După nașterea copilului se efectuază:

 aprecierea stării nou- născutului ;

 contactul mamei și copilului ,, piele la piele,,;
 aplicarea precoce la sîn ;
 toaleta primară a nou- născutului;
 aflarea copilului împreună cu mama care contribuie
la: profilaxia hemoragiei uterine; stimularea lactației;
Preluarea anticorpilor materni; crearea confortului
psiho- emoțional pentru mamă.
 CONTACTUL PIELE- PIELE
Părerea psihologului…..
Pe parcursul vieții copiii trec prin mai multe crize (0, 1, 3, 7ect) . Psihologii susțin, că la
naștere bebelușul trece printr-un stres incompatibil cu celelalte pe care le are în alte perioade
de criză. În perioada intrauterină sunt un tot întreg, aînd un contact psihologic strîns care îi
asigură copilului existența și bunăstarea. Momentul nașterii reprezintă o rupere (chiar și
temporară), deteriorarea contactului psihologic.
Pentru a diminua stresul și pentru menținerea contactului psihologic stabilit între mamă și
copil imediat este bine ca bebelușul să fie pus pe pieptul/burta mamei, nemijlocit la piele.
Această atingere îl v-a liniști pe copil, îl v-a calma, se v-a simți în siguranță, protejat și iubit.
Contactul piele- la –piele contribuie la stabilirea unor legături mai trainice între mamă și
copil, evită dezvoltarea hipotermiei.
Separarea nou-născutului pot crea probleme și în viitor manifestate prin distanțare.
SEPARAREA MAMEI DE COPIL SE FACE DACĂ EXISTĂ MOTIVE SERIOASE !
CONTACTUL PIELE-LA –PIELE ESTE BINE SĂ FIE REPETAT CÎT MAI DES ȘI ÎN
PERIOADELE ULTERIOARE, CHIAR ȘI TĂTICUL!!!!!
 INIȚIEREA PRECOCE A ALIMENTAȚIEI
NATURALE
BENEFICII:
 crește durata alimentației naturale;
 este asigurat contactul piele-la- piele;
 asigură nou-născutul cu colostru, care reprezintă prima imunizare la
prima oră după naștere.
 are o acțiune reflexă asupra contractibilității uterului, asigurînd
expulsia mai timpurie a placentei;
 copiii învață să sugă mai efectiv.
PRIMA ALAPTARE ÎNTR-O NAȘTERE FIZIOLOGICĂ ESTE
RECOMANDATĂ ÎN PRIMA ORĂ DUPĂ NAȘTEREA COPILULUI !
 IGIENA LĂUZEI
Perioada de lăuzie- perioada după naștere, cînd organismul femeii își revine, în special
organele de reproducere (6- 8 săpt.).
LOHIILE- eliminari saguinolente provenite din uter, pot fi la fel ca o menstră, dar pot apărea și
chiaguri de sînge, pot dispărea în 30-40 zile. Se recomandă spălături frecvente cu apă fiartă,
răcorită și săpun, absorbante igienice.
Menstrele pot reveni începînd cu a 4-a săptămînă după naștere pînă la 6 luni după
naștere. Dacă femeia alaptează menstr. pot apărea abea după înțărcare, deși asta nu
este o regulă. Odată cu reluarea relațiilor sexuale femeia poate rămîne însărcinată,
chiar dacă alăptează și chiar înainte de a reveni menstrele.
Este important a goli vezica și intestinul în această perioadă. Constipația poate fi o
problemă in această perioadă mai ales dacă sunt hemoroizi (de băut mult lichid,
cereale).
PIELEA ȘI PĂRUL- La 3-4 luni după naștere poate să cadă părul mai mult ca de
obicei. Acest fenomen este temporar , datorită modificărilor hormonale. În scopul
îngrijirii pielii se recomandă dușurile frecvente cu apă caldă și săpun.
 SEXUALITATEA ȘI CONTRACEPȚIA
Abstinența sau evitarea contactelor sexuale exclude, evident, sarcina.Unele
femei renunță la viața sexuală pentru a menține lactația. Nu există nici o legătură
între relațiile sexuale și lactație.
Metode de contracepție:
 Sterilizarea chirurgicală feminină.
 DIU medicate cu cupru(o bună alegere pentru mamele care alaptează in primele 48
ore după naștere, dacă nu sănt semne de infecție ori după 4-6 săpt.)
 Spermicidele și metodele de barieră- au un impact negativ asupra lactației( indicate
pentru femeile ce nu alaptează și care nu a decis ce metodă de contracepție să
aleagă).
 Metode naturale de contracepție(metodele temperaturii bazale, mucusului cervical,
calendarului și abstinenței periodice) pot fi folosite doar după restabilirea ciclului
menstrual și nu sunt potrivite pentru femeile ce alaptează.
 Contraceptivele ce conțin numai progestine nu influențează lactația, dar pot fi
folosite după 6 săpt. De la naștere.
 Contraceptivele orale combinate – pentru femeile ce nu alaptează.
 STĂRILE DE URGENȚĂ ÎN PERIOADA DE
LĂUZIE
 Hemoragie din vagin(Slăbiciuni, vertij,
oboseală nemotivată).

 Febră.
 Durere(in reg. sînilor, în reg. Inferioară a abdomenului,
membr. nferioare, în reg. anusului).

