ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

CU AFECŢIUNI O.R.L
LUCRĂRI PRACTICE T.Î.B
ANUL III SEMESTRUL II
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 EDUCAŢIA SANITARĂ
1. Măsuri de profilaxie primară
 Activităţi în aer liber, sport –
călire organism + creştere
imunitate
 Evitare fumat, consum alcool şi
condimente - previne iritarea
CRS
 Mediu de viaţă corespunzător –
umiditate aer în locuinţă şi loc
de muncă, temperatură
corespunzătoare şi constantă
(18 – 20 °C) ; aspirator (măsurile
au ca scop menţinerea
mucoaselor integre – inflamaţii,
alergii – şi implicit a unei bune R
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 EDUCAŢIA SANITARĂ
1. Măsuri de profilaxie primară
 La cei expuşi profesional – căşti
pentru amortizare zgomot,
măşti;
 Educare legat de suflarea
corectă a nasului.
2. Măsuri de profilaxie secundară:
 Ctrl. periodic la ORL sau la orice
simptom (durere, rinoree,
secreţii otice, hipoacuzie,etc) –
previn cronicizarea sau
instalarea unor infirmităţi;
 Educarea P /mamelor privind
aplicarea corectă a
tratamentelor. MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

I. EXAMINĂRI RADIOLOGICE
Radiografia sinusurilor feţei –
este o radiografie simplă a
oaselor feţei şi nu necesită o
pregătire specială ;
 atunci când sinusurile sunt
normale, apar pline cu aer şi
contrastează cu restul
structurii osoase a feţei şi a
craniului.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
II. EXAMINĂRI INDIRECTE
1. Inspecția simplă a nasului,
urechilor şi gâtului –
orientează asupra aspectului
exterior şi a eventualelor
leziuni.
2. Palparea – poate pune în
evidenţă unele leziuni –
fracturi, tumefacţii,
determinate de traumatisme,
adenopatii cervicale şi
perimandibulare.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
II. EXAMINĂRI INDIRECTE
3. Bucofaringoscopia – se
efectuează cu ajutorul
apăsătorului de limbă,
aplicându-se numai pe
partea anterioară a limbii
(poate provoca senzaţie de
greaţă) - > se inspectează
părţile laterale ale cavităţii
bucale, peretele posterior al
faringelui, vălul palatin,
amigdalele şi bazele
acestora.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

II. EXAMINĂRI INDIRECTE

4. Narinoscopia – se ridică lobul
nasului şi se inspectează
mucoasa nărilor.
5. Rinoscopia anterioară – se
efectuează cu ajutorul
speculului nazal.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
II. EXAMINĂRI INDIRECTE
6. Rinoscopia posterioară – cu
ajutorul oglinzii de rinoscopie
posterioară (de dimensiuni mai
mici decât oglinda laringiană),
utilizând în acelaşi timp şi
apăsătorul de limbă.
! Oglinda se încălzeşte înainte de
examinare pentru a preveni
aburirea;
Pentru a se evita reflexul de
vomă se sfătuieşte P să inspire
adânc pe gură.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

II. EXAMINĂRI INDIRECTE

7. Otoscopia - se realizează
cu ajutorul speculului
auricular (sau otoscop) ;
 examinarea pune în
evidenţă pereţii CAE,
precum şi prezenţa
cerumenului / a corpilor
străini.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
II. EXAMINĂRI INDIRECTE
8. Hipofaringoscopia şi
laringoscopia indirectă
Scop – diagnostic
Indicaţii – afecţiuni ale
faringelui, laringelui
MN – scaun cu spătar, prosop,
tăviţă renală, oglindă
laringiană, comprese sterile,
mănuşi chirurgicale sterile,
anestezic - cocaină 2%
(anestezie locală), tampoane
sterile, porttampoane. MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
II. EXAMINĂRI INDIRECTE
8. Hipofaringoscopia şi
laringoscopia indirectă
Pregătire pacient:
Fizică – poz. şezândă pe scaun,
rezemat cu spatele pe spătar ;
AM îi ţine capul.
Psihică – I se explică P tehnica –
nu este dureroasă şi nu implică
risc
- I se spune despre posibilitatea
apariţiei senzaţiei de vomă - >
inspir profund pe gură.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
Tehnica – executată de M asistat
de AM
AM - oferă M: mănuși, anestezicul
(pulverizare/badijonaj),compres
e, oglinda încălzită;
M – prinde limba P cu o compresă
şi o trage, iar cu cealaltă mână ,
introduce oglinda laringiană,
ridicând vălul palatin, până la
peretele posterior al faringelui ;
dacă doreşte explorarea corzilor
vocale, invită P să pronunţe
vocalele “e” şi “i”.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

