluri cardiace
 Splenomegalie (e. subacuta)
 Mialgii, artralgi
 Emboli septici- infarct septic
 Noduli Osler (leziuni nodulare mici, rosii-violacei subcutanate
dureroase) , leziuni Janeway (hemoragii mici plantare si
palmare), hipocratism digital
 Insuficienta renala, cardiaca
 Leziuni Janeway

Noduli Osler
Endocardita a valvei mitrale, S. V. (f. subacuta)
Endocardita acuta (S. A.), vegetatii prezenta,
cu vegetatii mari (sageata)
distrugerea cuspelor cu formarea unui abces “ in
inel” (sageata)
 Valva aortica cu prezenta de vegetatii mari, rosiatice

Distrugerea valvei aortice de catre vegetatiile

mari cu capacitate emboligena

Valva aortica normala (3 cuspe)

Friabilitatea vegatiilor formate din fibrina si trombocite (roz),
infiltrat inflamator si colonii bacteriene (albastru)
Coloniile bacteriene (albastru) infiltreaza tesutul conjunctiv
valvular
 Endocardite non-infectioase
 Endocardita nonbacteriana verucoasa Libman-Sacks
- Leziune tipica cardiaca ce poate aparea in lupusul eritematos
sistemic
- Afecteaza frecvent valvele mitrala si aortica, pe suprafata
subiacenta; de obicei asimptomatica ; complicatii precum
regurgitare mitrala, rar embolizeaza;
- Vegetatii mici de 1-4 mm, aspect granular, roz, ce apar ca
urmare a depozitarii complexelor imune; se diferentiaza
microscopic de NBTE prin procesul inflamator asociat; frecvent
zone de necroza fibrinoida la nivelul valvei afectate, adiacent
vegetatiei.
Vegetatii relativ plate la nivelul valvei mitrale cu extindere pe cordajele
tendinoase; capacitate emboligena scazuta datorita dimensiunilor relativ mici
 NBTE –endocardita nonbacteriana trombotica
-se asociaza cu starile de hipercoagulabilitate (CID, sarcina,
tumori: ADK mucinos, sdr. Trousseau-tromboflebie migratorii,
status hiperestrogenic)
-vegetatiile tind sa se dispuna liniar pe marginea de inchidere a
valvei mitrale, mai rar a tricuspidei
Dispozitie liniara a vegetatiilor la nivelul
marginii liberara a valvei mitrale

Tromb organizat cu redus infiltrat inflamator

atat la nivelul trombului (t) cat si la nivelul
cuspei valvulare (c); se observa atasarea
superficiala a trombului la suprafata cuspei
(sageata) determinand un potential emboligen
crescut
3. Febra reumatismala
Leziune inflamatorie acuta, recurenta, care urmeaza unei faringite cu
streptococi beta hemolitici gr. A (de obicei la 2-3 sapt. dupa vindecarea
acesteia)
CRITERII MAJORE (2 criterii M)
• Poliartrita migratorie a articulatiilor mari (75%)
• Cardita (35%)
• Chorea (10%) –leziune neurologica cu miscari involuntare,
rapide, neintentionate pe fond de hipotonie
• Noduli subcutanati
• Erythema marginatum (10%)
CRITERII MINORE (sau 2m si 1M)
• Altralgii
• Febra (75%)
• VSH crescut sau proteina C-reactiva
• Alungirea segmentului PR pe EKG
Erithema marginatum

Nudul subcutanat- caracteristic pe suprafata de extensie

Boala cardiaca reumatismala acuta

- miocardita reumatismala
-boala valvulara reumatismala
-pericardita reumatismala
 MIOCARDITA : Inflamatie specifica a miocardului
ce apare in cursul febrei reumatismale
 Streptococul Beta -hemolitic, care nu este prezent in leziune
 Inflamatia este aseptica, se produce prin mecanism imun;
 Macroscopic: dilatarea cardiaca ventriculara
 Microscopic: granulomul reumatismal Aschoff in interstitiul
miocardic, preponderent perivascular
- Celula Aschoff: mare, cu nucleu marit,citoplasma bazofila, cu 1-2
N, cu cromatina dispusa central
- Celula Anitschkow : celule fusiforme, mai mica decat cel. Aschoff,
nucleu alungit, cromatina stransa in jurul nucleolului (aspect de bara
zimtata)
- Limfocite
- Plasmocite
- Macrofage
- Necroza fibrinoida centrala-data de alterarea fibrelor de colagen
Granulomul reumatismal Aschoff
 Celula Anitschkow alungita cu
nucleu alungit “in bara zimtata”
Granulom Aschoff: celule Aschoff, uni sau
multinucleate cu cromatina dispusa central
• ENDOCARDITA REUMATISMALA - verucoasa – focare de necroza
fibrinoida în grosimea cuspidelor sau cordajelor tendinoase, acoperite
de vegetatii friabile 1-2 mm, dispuse pe marginea libera a valvelor;
afecteaza de obicei valva mitrala, cu stenozare sau regurgitare in
formele cronice;
Pericardita
 Inflamatie acuta exudativa a foitei pericardice a cordului
 Fibrinoasa sau serofibrinoasa (depozite fibrinoase cu prezenta
unui exudat serocitrin)
 Agenti etiologici: boala cardiaca reumatismala acuta, TBC,
infarctul miocardic, uremia crescuta
 Aspect macroscopic vilos, cu depozite fibrinoase, pericardul
are un aspect rosiatic
Depozite de fibrina pe suprafata pericardului
4. Aortita luetica
 Aortita luetica
 Leziune inflamatorie specifica care atinge cu precadere aorta
ascendenta in std 3 al infectiei luetice
 caracter centripet spre deosebire de ateroscleroza care are un
caracter centrifug;
 leziunile evolueaza dinspre adventice spre medie, cu slabirea si
dilatarea progresiva a calibrului aortei (formarea
anevrismului), largirea cu incapacitatea functionala a inelului
valvular al arterei aorte (insuficienta aortica) si ingustarea
orificiilor arterelor coronare (infarcte masive); in evolutie
urmeaza hipertrofia ventriculului stang cu aparitia cordului
bovin (0,6-1 kg)
ANEVRISMUL AORTIC in lues:

