ŞI
IMPORTANŢA EI
ÎN
CONSILIEREA
GENETICA
GENETICA
EREDITATE + VARIABILITATE
EREDITATE GENETICA VARIABILITATE
RECOMBINARE MIGRAŢII
ADN GENETICĂ
STOCARE Recombinare
genice
intracromosomică
EXPRIMARE Meioză
Recombinare cromosomice
intercromosomică MUTAŢII
Transcripţie ARNm
Codon (nucleu) Recombinare
Fecundare genomice
genomică
Translaţie mitocondriale
Peptid
(ribosomi)
TRANSMITERE
EREDITATEA
proprietatea unui individ de a transmite la
urmaşi caracterele personale precum şi cele
ale speciei sale.
Se transmit informaţiile pentru realizarea
caracterelor.
Ereditatea = proces informaţional care
presupune stocarea, expresia şi transmiterea
informaţiei necesare pentru realizarea
caracterelor unui individ.
Ereditatea este o FUNCŢIE.
A.CONŢINUTUL GENETICII UMANE
GENETICA ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII
macropolimer de nucleotide
codificată - unitate de cod:
CODON (3 nucleotide învecinate) ↔ AMINOACID
GENOM = totalitatea informaţiei din ADN.
GENA = unitatea de informaţie ereditară
"o genă un caracter "
MUTAŢIE (modificare a structurii genice)
variantă genică normală sau anormală.
Mutaţiile = cauze majore de boală sau
predispoziţie la boală
A.CONŢINUTUL GENETICII UMANE
GENETICA ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII
Transcripţie + Translaţie
RECOMBINARE MIGRAŢII
ADN GENETICĂ
STOCARE Recombinare
genice
intracromosomică
EXPRIMARE Meioză
Recombinare cromosomice
intercromosomică MUTAŢII
Transcripţie ARNm
Codon (nucleu) Recombinare
Fecundare genomice
genomică
Translaţie mitocondriale
Peptid
(ribosomi)
TRANSMITERE
VARIABILITATEA
fenomenele care produc diferenţele
genetice dintre indivizii unei populaţii,
precum şi între populaţii diferite .
3 surse de variabilitate:
Recombinările genetice – fenomene normale în
meioză şi fecundare.
Mutaţiile genetice – fenomene anormale în cursul
diviziunilor celulare;
Migraţiile populaţionale
A.CONŢINUTUL GENETICII UMANE
GENETICA ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII
VARIABILITATEA
1. INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI
BIOLOGICĂ.
2. DETERMINISMUL CARACTERELOR
FENOTIPICE .
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI BIOLOGICĂ
INDIVIDUALITATEA GENETICĂ
totalitatea informaţiei genetice a unui individ =
GENOTIP = 2n cromosomi.
genotipul se formează în timpul fecundării:
n crs (ovul) + n crs (spermatozoid) = 2n crs
(zigot) → COMBINAŢIE GENETICĂ NOUĂ,
UNICĂ, CONSTANTĂ ŞI IREPETABILĂ
genotipul → programul ontogenetic:
succesiune de etape de dezvoltare prestabilite exact,
diferite calitativ şi precis delimitate temporal
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI BIOLOGICĂ
INDIVIDUALITATEA BIOLOGICĂ
FENOTIP
ansamblul unic de caractere specifice,
produse prin interacţiunea permanentă şi în
proporţii diferite dintre genotip şi mediu
GENOTIP MEDIU
UNICITATE
BIOLOGICĂ
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
INDIVIDUALITATEA GENETICĂ ŞI BIOLOGICĂ
INDIVIDUALITATEA BIOLOGICĂ
NU EXISTĂ BOLI,
CI NUMAI BOLNAVI
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE
Caractere fenotipice:
FENOTIP
CARACTERE CARACTERE
EREDITARE ECOLOGICE
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE
CARACTERE EREDITARE
•Determinate 100% de genotip;
•Pot fi:
•de specie – numai ereditare:
•ex. număr specific de cromosomi → barieră
reproductivă;
•ereditare normale;
•ereditare anormale.
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE
CARACTERE EREDITARE NORMALE
determinate monogenic,
transmise mendelian;
>30 sisteme grupale:
grupe sanguine (ABO, Rh, MN, etc.),
grupe serice (haptoglobine, transferine, ş.a.),
grupe enzimtice (fosfatază acidă, etc.),
grupe tisulare (antigenele HLA);
majoritatea polimorfe → > variante în populaţie:
pentru sistemul de grup sanguin ABO → grupe A, B, AB şi O;
CARACTERE MULTIFACTORIALE
pot fi:
normale;
anormale.