ÎU – P este condus la salon –

pat ;
 este informat că nu are voie
să mănânce sau să bea
lichide timp de 2 ore (
reluarea sensibilităţii).

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
III. EXAMINĂRI ENDOSCOPICE
Laringoscopia directă
Scop -> diagnostic :
examinarea amănunţită a
hipofaringelui şi a
interiorului laringelui,
prelevări pentru biopsie;
terapeutic: extirpări de
tumori, extragerea corpilor
străini.
Indicaţii – afecţiuni laringiene
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
III. EXAMINĂRI ENDOSCOPICE
Laringoscopia directă
MN - > laringoscop cu anexe
sterile ; comprese şi
tampoane sterile, pense
anatomice şi hemostatice,
porttampoane ; anestezic
(cocaină 10%), seringi;
recipiente pentru
materialele bioptice
prelevate; mănuşi sterile,
măşti ; trusa de urgenţă.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
III. EXAMINĂRI ENDOSCOPICE
Laringoscopia directă
Pregătirea pacientului:
Psihică- > informare şi încurajare
Fizică - > în dimineaţa examinării P
nu ingeră nimic, nu fumează şi
este rugat să urineze;
- > cu 30 minute înainte I se
administrează un sedativ( feno –
ind M);
- > este condus la blocul operator
(camera de examinare) şi aşezat
în DD cu capul în hiperextensie.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
III. EXAMINĂRI ENDOSCOPICE
Laringoscopia directă
Tehnica – se efectuează în blocul
operator / camera special
amenajată pentru laringoscopii,
prevăzută cu masă tip pt.
operaţie
- efectuată de M asistat de 2 AM
-1 AM asigură poziţia P şi îl
supraveghează ( P,R, facies) ;
AM 2 serveşte M cu materialele
necesare (anestezic –
pulverizare/badijonare,
laringoscop, etc). MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
III. EXAMINĂRI ENDOSCOPICE
Laringoscopia directă
IU – se conduce P la salon
- nu ingeră nimic până la apariţia
reflexului de deglutiţie (atingerea
fundului gâtului cu o spatulă
linguală)
- alimentarea începe prin
administrarea unei cantităţi mici de
apă ( dacă nu tuşeşte , se poate
continua)
! În caz de prelevări sau manevre
terapeutice
R – conform regulilor învăţate
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
IV. TRANSILUMINAREA SINUSURILOR
FRONTALE ŞI MAXILARE

Indicaţii – cefalee, sinuzită

MN – sursă de lumină
PP – fizică: şezând, în camera
obscură ; psihică informare
Tehnica – examinarea se face într-
o cameră obscură, folosindu-se
o sursă de lumină foarte
puternică, special construită în
acest scop (lanternă în formă de
creion)
- transiluminarea = diafanoscopia MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
IV. TRANSILUMINAREA SINUSURILOR
FRONTALE ŞI MAXILARE
IMAGINE NORMALĂ – se vede
luminozitatea pupilelor şi prezenţa
semilunelor luminoase sub orbite
(fig A)
IMAGINE PATOLOGICĂ – una /ambele
pupile rămân obscure şi nu se mai
văd semilunele luminoase
suborbitale (sinuzita maxilară – fig
B)
= > sinusurile afectate nu sunt
transiluminate, putându-se observa
şi un nivel de lichid în cele care nu
drenează corect
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

EXPLORĂRI FUNCŢIONALE
1.Acumetria fonică
2. Acumetria instrumentală (audiometria
simplă)
a. Testul Weber
b. Testul Rinne
c. Testul Schwabach
3. Audiometria electrică
4. Examenul funcţiei de echilibru
A. Prin semne vestibulare spontane
B. Prin semne vestibulare provocate

