CEPA

Disciplina: Analiza enzimatică și imunologică a produselor alimentare

Curs 2

1. SISTEMUL IMUNITAR și ELEMENTELE care intră în componența

lui:
 organe limfoide primare (centrale),
 organele limfoide secundare (periferice),
 țesuturi limfoide asociate mucoaselor.

2. Conceptul de „self”, non-self,

3. Repertoriu imunologic și
4. Caracterul adaptativ a răspunsului imun
1. Sistemul imunitar
organ difuz, celular şi molecular, alcătuit
dintr-un număr mare de limfocite
(aprox. 2 x 1012) şi molecule de
anticorpi.

– asigură integritatea organismelor individuale faţă

de agresiunea diferiţilor agenţi patogeni sau de
pătrunderea unor substanţe nedorite, menţinându-
le individualitatea şi homeostazia
 alcătuit din ansamblul celulelor şi
moleculelor, ale căror acţiune şi
interacţiune permit organismului să
discearnă, în mod specific, cu
promptitudine şi sensibilitate,
substanţele proprii (self) de cele străine
(nonself).
 ELEMENTELE SISTEMULUI IMUN
 Răspunsul imun expresia
conflictului dintre AGRESOR ( bacterii,
virusuri, paraziţi, toxine, etc) şi
ORGANISMUL AGRESAT
 Menţinerea funcţiilor organismului în
limite normale este realizată de către
un sistem specializat în acest sens,
denumit SISTEMUL IMUN (SI)
alcătuit din:
 organe limfoide centrale şi periferice
 ,ţesuturi limfoide asociate mucoaselor,
 celule şi molecule.
 Componentele sistemului imun

Nonspecifice Specifice

Umoral Celular Umoral Celular

complement, LT; alţi

macrofage,
interferon, anticorpi efectori
neutrofile
TNF etc. celulari
 SISTEMUL IMUN

ORGANE LIMFOIDE CELULE MOLECULE

PRIMARE SECUNDARE Granulocite Monocite Limfocite Imunoglobuline Alte

molecule

-Timus -Limfonoduri -Neutrofile -Macrofage -LfT -IgG -Complement

-Maduva -Splina -Eozinofile -Celule -LfB -IgM -Limfokine
osoasa -Apendicele cecal -Bazofile dendritice -IgA -Monokine
-IgD
-Bursa lui
Fabricius
-Amigdalele
-Placile Payer
-Celule -IgE
NK
(la pasari) -Ţesuturi limfoide
-Ficatul asociate mucoaselor
embrionar
 Organele limfoide – sediul maturării,
diferenţierii, educării şi proliferării
limfocitelor

 2 categorii:
– Organe limfoide centrale (OLC)
 Maturarea LT şi LB
 Achiziţionarea receptorilor specifici pentru Atg
– Organe limfoide periferice (OLP)
 Proliferarea şi diferenţierea limfocitelor în
urma contactului cu atg
 ORGANELE LIMFOIDE
PRIMARE (CENTRALE)

 Măduva osoasă hematogenă

 Ficatul embrionar
 Timusul
 Bursa lui Fabricius
 Locul de maturare şi instruire a LT şi LB
 1. Măduva hematogenă:
•Situată în cavitatea medulară a oaselor lungi
•Este sediul genezei celulei “cap de serie”, numită şi celula precursoare,
celulă stem, suşă sau pluripotentă. Celulele stem au două caracteristici
principale:
- diferenţierea spre una din seriile sangvine;
- autoreplicarea pentru menţinerea constantă a numărului celulelor
stem;
MODELUL CONVENŢIONAL DE HEMOPOEZĂ
Celula stem hemopoietică

Progenitor mieloid Progenitor limfoid

BFU-E GM-CFC Eo-CFC Meg-CFC Mast-CFC Pro-B Pro-T

Eritrocit Neutrofil Trombocite Limfocit B

Monocit Eozinofil Mastocit Limfocit T
 Elementele figurate
eozinofil

monocit
neutrofile

limfocit

mastocit

limfocit

bazofil
 GRANULOCITE

Bazofil

Eozinofil
 MONOCITE

Monocit

Celulă dendritică Macrofag

LIMFOCITE
 Subseturi de limfocite

CLP
LT LB
Precursor
Limfoid
T B

Th CTL PC
LT HELPER Omoară celule Plasmocite producătoare
Infectate cu virus de anticorpi
LT Citotoxice
 T

Limfocit Limfocit
în repaos activat
Limfocit în repaos
LT şi LB morfologic identice

