Tema 3.

Poziția și performanța
financiară a entității

3.1 Bilanțul: noţiunea, conţinutul şi structura

3.2 Modificările bilanțiere

3.3 Situația de profit și pierdere: conținut,

stuctură și utilitate
 3.1 Noţiunea şi importanţa bilanţului

Principala trăsătură a metodei contabilităţii constă

în dubla reprezentare a stării şi mişcării
patrimoniului entităţii.
Bilanţul este un procedeu al metodei contabilităţii
prin care se asigură dubla reprezentare a
patrimoniului şi evidenţiază în expresie valorică,
la un moment dat, echilibrul dintre bunurile
economice şi sursele lor de finanţare.
Bilanţul se prezintă sub forma unui tablou, format din două
părţi: partea din stânga denumită activ, iar cea din dreapta
pasiv.
Bilanţul reprezintă o grupare a activelor după componenţa şi
destinaţia acestora ca obiecte de drepturi şi obligaţii, şi
drepturi şi obligaţii asupra acestor active în expresie valorică
la o anumită dată, de regulă la data ultimei zile a perioadei de
gestiune. Schema bilanţului contabil este:
Bilanţul încheiat la data _________

ACTIV Suma PASIV Suma

Denumirea elementelor Denumirea elementelor
patrimoniale de activ patrimoniale de pasiv
Total ACTIV Total PASIV
Principala particularitate a bilanţului constă în
egalitatea activelor şi pasivelor, adică total
general-activ trebuie să fie egal cu total
general-pasiv. Schematic:
A=P

Această egalitate inerentă bilanţului se exprimă

prin aceea că în bilanţ este reprezentată acelaşi
patrimoniu, dar privit sub două aspecte: aspectul
componenţei, existenţei şi destinaţiei activelor şi
aspectul drepturilor şi obligaţiilor asupra acestor
active.
Bilanţul conţine diverse şi importante informaţii despre bunurile
economice ale întreprinderii şi sursele lor de provenenţă. În
literatura economică se evidenţiază mai multe feluri de bilanţuri,
care pot fi clasificate după criteriile:
• După statutul juridic al entităţii se deosebesc: bilanţ iniţial,
bilanţ curent, bilanţ final.
 Bilanţul iniţial se întocmeşte la înfiinţarea entităţii, când
fondatorii îşi pun la dispoziţie mijloace materiale şi băneşti în
vederea realizării scopului pentru care a fost creată. Aceste valori
sunt enumerate şi precizate în inventarul de constituire a entităţii
şi din acesta prin intermediul conturilor în bilanţul iniţial în care
sunt grupate după principiul dublei reprezentări.
 Bilanţul curent se întocmeşte în cursul activităţii entităţii, la
termenele impuse de legislaţia în vigoare. Acesta se întocmeşte pe
baza situaţiei din conturi, a soldurilor conturilor preluate ca
posturi de bilanţ.
• Bilanţul final se întocmeşte în momentul cesionării activităţii de
către entitate sau al lichidării ei.
• După perioada de întocmire deosebim bilanţ anual şi
intermediar.
 Bilanţul anual se întocmeşte la sfârşitul anului pe baza
datelor din conturi şi presupune în mod obligatoriu
verificarea prealabilă a realităţii acestora prin inventariere.
 Bilanţul intermediar se întocmeşte şi se prezintă la
sfârşitul fiecărui trimestru.
• După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale
avem:
 Bilanţul primar se consideră bilanţul contabil întocmit la
nivel de entitate.
 Bilanţul consolidat este întocmit la nivelul grupurilor de
entităţii.
 Bilanţul centralizat sunt bilanţurile întocmite la nivelul
ministerelor, departamentelor, economiei naţionale în
ansamblu.
Prin datele ce le conţine, bilanţul îndeplineşte trei funcţii principale:
Teoria şi practica contabilă demonstrează că studiul
bilanţului trebuie realizat prin două abordări:
ca procedeu al metodei contabilităţii, bilanţul
exprimă un model al dublei reprezentări al
patrimoniului, care determină echilibrul dintre
active şi pasive;
ca raport (situaţie) financiar, bilanţul prezintă
poziia financiară a entității și include informații
aferente soldurilor existente la data raportării
privind: activele, capitalul propriu, datoriile.