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE
Limită maximă
MEDIU
GENOTIP
Heritabilitate
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE
Mediu 1 FENOTIP 1
GENOTIP
Mediu 2 FENOTIP 2
NORMA DE REACŢIE
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE
Factori nocivi
de mediu
SĂNĂTOŞI
Predispoziţie
genetică BOLNAVI
B. OMUL, EREDITATEA ŞI MEDIUL
DETERMINISMUL CARACTERELOR FENOTIPICE
CARACTERE ECOLOGICE
GENOTIP FENOTIP
MEDIU
STRUCTURA ADN
1. STRUCTURA PRIMARĂ ŞI
SECUNDARĂ A ADN
Grup fosfat
(ac.ortofosforic) Bază azotată:
Pur – A, G
Pentoză
Pir – T, C
D-2-dezoxiriboza
U.M.F IAŞI 1.1. Structura primară a ADN
Legea
complementarităţii
bazelor explică
mecanismele prin care se
realizează funcţiile
genetice ale ADN:
• transcripţia,
• replicarea,
• repararea leziunilor,
• recombinarea
În condiţii experimentale
(tratare termică sau chimică)
→ ruperea (desfacerea)
legăturilor de hidrogen =
denaturare→ monocatene *.
HM folosiţi în diagnostic şi
tratament:
25.000 gene
U.M.F IAŞI
Gena = unitatea de
informaţie genetică →
codifică un produs
primar specific
(proteine sau ARN) 25.000 gene
Secvenţe netrasncrise
(necodante);
DUPLICAŢII
SEGMENTALE (5% GU) – Duplicaţie genică
blocuri (~10Kb) ce
flanchează genele (pe
acelaşi cromozom) ;
Deleţie genică
rol în sinapsa corectă a genă
omologilor in meioză * .
CO
Importanţă: inegal
fiind identice - pot genera HMSN = neuropatie ereditară motorie şi
erori de împerechere a senzorială
cromozomilor omologi → HLPP = neuropatie ereditară cu
CO inegal → mutaţii: predispoziţie la pareze presionale
duplicaţii /deleţii genice
→ BOLI GENOMICE
U.M.F IAŞI
3. GENOMUL MITOCONDRIAL
GENOMUL MITOCONDRIAL
Genomul mitocondrial al
zigotului provine, prin ovul,
exclusiv de la mamă.
ADNmt poate suferi mutaţii
germinale sau somatice
Mutaţiile germinale produc o
serie de boli degenerative în
SNC, SNP, muşchi, etc,
care se transmit maternal:
• de la mamă la toţi descendenţii;
• bărbaţii bolnavi nu transmit boala
U.M.F IAŞI
APARATUL GENETIC:
structurile celulare care conţin ADN:
nucleul + mitocondriile
2. CROMATINA (v. LP )
2.1. EUCROMATINA ŞI
HETEROCROMATINA
condensată
(cromocentri)
U.M.F IAŞI
HETEROCROMATINA:
CROMATINA X:
rezultă prin inactivarea unui cromozom X (la femeile XX) → va forma
(prin heterocromatinizare) corpusculul Barr
Sex genetic XX XY
(în stări intersex)
Anomalii de număr XO XXX XXY XXXY
cromozomi sexuali XXYY
în obs. clinice de
disgenezii gonadice
U.M.F IAŞI
CROMATINA SEXUALĂ
CROMATINA Y:
reprezintă heterocromatina de pe 2/3 distale braţ lung
cromozom Y
(colorată cu flurocromi – ex., quinacrină – şi vizibilă
la microscop UV ca un corpuscul fluorescent )
corpuscul F)
exclusiv la barbati
Nr. corpusculi F = nr. cromozomi Y
ex., bărbaţii XYY au 2 corpusculi F
U.M.F IAŞI
Analiza cromatinei la
microscopul electronic
evidenţiază un sistem
ierarhizat de
compactare a
moleculei de ADN →
fibre de cromatină,
de dimensiuni diferite,
alcătuite din ADN,
histone şi proteine
nehistonice.
U.M.F IAŞI
INTERFAZA DIVIZIUNE