Sunteți pe pagina 1din 37

Poluarea Apelor

Student:
Padurariu Carausu Monica
Gr. 7LF341
• Poluarea reprezintă
introducerea directă sau
indirectă, ca rezultat al unei
activitaţii desfaşurate de
om, de substanţe, de
vibraţii, de căldura şi/sau de
zgomot în aer, în apă ori în
sol, care pot aduce
prejudicii sănătaţii umane
sau calitaţii mediului, care
pot dăuna bunurilor
materiale ori pot cauza o
deteriorare sau o
împiedicare a utilizării
mediului în scop recreativ
sau în alte scopuri legitime.
• Sub impactul dezvoltării
economice au fost poluate,
mai mult sau mai puţin grav
solul, apa şi aerul, au dispărut
sau sunt pe cale de dispariţie
multe specii de plante şi
animale, iar omul este
confruntat la rândul lui cu
diverse maladii cauzate de
poluare, fenomen ce cuprinde
astăzi toate ţările şi
continentele.
Poluarea apei
• Poloarea apelor afecteaza
calitatea vietii la scara
planetara. Apa reprezinta
sursa de viata pentru
organismele din toate mediile.
Fara apa nu poate exista viata.
Calitatea ei a inceput din ce in
ce mai mult sa se degradeze
ca urmare a modificarilor de
ordin fizic, chimic si
bacteriologic.
• Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata
in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre
ele ar contine apa sarata a oceanelor si
marilor. Din jumatatea de pahar ramasa,
mare parte este inglobata fie in gheturile
polare, fie este prea poloata pentru a fi
folosita drept apa potabila si astfel, ceea
ce a mai ramane pentru consumul omenirii
reprezinta continutul unei lingurite. Din
consumul mondial de apa, 69% este
repartizat agricultirii, 23% industriei si
numai 8% in domeniul casnic.
Cauzele poluarii apei:
-Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse
fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;
-Scurgeri de la rezervoare de depozitare si
conducte de transport subterane, mai ales produse
petroliere;
-Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile
agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de
apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;
-Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de
la combinatele zootehnice;
-Deseurile si reziduurile menajere;
-Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care
este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita;
-Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile
acide.
• Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin
substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii
si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei,
facand-o daunatoare sanatatii.


Clasificarea poluantilor:
Poluanti de natura fizica:
-depunerile radioactive;
-ape folosite in uzine atomice;
-deseuri radioactive;
-ape termale;
-lichide calde provenite de la racirea instalatiilor
industriale sau a centelor termoelectrice si atomo –
electrice.
Poluanti de natura chimica:
Mercurul provenit din:
-deseuri industriale;

-inhalarea vaporilor ca
urmare a unor scapari
accidentale determinate de
deteriorarea unor
termometre sau tuburi
fluorescente;
-ingerarea accidentala de
compusi anorganici;
-deversarile unor uzine
producatoare de fungicide
organomercurice.
Azotatii proveniti din:
-ingrasaminte chimice;
-detergenti;
-pesticide organofosforice.
Cadminiul provenit din:
-ape in care s-au deversat reziduuri de cadminiu;
-aerosoli.
Plumbul provenit din:
-evacuarile uzinelor industriale;
-gazele de esapament ale
autovehiculelor;
-manipularea gresita a
tetraetilplumbului folosit ca activ
antidetonant la benzina.
Zincul provenit din:
-apa sau bauturi cu continut de zinc;
-ingerarea accidentala a unor saruri
sau oxizi ai acestuia (vopsele);
-dizolvarea de catre solutii acide a
zincului din vase, din deseuri sau
scapari industriale
Hidrocarburile provenite din:
gazele de esapament ale autovehiculelor;
scurgerile de titei;
arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol
si gaze naturale);
arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);
fumul de tigara.
Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:
apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;
pulverizarile aeriene;
spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe
terenurile agricole tratate;
detergenti.
Poluanti de natura biologica:
-microorganismele patogene;
-substantele organice fermentescibile.
Consecintele poluarii:
• Asupra mediului:
-posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a
animalelor acvatice;
-contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si
radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor;
-distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce
determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de
diversi poluanti prezenti la un moment dat.
• Asupra sanatati:

Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul


ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are
cele mai bune calitati.

I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;

boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;

boli parazitare:dizenteria, giardiaza.


• II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei
cu substante chimice cu potential toxic:
• Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:
-oboseala nejustificata;
-afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;
-afecteaza sistemul nervis central, provocand
ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari
motorii.
• Intoxicatia cu mercur:
-dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;
-tulburari vizuale;
-afectiuni ale sistemului nervos;
-afectiuni ale rinichilor;
• • Intoxicatia cu azotati si fosfati:
invinetirea buzelor, narilor, fetei;
agitatia pana la convulsii;
cefalee, greata.
• Intoxicatia cu pesticide:
alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei
cronice;
encefalopatii;
malformatii congenitale.
• Asupra calitatii apelor:
In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic
atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In
medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri
alimentare 2-10L de apa.
Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le
contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in
descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape
reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante
organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este
mai usor de perceput.


• Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii
calitatii astfel:
apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile
de carbune amestecate cu ape industriale care contin
fier;
apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de
celuloza;
apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si
au culoarea verde inchis sau neagra;
ionii de fier dau apelor o culoare galbena;
ionii de cupru confera apei o culoare albastra;
apele care contin argila coloidala au o culoare galben-
bruna.
Poluarea apei cu reziduuri
petroliere

Aceasta reprezintă o problemă


deosebit de importantă şi greu
de prevenit şi remediat.
Afectează atât apele de
suprafată, cât şi pe cele
subterane. Consecinţele ei
asupra proprietaţilor
organoleptice ale apei, faunei
şi florei acvatice sunt deosebit
de nocive şi durabile.
• Reziduurile de petrol ajung în bazinele naturale de apă
prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinării
şi alte instalaţii de prelucrare a ţiţeilui. Aceste reziduuri
conduc la creşterea temperaturii şi turbiditaţii, la
formarea unei pelicule de petrol la suprafaţa apei şi la
schimbarea compoziţiei apei, prin dizolvarea în aceasta
a substanţelor petroliere solubile, toxice în anumite
concentraţii, pentru organismele acvatice, om şi animale.
• Un litru de petrol scurs în apă se poate întinde pe o
suprafaţa dublă decât cea a unui teren de fotbal,
provocând numeroase daune. Anual, aproximativ 1,25
milioane tone de deşeuri petroliere se scurg în mări şi
oceane. De multe ori, această cantitate pătrunde în
pământ, bazinele riviere şi sistemele de canalizare. Nu
se poate vorbi de o reciclare a petrolului, dar există
tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate.
• Poluarea cu petrol a oceanelor
a atins proporţii critice iar
frecvenţa şi scara
manifestărilor a crescut rapid.
În prezent hidrocarburile
reprezintă întradevăr principalii
agenţi poluanţi ai mărilor. Fiind
rezistente la ancţiunea
bacterilor, persistă timp
îndelungat în regiunile
infectate, formând o peliculă
superficială care împiedică
difuzarea oxigenului în apă.
Asimilaţia clorofiliană şi
respiraţia organismelor sunt
împiedicate. Ca urmare se
îngreunează fotosinteza
fitoplanctonului, care produce
circa 70% din oxigenul
atmosferic. Aliment de baza al
vieţii marine, algele şi
planctonul încetează să
prolifereze.
• Compuşii fenolici şi
aromatici au acţiune toxică
asupra vieţuitoarelor
acvatice. Hidrocarburile
cancerigene concentrate în
organismul animalelor
acvatice comestibile, ajung
în alimentaţia omului.
Aşadar poluarea cu petrol
dă o lovitură puternică nu
numai echilibrului marin, ci
şi sănătăţii omului. Poluarea
determinată de extracţie şi
transport vizează îndeosebi
mediul marin.
• Deversările în Marea Nordului, Golful
Mexic, Golful Persic, avarile cât şi
operaţiile de întreţinere completează
cantitatea petrolului irosit anual în mare,
calculat la peste 12 milioane tone.
• Riscurile legate de transporturile marine
s-au redus mult comparativ cu situaţia
existentă cu câteva decenii în urma. În
prezent, peste 85% din petrolul
exploatat pe glob se transportă cu
ajutorul tancurilor petroliere uriaşe unele
având peste 320 m lungime şi o
capacitate de peste 2 milioane brarili.
Eşuarea acestor vase în timp de
furtună, din cauza defecţiunii technice
sau din cauza unor erori de pilotaj,
generează cele mai grave accidente
ecologice.
Poluări accidentale şi poluări asociate cu
unele infracţiuni

• Poluările accidentale sunt accidente majore de mediu


care se produc în toate structurile acestuia şi din motive
foarte complexe. Analiza acestora presupune o
clasificare a lor în funcţie de mediul poluat, produsul
poluant şi cauzele producerii fenomenului.
• În toate cazurile urmările acestor accidente de mediu
sunt importante sub aspect social, ecologic şi economic.
La fel de importante sunt preocupările omului, ale
societăţii, şi mai ales ale specialiştilor din domeniu,
pentru prevenirea lor şi pentru intervenţiile imediate în
vederea reducerii şi eliminării pagubelor produse.
• În anul 2007 pe teritoriul României au avut loc 855 de
poluări accidentale datorate în principal neglijenţelor în
exploatarea utilajelor, a instalaţiilor tehnologice,
nesupravegherii acestora, utilizării unor instalaţii vechi
uzate fizic şi moral dar şi lipsei unui control exigent din
partea conducerii societăţilor şi a forurilor superioare
acestora şi nu în ultimul rând, în anumite judeţe a slabei
activitţi a inspectorilor de mediu si ape. Totuşi deşi
numărul poluărilor accidentale este mare, cele cu
consecinţe grave sunt reduse, dar statistic, acestea sunt
într-o creştere îngrijorătoare.
Poluările accidentale pot fi:
-poluări accidentale produse
din cauze tehnologice şi
neglijenţe umane;
-poluări accidentale ale
localitaţilor şi terenurilor, cu
produse petroliere, prin
spargerea conductelor de
transport a acestor produse;
-poluări accidentale datorate
accidentelor de circulaţie;
-poluări accidentale cauzate
de factori naturali;
METODE DE CURĂŢARE FOLOSITE ÎN
CAZUL DEVERSĂRII ŢIŢEIULUI