Plasmocite
MASTOCITE
 CELULĂ DENDRITICĂ INTERDIGITALĂ

Limfonod

Limfocitele merg spre

dendrite în căutarea
antigenelor microbiene
ERITROCITE ŞI TROMBOCITE
2. Timusul:

 organ limfoepitelian, format din doi sau

mai mulţi lobi:
 este esenţial la începutul vieţii – asigură
maturarea imunologică normală a
limfocitelor, iar la organismele adulte
reaprovizionarea anatomică şi funcţională
a sistemul de apărare celulară.
 asigură organismului necesarul de LT
virgine pentru toată viaţa, dar într-o
cantitate redusă.
 Este alcătuit din:
– Cortex:
 Dens populat cu limfocite (imature) de
diferite mărimi
 Macrofage (îndepărtează timocitele
apoptotice)
 Timocitele mature din cortex migrează în:
– Medulara:
 Macrofage şi celule dendritice
 Sub selecţia timică  LT mature funcţional
 Circulaţia  OLP întâlnirea cu Atg
3. Bursa lui Fabricius :
- organ limfoepitelial, pericloacal, prezent numai la
păsări şi cu structură lobulară, asemănătoare cu
timusul.
 Stroma epitelială - celule limfoide precursoare (din
sacul vitelin, ficatul fetal şi măduva osoasă).
 Celula suşă multipotentă suferă un proces de
citodiferenţiere şi maturare analog celui care are
loc la nivelul timusului, dar care conferă limfocitelor
însuşiri calitativ deosebite de cele ale LT.
 Ubicvitina - factor umoral, cu rol citodiferenţiator
manifestat asupra LB
Sistemul limfoid la păsări
(după Pastoret şi col.)
1. Timusul
2. Glanda Harder
3. Splina
4. Plăcile peyer
5. Bursa lui Fabricius
6. Diverticulul Meckel
7. Formaţii limfoide cecale
8. Măduva osoasă

Secţiune prin bursa lui Fabricius

1. Pliuri bursale
2,3. Lumenul bursal
 La mamifere organul limfoid primar
pentru LB nu este pe deplin cunoscut.

 Echivalentul bursei la mamifere sunt

considerate ţesuturile limfoide, asociate
mucoaselor:
 amigdalele faringiene
 plăcile Peyer
 apendicele ileo-cecal.
 măduva osoasă şi ficatul embrionar.
 ORGANELE LIMFOIDE SECUNDARE
(PERIFERICE)

 Limfonodurile
 Splina
 Ţesuturile limfoide asociate mucoaselor,
(tonsile, apendicele ileo - cecal, plăcile Peyer)
1. LIMFONODURILE
 formaţiuni limfoide localizate pe traseul vaselor
limfatice
 Prin vasele limfatice aferente, afluează limfa din
teritoriul de drenaj (cu diferite antigene)
 reprezintă adevărate sisteme de filtrare şi de
reţinere a elementelor străine (non self).

 Atg pătrund prin vasele limfatice aferente

 În interior Atg interacţionează cu
macrofagele, LT şi LB  răspunsul imun
 LB şi LT activate părăsesc limfonodurile prin
vasele limfatice eferente
 Limfonodul
4. Centru germinativ
(loc de proliferare 5. Cordoane
intensă a LB) medulare (Mcf.
3. Folicul limfoid &
secondar plasmocite)
6. Vas limfatic eferent
2. Folicul limfoid
primar (aria LB)
Arteră
Zona paracorticală
(LT)
Venă

1. Vas limfatic aferent.

Limf, Atg & celule Sinusuri medulare
 La nivelul limfonodulilor se găsesc trei
categorii de celule:
 celule limfoide (LT,B şi plasmocite) - celule
imunocompetente şi care sub influenţa stimulilor
antigenici, devin apte de expansiune clonală şi
diferenţiere, fiind capabile să producă efectori
ai imunităţii specifice atât umorali cât şi
celulari;
 celule ale sistemului fagocitic mononuclear -
asigură apărarea şi clearence-ul organismului de
antigenele străine şi autologe alterate, prin
procesul de fagocitoză;
 celulele ale ţesutului conjunctiv (fibrocite,
fibroblaste, celule reticulare şi celule reticulare
dendritice).
 2. SPLINA

 Organul limfoid periferic cel mai mare, conectat

direct la circulaţia sangvină.
 Nu are vase limfatice aferente sau eferente
(antigenele acced la splină numai pe calea sângelui).
 Splina reţine şi prelucrează antigenic, agenţii patogeni
diseminaţi în organism pe cale circulatorie.
 Rol de distrugere a elementelor îmbătrânite sau
patologice, ca şi de depozitare a rezervelor de fier.
 materialul antigenic ca atare sau prelucrat, activează
LB din centrii germinativi foliculari.
 Anticorpii produşi la nivelul splinei, au specificitate
mai ales faţă de antigenele corpusculare adiministrate
pe cale sangvină.
 O altă particularitate o constituie faptul că sângele
pe calea venei splenice, circulă din splină în ficat, fiind
stimulată astfel şi activarea celulelor Kuppfer.
 Splina