Entităţile din R. Moldova întocmesc bilanţul potrivit

unui formular unic, prezentat în anexa 1 la SNC
„Prezentarea situațiilor financiare”.
Bilanţul conţine cinci capitole, dintre care
două sunt plasate în activ, iar trei în
pasiv. Fiecare capitol este divizat în
posturi (indicatori) de bilanţ.

În cadrul activului, posturile sunt grupate în

ordinea creșterii lichidității.

În cadrul pasivului, posturile sunt grupate

în funcţie de sursele de finanţare, iar
datoriile se prezintă în baza creșterii
exigibilității.
Nr. ACTIV Cod. Sold la Sold la
rd. incep per sf per
Active imobilizate
1. Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale în curs de execuție
Terenuri
Mijloace fixe
Rsurse minerale
Active biologice imobilizate
Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate
Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate
Investiții imobiliare
Creanțe pe termen lung
Avansuri acordate pe termen lung
Alte active imobilizate

Total active imobilizate 130

Active circulante
2. Materiale
Active biologice circulante
OMVSD
Producția în curs de execuție și produse
Mărfuri
Creanțe comerciale creanțe ale părților afiliate
Avansuri acordate curente
Creanțe ale bugetului
Creanțe ale personalului
Alte creanțe curente
Numerar în casierie și la conturi
Alte elemente de numerar
Investiții financiare curente în părți neafiliate
Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate
Alte active circulante
Total active circulante 300

Total ACTIV 310

 PASIV
3. Capital propriu
Capital social și suplimentar
Rezerve
Corecții ale rezultatelor anilor precedenți
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune
Alte elemente de capital propriu
Total capital propriu 390

4. Datorii pe termen lung

Credite bancare pe termen lung
Împrumuturi pe termen lung
Datorii pe termen lung privind leasingul financiar
Alte datorii pe termen lung
Total datorii pe termen lung 440

5. Datorii curente
Credite bancare pe termen scurt
Împrumuturi pe termen scurt
Datorii comerciale
Datorii față de părțile afiliate
Avansuri primite curente
Datorii față de personal
Datorii privind asigurările sociale și medicale
Datorii față de buget
Venituri anticipate curente
Datorii față de proprietari
Finanțări și încasări cu destinație specială
Provizioane curente
Alte datorii curente
Total datorii curente 580

Total PASIVE 590

 3.2 Modificările bilanțiere
Patrimoniul entității sa află într-un continuu proces de
mişcare, care este descris de contabilitate prin prisma
operaţiunilor economice (tranzacţii).
Definim operaţiunile economice ca fiind evenimente
economice care influenţează situaţia financiară a unei
entităţi. Aceste operaţiuni produc modificări continue în
volumul şi structura elementelor patrimoniale,
influenţând astfel mărimea posturilor din bilanţ
corespunzătoare elementelor respective.
Oricât de variate ar fi operaţiunile economice sub aspectul
naturii şi conţinutului lor economic, din punct de vedere
al tipurilor de modificări pe care le produc asupra
activului şi pasivului, ele se grupează în patru categorii:

A+X-X=P
Operaţii economice care
produc modificări numai
în activul bilanţului,
în sensul creşterii unui post de
activ şi concomitent şi cu aceiaşi
sumă, micşorarea unui alt
post de activ, totalul activului
rămânând neschimbat,
influenţează asupra
bilanţului contabil
A+X=P+X
Operaţii economice care
produc modificări în
ambele părţi ale bilanţului,
în sensul creşterii unui
post de activ şi concomitent
şi cu aceiaşi sumă,
creşterea unui post de pasiv,
totalul activului şi pasivului
crescând cu suma respectivă,
egalitatea bilanţieră
menţinându-se.
A=P+X-X
Operaţii economice care
produc modificări numai
în pasivul bilanţului, în
sensul creşterii unui post
de pasiv şi concomitent
şi cu aceiaşi sumă, micşorarea
unui alt post de pasiv,
totalul pasivului rămânând
Operaţiile neschimbat, egalitatea
economice bilanţieră menţinându-se.
A-X=P-X
Operaţii economice care
produc modificări în
ambele părţi ale bilanţului,
în sensul micşorării unui
post de activ şi concomitent
şi cu aceiaşi sumă,
micşorarea unui post de
pasiv, totalul activului
şi pasivului micşorându-se
cu suma respectivă,
egalitatea bilanţieră
menţinându-se.
1. Operaţii economice care produc modificări numai în activul bilanţului, în
sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă,
micşorarea unui alt post de activ, totalul activului rămânând neschimbat,
egalitatea menţinându-se
A+X-X = P
Exemplul 1. Se prezintă bilanţul la începutul perioadei de gestiune.
Bilanţul la 01.01.201x
Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 90 100