– Metode de curăţare
• Metodele de curăţare folosite în cazul revărsării ţiţeiului
în mări şi oceane au evoluat dar, de cele mai multe ori,
furtunile au împiedicat operaţiunile de salvare.
Deversările de petrol au efecte dramatice asupra
ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii
organismelor vii la compuşii chimici. Poluarea cu petrol
afectează în mod deosebit specii ca păsările mari şi
mamiferele acvatice, care traiesc la suprafaţa apei.
Unele studii au demonstrat faptul că, în timp, mor mai
multe animale şi păsări decât în momentul în care se
produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea
petrolului din vasele avariate.
Ţiţeiul lasă urme care nu pot fi şterse ani în şir. Petrolul, care
este insolubil în apă şi mult mai uşor decât aceasta, nu poate fi
strâns. Pentru a curăţa apele de petrolul deversat în urma
accidentelor, prima masura care poate fi luată este izolarea
zonei cu ajutorul ambarcaţiunilor de salvare.
De cele mai multe ori,
specialiştii apelează tot la
substanţe chimice,
denumite solvenţi, care
sunt împrăştiate din
elicopter pe suprafeţele
afectate. Aceşti solvenţi
sunt destinaţi spălării
apelor, dar la rândul lor,
măresc efectele poluării şi
nici nu pot fi împraştiaţi
uniform pe suprafeţele
afectate de deversările
accidentale de petrol.
Se estimeazǎ cǎ
anual, în urma
deversǎrilor petroliere
accidentale, în oceane
pǎtrund pânǎ la 200
000 de tone de ţiţei.
Cantitǎţi şi mai mari
provin în urma
proceselor de
extracţie, transport şi
prelucrare.
• O echipa de cercetători de la Institutul de Cercetari
Ştiintifice din Spania a descoperit că anumite bacterii de pe
coasta Galiţiei sunt capabile să elimine în mod natural
petrolul deversat în timpul naufragiilor. . Experţii în domeniu
au observat că aceste vieţuitoare minuscule, aflate în
ecosistemul marin, pot degrada în mod natural compuşii
petrolului.
Metode de analiză
• Determinarea produselor petroliere din apă se bazează
pe principiul că acestea se extrag cu eter de petrol sau
sulfuri, iar după evaporarea solventului se cântăresc.
Reactivii folosiţi la determinare sunt :
• eter etilic sau eter de petrol ;
• clorură de calciu proaspăt calcinată la roşu sau sulfat de
sodiu.
Protectia apelor:
• Autopurificarea apelor:
Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice
precum si prin procese biologice si biochimice. Acestea
constau in:
-sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care
este influentata de temperatura, viteza de scurgere a
apei etc;
-prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte
antibacteriene;
-prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare
care au loc intre substantele chimice din apa si cele din
apa poluata;
Procesele biologice si biochimice constau in primul rand
in concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta
patrunsa in apa. Astfel, germenii propii apei elibereaza in
apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de
germenii poluanti, ducand in cele din urma la disparitia
suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni
patrunsi prin poluare.
Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:

Protectia apelor de suprafata si subterane si a


ecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea si
ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale
acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra
mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale:

Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de


orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand, a
apelor reziduale, comunale si industriale. Acestea
trebuie colectate si indepartate prin sisteme de
canalizare sau instalatii locale de coloectare;
• Construirea de statii de epurare pentru retinerea si
degradarea substantelor organice poluante continute in
apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice
inainte de eliminarea lor in apa;
Distrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni
continuti in ape reziduale ale unor institutii (spitale),
abatoarele, unitatile industriei carnii;
Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a
substantelor radioactive din ape reziduale;
• Construirea de statii sau
sisteme de epurare
specifice pentru apele
reziduale ale unitatii
industriale in vederea
retinerii si neutralizarii
substantelor chimice
potential toxice;

Controlul depozitarii
deseurilor solide, astfel
incat acestea sa nu fie
antrenate sau purtate in
sursele de apa de
suprafata sau subterane.
Bibliografie

• Mediafax.ro
• Gandul.info- http://www.gandul.info/international/grava-poluare-cu-
petrol-in-statele-unite-6069691
• Wordpress.com- http://andreeaoprea.wordpress.com/2011/06/12/22/
• Imagini google;
• Poluareaapei.ro;
• Poluarea apei- eco magazin;
• Controlul poluarii.org

S-ar putea să vă placă și