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

Explorarea funcției auditive

servește la evauarea
pierderilor de auz (hipoacuzie
- > surditate)
 Examenul cantitativ stabilește
gradul pierderii de auz
 Examenul calitativ vizează
constatarea localizării și
naturii leziunii care a
determinat pierderea de auz

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

D.p.d.v calitativ hipoacuziile pot fi:

De transmisie – când obstacolul
este localizat în CAE, la nivelul
timpanului, a lanțului osicular
sau în casa medie
De percepție – dacă urechea
internă, N auditiv sau căile
auditive centrale sunt afectate
Mixte – când există leziuni atât în
aparatul de transmisie cât și în
aparatul de percepție a
sunetelor.
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

1.ACUMETRIA FONICĂ
Este o metodă cantitativă de
examinare a auzului.
Indicaţii – hipoacuzie
PP – psihică: informare; fizică: nu
necesită pregătire specială
Tehnică
 se efectuează într-o cameră izolată
fonic
 pacientul se așează pe un scaun, în
profil (examinarea se face din lateral
pentru ca P să nu poată citi de pe
buzele examinatorului)
 se astupă cealaltă ureche cu mâna
sau cu vată îmbibată în ceară sau în
ulei
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

1.ACUMETRIA FONICĂ
 se efectuează examinarea:
examinatorul se poziționează la 6
m distanță față de P și pronunţă cu
voce șoptită cuvinte bisilabice cu
tonalitate joasă (nouă, lună),
cuvinte cu tonalitate înaltă (trei,
şase) şi cuvinte cu tonalitate mixtă
(mac, lac, cinci)
 dacă pacientul nu aude, se reduce
distanţa cu un metru
 dacă P nu aude de la o distanță
foarte mică, se continuă proba cu
voce de convesație

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

1.ACUMETRIA FONICĂ
 se notează distanţa de la care
pacientul aude distinct
cuvintele şi le repetă

Interpretare: VN = 6 m (şoptit),
20 m (conversaţie);
 sub 5 m = surditate uşoară;
 sub 1 m = surditate
accentuată

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
Indicaţii – hipoacuzie
Probele cu diapazoane sunt
metode calitative, folosite la
diferențierea hipoacuziilor de
transmisie și percepție
MN - diapazon
PP – psihică: informare; fizică: nu
necesită pregătire specială

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
a. Testul Weber:
Constă în efectuarea unei comparații
a auzului celor două urechi:
 se activează diapazonul şi se
lipeşte în mijlocul frunţii
pacientului sau în vârful capului,
pe linia mediană (vertex);
 pacientul este întrebat din ce parte
se aude sunetul
VN – sunetul se aude din linia de
mijloc a corpului;
 este auzit în mod egal de ambele
urechi MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
b. Testul Rinne:
Compară auzul pe cale osoasă și cale
aeriană la aceeași ureche:
 se activează diapazonul şi se lipeşte
de mastoida pacientului
 se activează diapazonul şi se aşează
în faţa urechii pacientului
VN = sunetul perceput în faţa urechii
este de 30 – 40 secunde, adică
dublul duratei percepute pe
mastoidă = test Rinne pozitiv

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
b. Testul Rinne:
În cazul hipoacuziei de transmisie
durata audiției pe cale aeriană
diminuă, iar durata audiției pe cale
osoasă crește sau rămâne
nemodificată = Rinne negativ
În cazul hipoacuziei de percepție proba
se menține pozitivă (durata
percepției pe cale aeriană depășește
durata percepției pe cale osoasă) dar
cu valori prescurtate = Rinne pozitiv
patologic