scurt
Casa 100 Datorii comerciale curente 250 000

Creanţe comerciale 150 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţia 1. Se încasează în contul curent în monedă naţională
suma de 40 000 de lei de la clienţi în stingerea creanţelor
comerciale.
Operaţia dată determină o scădere de activ (scad creanţele comerciale) şi o
creştere de activ (creşte numeralul din contul curent în monedă naţională)
concomitent şi cu aceiaşi sumă.
Disponibilul de la contul de curent în monedă naţională devine 40 000 de lei (0+
40 000), iar creanţele comerciale devin 110 000 de lei (150 000 - 40 000).
Bilanţul contabil, după această operaţie, se prezintă astfel:
Activ Suma Pasiv Suma
Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000
Mărfuri 300 000 Credite bancare pe 90 100
termen scurt
Casa 100 Datorii comerciale curente 250 000
Conturi curente în monedă
naţională 40 000
Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000
Total 650 100 Total 650 100
Operaţii economice care produc modificări numai în
pasivul bilanţului, în sensul creşterii unui post de pasiv
şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui alt
post de pasiv, totalul pasivului rămânând neschimbat,
egalitatea bilanţieră menţinându-se: A = P+X-X
Operaţia 2. Din contul unui credit bancar pe termen scurt
contractat se achită furnizorilor o datorie în sumă de
200 000 de lei, ajunsă la scadenţă.
Operaţia dată determină o scădere de pasiv (scad datoriile
comerciale curente) şi o creştere de pasiv (cresc
datoriile faţă de bancă) concomitent şi cu aceiaşi sumă.
Datoriile comerciale curente devin 50 000 de lei (250 000 –
200 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin
290 100 de lei (90 100 + 200 000).
Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte
bilanţul după operaţia precedentă.
 Bilanţul după această operaţie, se prezintă astfel:

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 300 000 Credite bancare pe termen 290 100

scurt
Casa 100 Datorii comerciale curente 50 000
Conturi curente în monedă
naţională 40 000
Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 650 100 Total 650 100

Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi
ale bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă, creşterea unui post de
pasiv, totalul activului şi pasivului crescând cu suma
respectivă, egalitatea bilanţieră menţinându-se A+X =
P+X
Operaţia 3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata
ulterioară la valoarea de procurare de 80 000 de lei.
Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de
mărfuri) şi o creştere de pasiv (creşte datoria faţă de
furnizori) concomitent şi cu aceiaşi sumă.
Stocul de mărfuri devine 380 000 de lei (300 000 + 80
000), iar datoriile comerciale curente (faţă de furnizori)
devin 130 000 de lei (50 000 + 80 000).
Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte
bilanţul după operaţia precedentă.
 Bilanţul după această operaţie, se prezintă astfel:

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000
Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen 290 100
scurt
Casa 100 Datorii comerciale curente 130 000
Conturi curente în
monedă naţională 40 000
Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 730 100 Total 730 100

Operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale
bilanţului, în sensul micşorării unui post de activ şi concomitent
şi cu aceiaşi sumă, micşorarea unui post de pasiv, totalul
activului şi pasivului micşorându-se cu suma respectivă,
egalitatea bilanţieră menţinându-se A-X = P-X
Operaţia 4. Din disponibilul de la contul curent în monedă naţională
se achită un credit bancar în sumă de 30 000 de lei ajuns la
scadenţă.
Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul din
contul curent în monedă naţională) şi o scădere de pasiv
(descresc creditele bancare pe termen scurt) concomitent şi cu
aceiaşi sumă.
Disponibilul din contul curent în monedă naţională devine 10 000 de
lei (40 000 – 30 000), iar creditele bancare pe termen scurt devin
260 100 de lei (290 100 - 30 000).
Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după
operaţia precedentă.
Bilanţul după această operaţie, se prezintă astfel:

Activ Suma Pasiv Suma

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000

Mărfuri 380 000 Credite bancare pe termen 260 100

scurt
Casa 100 Datorii comerciale curente 130 000
Conturi curente în
monedă naţională 10 000
Creanţe comerciale 110 000 Datorii faţă de buget 10 000