 Microscopic:
 Leziunea debuteaza in adventicea arterei aorte la nivelul vasa
vasorum care prezinta obliterarea lumenului (endarterita
obliterativa) si un infiltrat inflamator perivascular ( limfocite,
plasmocite)
 La nivelul mediei fibrele elastice si celulele musculare sunt
dezorganizate, intrerupte sau disecate de infiltratul inflamator
plasmocitar si progresiv transformate in tesut de scleroza,
ceea ce favorizeaza formarea anevrismului
 Tunica interna se ingroasa pe masura ce procesul inflamator
se apropie de lumenul vascular
 Macroscopic: anevrismul poate avea marimi si forme variate:
sacular, fisiform, cilindric; in zona lezata tunica interna este foarte
groasa, cu o tenta gri, nu exista striuri (ca in ateromatoza), ci zone
mari, ridicate, brazdate (aspect de coaja de copac)
 Pe sectiune peretele este ingrosat, cartonat, fara calcificari;
adventicea este sclerozata, cicatriciala, sudata cu tesutul vecin,
facand imposibila izolarea vasului;
 Leziunile luetica favorizeaza ateromatoza;
Disectia aortei la nivelul mediei
Aortita luetica- Se evidentiaza infiltratul inflamator limfo-
plasmocitar din tunica medie.
Aortita luetica- bogat infiltrat inflamator in tunica medie, progreseaza dinspre adventice si
cronic favorizeaza procesul de scleroza si ateromatoza; infiltrat inflamator in jurul vasa vasorum,
ingrosarea in ansamblu a peretelui aortic;
 a ab
Aortita luetica :a- Evidentierea aspectului microscopic de infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
in tunica medie, cu dezorganizarea si disecarea fibrelor elastice si inlocuirea cu tesut fibros;
b- fenomenul de endotelita obliteranta la nivelul vasa vasorum cu infiltrat inflamator
perivascular in adventice.
Aortita luetica- aspecte microscopice- a. ingrosarea peretelui coronarei drepte ; b- distrugerea
mediei de inflamatie si fibroza; c- adventice fibrozata cu obliterarea vasa vasorum; d- infiltrat
limfoplasmocitar in tunica medie.
Miocardita cu celule gigante, tip Fiedler
 M. cu celule gigante (tip Fiedler) este o miocardită
de cauză X, ce se întâlneşte mai frecvent la copii (14-
17 ani), ce este cauză de MS prin IC şi care nu răspunde la
tratamentul instituit.
 Microscopic, se caracterizează prin infiltrat inflamator
interstiţial mononuclear cu Ly, Mf, Pl, CG şi necroză
miocardică extensivă.
 Miocardite (OMS):
 Criteriile Marburg:
- 14 leucocite (de obicei limfocite)/mm
- 4 macrofage /mm
+
- Leziuni degenerative ale miocitelor/ necroza (nedeterminate
de leziuni ischemice) = MIOCARDITA ACTIVA
Cauza necunoscuta; se asociaza cu boli autoimune??; apare la
adulti tineri, albi, aparent sanatosi sub forma insuficientei cardiace
congestive sau aritmiilor ventriculare

Microscopic:
-infiltrat inflamator difuz sau localizat (limfocite, plasmocite,
histiocite, eozinofile);
-celule gigante multinucleate;
-fenomene degenerative ale miocardului sub forma distrofiei
granulo-vacuolare sau necrozei miocitare.
Moderat infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar nespecific interstitial, intr-
o miocardita idiopatica, HE, 10x
Infiltrat inflamator interstitila –Li, Pl, Eo, cel. gigante multinuclete