 Lohii de culoare și/sau miros

neplăcut.
 Medicul v-a fi consultat în caz de:
 stare de melancolie sau depresie după naștere;
 sîngerare abundentă din vagin;
 dacă lohiile capătă o culoare sau miros neobișnuit;
 dificultăți(dureri, usturimi în timpul urinării);
 dureri perienale pronunțate;
 dureri pronunțate în regiunea anusului în timpul
defecării;
 hemoroizi;
 febră;
 dureri și inflamație în regiunea glandelor mamare.
 ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI ȘI
VACCINAREA
Practici nocive existente de îngrijire:
 administrarea ceaiului, altor lichide în intervale
dintre hrăniri.
 hrănirea precoce a copilului cu lapte de vacă sau
capră(în primele luni).
 înfășarea strînsă a copilului.
 descîntecul în locul adresării la medic.
 legănarea pe picioare.
 ÎNGRIJIREA ZILNICĂ A NOU-NĂSCUTULUI
Atașamentul dintre mamă și copil este una dintre cele mai
puternice legături umane, de aceea este necesară aflarea nou-
născutului cu mama într-o cameră. Legătura intimă cu tata este
posibilă prin participarea lui la îngrijirea nou-născutului. Atașamentul
părinților este benefic pentru dezvoltarea creierului.
BENEFICII:
 copilul devine mai încrezător, mai independent, crește mai bine,
devine mai inteligent, învață mai ușor vorbirea, intimitatea și arta de
a oferi și a primi dragostea.
 părinții devin mai sensibili și mai încrezători, devin mai buni
observatori, cunosc preferințele și posibilitățile copilului.
 Atît copilul cît și părinții în mod reciproc devin mai încrezători,
mai darnici, mai atașați între ei.
 Baia și igiena nou-născutului
Acasă pînă la caderea bontului ombelical, nou-
născutul poate fi spălat cu un prosop mic sau un
burete, fără a fi plasat în apă. Apa de baie 37-38
grade,nu fierbinte. Se încearcă cu cotul, ori fața
internă a încheeturii mîinii. Se folosește șampon
pentru copii, care nu irită ochii sau săpun de
glicerină. La fetițe se depărtează labiile și se șterge
cu un tampon de vată din față spre spate. La băieți
nu se trage înapoi pielea penisului pînă cînd nu se v-
a detașa ea singură. Unghiile trebuie tăiate
devreme pentru ca nou născutul să nu se zgîrîie.
 ÎNGRIJIREA CORDONULUI OMBELICAL
În primele zile cordonul poate fi umflat, apoi începe să se usuce și
cade într-o săptămînă. Pentru a preveni infecția și grăbi uscarea se
badijonează cuta pielii de la baza cordonului ombelical cu un bețișor
cu vată înmuiat in verde de briliant de trei ori pe zi.
ESTE INTERZIS:
 să se acopere cu scutece sau plastic pentru a evita
iritarea.
 baia în cadă dacă sunt semne de infecție.
CONSULTAȚI MEDICUL ÎN CAZ DE:
 roșeață
Edem și sensibilitate la baza cordonului
 ÎNFĂȘATUL NOU- NĂSCUTULUI
Scutecele și costumașele se recomandă să fie din
bumbac. Înfășatul strîns nu este recomandat deoarece:
limitează mișcările și favorizează luxația de șold, se
dereglează mobilitatea diafragmei și pătrunderea
oxigenului în plămîni, se tulbură circulația sanguină.
Mama trebuie să-și spele minuțios mîinile înainte și
după schimbarea scutecelor.
Sugarul trebuie să fie distrat în timp ce i se schimbă
scutecul. Înfășatul trebuie să fie o ocazie de apropiere și
comunicare între mamă și copil. El se vede prin ceea ce
citește pe fața mamei.
 Alimentația nou- născutului
Hrănirea crează o legătură intimă între mamă și
copil. Mamele care își hrănesc copilul în brațe îi dau
împreună cu hrana căldură, dragoste, și protecție.
Răspunsul prompt al mamei la plînsul de foame al
copilului crează primele lui sentimente de dragoste,
siguranță, încredere și confort. Greutatea de la
naștere se dublează la 4 luni și se triplează la un an.
Primele 6 luni trebuie de alimentat doar la sîn.
 POSIBILE PROBLEME PSIHOLOGICE
POSTNATALE
 Depresia postpartum
Depresia postpartum este o stare ceva mai complicata. Are un impact puternic in sanatatea fizica
si emotionala a mamicilor. Este o stare accentuata de tristete, care intervine in abilitatea
mamicii de a ingriji corespunzator bebelusul si de se autoingriji. depresia postnatala poate
dura si saptamani sau luni, daca nu este depistata si tratata la timp. Apare oricand in primele 3
luni dupa nasterea copilului si este considerata cea mai frecventa problema postnatala, 1 din 8
mamici experimentand aceasta afectiune. In afara de ajutorul si sustinerea de care o mamica
care trece prin depresie postpartum are nevoie de la cei din jur, este nevoie si de suport
psihoterapeutic.
 Grijile, temerile, stresul si anxietatea
Anxietatea este o problema emotionala care acapareaza majoritatea proaspetelor mamici. Apare
pe fondul stresului si grijilor care le framanta dupa nastere. Prin mintea ta trec o multime de
ganduri, intrebari si dileme referitoare la abilitatile tale de mama, la sanatatea bebelusilor si la
cum ti se va schimba viata dupa nastere.

Toate aceste emotii sau sentimente intense isi pun amprenta in sanatatea
ta emotionala. Sunt normale, insa trebuie controlate cu atentie.
Descarca-te de griji discutandu-le, pune intrebari atunci cand ai
dileme !