Total 700 100 Total 700 100

Analizând din punct de vedere al modului cum
influenţează posturile şi totalul bilanţului, cele
patru tipuri de operaţii economice se pot regrupa
în două categorii şi anume:
• Operaţii economice care produc modificări numai
în structura activului şi pasivului fără a influenţa
totalul bilanţului; în această categorie se includ
primele două tipuri de operaţii economice.
• Operaţii economice care produc modificări atât în
structură cât şi în volumul activului şi pasivului;
în această categorie se includ ultimele două tipuri
de operaţii economice.
 3.3 Situația de profit și pierdere:
conținut, structură și utilitate
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează
performanţa financiară a entităţii pentru perioada de
gestiune şi conţine informaţii privind:
• veniturile
• cheltuielile
• rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat
ca diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile perioadei
de gestiune.
Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte conform
anexei 2 la SNC Prezentarea situațiilor financiare.
• Bilantul considerat documentul ce descrie pozitia unei
entități la un moment dat, indicand și marimea
rezultatului. Apare insa necesara prezenta unui alt
instrument de modelare coontabila care sa explice modul
de constituire a rezultatului si a permita desprinderea
unor concluzii legate de performantele activitatii
inteprinderii. Acest instrument este cea de-a doua
componena a situatiilor financiare si anume situația de
profit si pierdere.
• Daca bilantul permite o cunoastere a pozitiei financiare a
entității, situația de profit si pierdere ofera informatii
asupra activității entității, a modului cum aceasta iși
gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor,
cheltuielilor și rezultatelor pe care le genereaza.
 Situația de profit și pierdere
de la ____________ până la ________201____
Indicatori Cod Perioada de gestiune
rd. precedentă curentă

1 2 3 4
Venituri din vînzări 010
Costul vînzărilor 020
Profit brut (pierdere brută) 030

(rd.010-rd.020)

Alte venituri din activitatea operaţională 040

Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operaţională 070
Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) 080

(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)

Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere) 090

Profit (pierdere) pînă la impozitare 100

(rd.080+rd. 090)

Cheltuieli privind impozitul pe venit 110

Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune (rd.100- 120
rd.110)
Problema 4. Fabrica de pâine prezintă la sfârşitul perioadei de gestiune următoarea
situaţie patrimonială:
Valoarea mărfurilor livrate (neplătite) - 40 000 lei;
Valoarea licenţei pentru dreptul de export - 30 000 lei;
Credite pe termen lung - 70 000 lei;
Materiale la depozit - 50 000 lei;
Valoarea acţiunilor emise - 200 000 lei;
Salariul neplătit - 20 000 lei;
Producţia în curs de execuţie - 40 000 lei;
Credite bancare pe termen scurt - 80 000 lei;
Clădiri - 90 000 lei;
Amortizarea licenţei - 10 000 lei;
Rezerve statutare - 60 000 lei;
Acţiuni procurate pe termen lung - 70 000 lei;
Utilaj - 50 000 lei;
Avans oferit firmei „Stejar” - 50 000 lei;
Avans primit de către gestionarul Roşca - 1 000 lei;
Avans primit de la firma „Doina” - 30 000 lei;
Mijloace băneşti la contul curent - 99 000 lei;
Amortizarea mijloacelor fixe - 50 000 lei.
De întocmit bilanţul contabil al fabricii de pâine la sfârşitul perioadei de gestiune
(în cadrul bilanţului să fie clasificate în capitole).
Problema 7. Se prezintă următoarele operaţii economico-financiare:
Conţinutul operaţiei Modificarea asupra bilanţului
1.Primirea unui credit pe termen lung de la bancă
2.Încasarea pentru mărfuri de la cumpărători
3.Rambursarea creditului bancar
4.Procurarea contra numerar a obligaţiunilor pe termen scurt
5.Acoperirea pierderilor din contul rezervei
6.Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori
7.Vânzarea de produse finite clienţilor la preț de vinzare și costul acestora
8.S-a primit numerar în casierie de la contul curent
9.Încasarea creanţelor la contul curent
10.Achitarea datoriilor faţă de furnizori
11.Procurarea mărfurilor de la furnizori cu plata ulterioară
12.Rambursarea împrumutului primit anterior de la bancă
13.Plata unui avans furnizorilor
14.Încasarea avansului de la clienţi
15.Achiziţionarea de materii primii de la furnizori
16.Se acoperă pierderile perioadei de gestiune din contul profitului nerepartizat al
anilor precedenţi
Indicaţi modificările care au avut loc în activul şi pasivul bilanţului în urma
operaţiilor economice.
Vă mulțumim pentru atenție!!!!