Folicul primar

Arteriolă centrală

Pulpa roşie

Strat limfocitic periarteriolar

Arteră trabeculară Centru germinal

Folicul secundar
Zona marginală
Pulpa albă Capsula

Pulpa roşie

T
Ţesutul limfoid asociat tubului digestiv

 în submucoasă se găsesc sub forma unor

aglomerări locale, colecţii limfocitare:
 aspectul organoid :
 amigdalele faringiene
 amigdale palatine
 amigdale linguale
 amigdale tubale, formând aşa
zisul inel Waldayer.
 în ileon - plăci Payer şi ţesutul
limfoid apendicular
Plăcile Peyer
Limfocite intraepiteliale
 DEZVOLTAREA ŞI MATURAREA
ŢESUTURILOR LIMFATICE

 Răspunsul imun depinde de existenţa

seturilor de limfocite normal dezvoltate
şi funcţional competente, posesoare de
receptori-genetic determinaţi- pentru a
reacţiona cu imunogenul respectiv.
 HEMATOPOEZA ÎN CURSUL
EMBRIOGENEZEI

Sac vitelin Ficat fetal

A

Celula suşă primitivă

Măduvă osoasă

sac vitelin trimestrul I de sarcină

ficatul şi splina fetale trimestrul II
măduva osoasă a oaselor lungi trimestrul III
 Celulele suşă sunt multicompetente

au capacitatea de a se diferenţia în
precursorii liniilor de celule :
 limfocitare
 mielocitare
 eritrocitare
 megacariocitare
 celulele limfoide din măduva osoasă care
se diferenţiază din celulele suşă sunt
deja programate pentru a deveni celule
T sau B :
 protimocit
 precursor B.
PROTIMOCITE TIMUS

CARACTERISTICI
ALE LT

CELULE B DIN
PRECURSORI B
MĂDUVA OSOSĂ ŞI
SPLINĂ (PĂSĂRI)
 Moleculele receptor sunt identice pentru:
 LB mature
 imunoglobulina particulară pe care o va
sintetiza celula după transformarea ei în
plasmocit.
 în cursul maturării însă, tipul de Ig-
receptor de pe membrana se modifică:
iniţial, este IgM, apoi IgD şi la maturitate
devine tipul pentru care celula a fost
programată să-l secrete
 CIRCULAŢIA LIMFOCITELOR
CIRCULAŢIA SANGUINĂ
Organe limfoide centrale
LB şi LT
MATURARE

Organe limfoide periferice

LOTUL DE LIMFOCITE
RECIRCULANTE LOTUL SECHESTRAT DE
canale limfatice LIMFOCITE
celule aflate în drumul
între OLC şi OLP
celule migrând între sau
în interiorul OLP.
 Celule hematopeotice Imunitatea celulară
(eritrocite, mielocite, megacariocite) (hipersensibilizare)

LT memorie

(Atg + mcf)
Timocit Celula T activată
LT

Protimocit
Celule matcă (timus)
LT helper sau
LT supresor Anticorpi
Ig M
Ig G
Ig A
Ig D
Precursor B Antigen Ig E
Măduvă osoasă LB Plasmocit
Bursa lui Fabricius

LB memorie Imunitate umorală

 În sângele periferic :
 80% LT
 15 – 20% LB
 LT mai circulă în ţesutul interstiţial
extravascular din unele organe
 LB nu circulă extravascular
 CONCEPTUL DE SELF ŞI
NONSELF
 Termenii self şi nonself au fost propuşi
de Burnet şi Fenner (1945)

– eng. “self”= identic, personalitate, făcut din

acelaşi material

– “non-self” = străin
 Substanţe străine exogene
 Antigene sechestrate
 Self alterat
 CONCEPTUL DE REPERTORIU
 Unităţi de recunoaştere şi de legare a
antigenelor (receptori celulari) şi a
situsurilor combinative (paratopi) ale
moleculelor de anticorpi.

1030 entităţi cu specificităţi diferite

 RĂSPUNSUL IMUN CA REACŢIE
ADAPTATIVĂ A ORGANISMULUI

 Are caracter adaptativ

 Acţionează strict specific
 Acţionează cu mare economie de
mijloace
 Reacţiile adaptative asigură şi protecţia
descendenţilor
Prezentarea
schematică a
interacţiunii dintre
mecanismul imunităţii
naturale (nespecifice)
şi ale imunităţii
specifice (adaptative)
IMPLICAŢIILE SISTEMULUI IMUNITAR ÎN
PATOLOGIE

 Reacţii de hipersensibilitate
 Alergia
 Boli consecutive depunerii complexelor
atg – atc la nivelul organelor
 Boli autoimune
 Eritroblastoza fetală
 Respingerea imunitară a transplantelor