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
c. Testul Schwabach:
Determină durata conducerii
osoase:
 se activează diapazonul şi este
aşezat pe mastoidă – se notează
durata sunetului perceput de
pacient
 se repetă tehnica pe persoana
care efectuează testul
 durata normală de audiție este
de 20 de secunde
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
Schwabach diminuat – durata
sunetului perceput de pacient
este mai scurtă decât durata
sunetului perceput de
examinator – apare în
hipoacuzie de percepție
Schwabach crescut – durata
sunetului perceput de pacient
este mai lungă decât durata
sunetului perceput de
examinator – apare în
hipoacuzia de transmisie
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
= determinarea acuităţii auditive cu
ajutorul audiometrului
Reprezintă un procedeu electrico-
acustic perfecționat de investigare
a funcței auditive.
Prin audiometrie tonală se determină
pragul minim auditiv la diferite
frecvențe, la ambele urechi.
Indicaţii – tulburări de auz
MN – audiometru ( se compune dintr-
un generator de sunete, un
amplificator, un reglator al
intensității sonore și un reglator al
frecvenței
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
Căști – pentru testarea căii
aeriene; se aplică pe pavilionul
urechii
Emițător special – pentru testarea
căii osoase; se fixează pe
suprafața apofizei mastoide,
vibrațiile sale transmițându-se
astfel craniului
Sensibilitatea maximă a auzului
uman este între 1 – 5 kHz
PP – se informează în legătură cu
investigație; nu necesită PF
specială MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
Tehnica
 Se crește intensitatea sunetului în
trepte, de la 1dB la 5 dB până când
P începe să audă sunetul;
intensitatea la acre a auzit sunetul
se marchează pe audiogramă
 Investigarea începe de la 1 kHz
(frecvența sunetului), după care se
testează la frecvențe mai mari (2
kHz, 4 kHz etc.) apoi la frecvențe
mai mici (0,5 kHz, 0,25 kHz etc.)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
Tehnica
 Deci, pe audiogramă este
reprezentată atât intensitatea
cât şi frecvenţa sunetului,
putându-se astfel determina nu
numai pierderea acuităţii
auditive cât şi la ce frecvenţă a
câmpului auditiv (se poate
determina tipul de proteză
auditivă adecvată afecţiunii).

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

4.EXAMENUL FUNCŢIEI DE ECHILIBRU

A. Prin semne vestibulare
spontane
a. Nistagmus spontan = mişcarea
ritmică a globilor oculari pe
orizontală, verticală sau
rotatorie
b. Proba braţelor întinse: pacientul
va sta 2 minute în poziţie
verticală, cu ochii închişi şi
braţele întinse în faţă
 în alterarea funcţiei, braţele
deviază de partea labirintului
afectat (hipofuncţie) MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

4.EXAMENUL FUNCŢIEI DE ECHILIBRU

A. Prin semne vestibulare
spontane
c. Proba Romberg: pacientul va
sta în poziţie verticală, cu
picioarele apropiate, ochii
închişi şi braţele întinse, lipite
de corp
 pacientul are tendinţa să
devieze de partea labirintului
afectat

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

4.EXAMENUL FUNCŢIEI DE ECHILIBRU

A. Prin semne vestibulare
spontane
d. Proba mersului în stea:
pacientul legat la ochi
(supravegheat) va executa 5
paşi înainte şi 5 paşi înapoi
 dacă există leziune labirintică,
pacientul deviază progresiv de
la linia dreaptă spre labirintul
afectat, descriind o stea.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

4.EXAMENUL FUNCŢIEI DE ECHILIBRU

B. Prin semne vestibulare
provocate
a. Proba calorică: se irigă timpanul
cu apă la 40C şi apoi la 25C şi
se urmăresc semnele
vestibulare: vertij accentuat,
senzaţie de greaţă, nistagmus.
b. Proba rotatorie: pacientul va sta
pe un scaun rotator (10 turaţii în
20 de secunde) care se opreşte
brusc – se urmăreşte durata
nistagmusului (normal este
între 10-20 secunde)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

4.EXAMENUL FUNCŢIEI DE ECHILIBRU

B. Prin semne vestibulare
provocate
c. Proba pneumatică: se realizează
prin compresiunea şi
decompresiunea labirintului
membranos cu ajutorul parei
Politzer cu duş de aer – se
cercetează nistagmusul
d. Proba electrică: se foloseşte
curent continuu de intensitate
mică - 2 electrozi înveliţi în tifon
care se aplică pe traguşi; la
trecerea curentului de la un pol
la altul, se constată devierea
capului spre polul pozitiv (în
mod normal) MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII

5. ALTE INVESTIGAŢII
Recoltări:
 Secreţie nazală: bacteriologie -
exudat nazo-faringian; citologie
 Recoltarea secreţiei otice
 Recoltări sânge:
HLG,VSH,cogulogramă,ş.a.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 PARTICIPAREA AM LA
TRATAMENTE
 Administrarea medicamentelor:
 Orală + AB,cortizonice
 Bucofaringiană
 Prin inhalaţie
 La nivelul CAE, pe mucoasa
nazală
 Parenterală
 Spălături:
 Auriculară
 Nazală
 Îngijirea plăgilor şi bandaje:
praştie,căpăstru
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ
= inflamaţie acută a faringelui
și/amigdalelor, determinată în
mod curent de streptococ
SDD
F. Favorizanți - frigul, atmosfera
umedă, imunodepresie
F. Etiologici:
 angina eritematoasă : virusuri -
urlian, adenovirusuri, gripale
 angine eritemato-pultacee:
streptococi, stafilococi, bacil
Friedlander (Klebsiella
pneumoniae)
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ

F. Etiologici:
 angina cu false membrane:
bacilul difteric
 anginele ulceroase: virusuri
herpetice, virusul varicelo-
zosterian
 anginele ulcero-necrotice:
germeni gangrenoşi dar şi
germeni banali (în leucemie,
scorbut)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ
MDD
Generale - febră ridicată: 39°- 40
C sau hiperpirexie, frisoane,
stare generală alterată
Specifice - dureri în gât,
exacerbate de deglutiţie,
devenind acute în timp ce
pacientul se alimentează;
 uşoară senzaţie de sufocare şi
constricţie la nivelul peretelui
posterior al faringelui;
 faringe hiperemic, amigdale
hipertrofe ± pelicule purulente
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ
ROL PROPRIU
 Repaus la pat + monitorizare
temperatură
 Aplicații reci (adult) sau
împachetări (copii mici) pentru
scăderea febrei
 Aplicare de comprese calde pe gât
 Igienă riguroasă (corp + lenjerie)
 Bilanț ingesta –excreta
 Hidratare orală dacă e posibil
 Asigurarea unui regim alimentar
corespunzător – HZL în perioada
febrilă și revenirea la unul complet
la dispariția febrei și a durerilor
 Folosirea veselei personale MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ

ROL DELEGAT
 Recoltare exudat faringian la
internare și de control (la 7 – 10
zile după terminarea
tratamentului)
 Administrarea analgezicelor și
antipireticelor prescrise
 Administrarea antibioticelor
recomandate (conform abg, 10
zile) după testare și până la
asanarea focarului
 Administrarea dezinfectantelor
locale – gargară, spray-uri
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ

ROL PROPRIU POST AMIGDALECTOMIE

Poziția după intervenție:
 şezândă (P sprijinit pe 2 perne) cu
tăviţa renală aşezată pe o pernă în faţa
pieptului, în care va capta saliva
amestecată cu sânge – nu vor efectua
mişcări de deglutiţie deoarece
exacerbează durerea şi pot exagera
hemoragia;
 decubit lateral, cu capul şi toracele
sprijinit pe câte o pernă, cu o tăviţă
renală aşezată sub gură; P va lăsa
gura deschisă, pentru a permite salivei
cu sânge să se elimine liber din gură

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ

ROL PROPRIU POST AMIGDALECTOMIE

 monitorizarea cantităţii de sânge
eliminată după intervenţie – pentru
a se putea lua măsurile necesare în
caz de complicaţii (tamponament
amigdalian, punct nou de sutură)
Alimentație și hidratare orală
Se reia la încetarea sângerării și a
senzației de vomă
 lichide şi alimente semilichide reci,
înghiţite în cantităţi mari – sunt mai
puţin traumatizante decât cantităţi
mici cu deglutiţii frecvente (acestea
din urmă pot declanşa o
hemoragie) MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ

ROL PROPRIU POST AMIGDALECTOMIE

Alimentație și hidratare orală
 Ca aliment principal se poate alege
inițial înghețata
! lichidele nu vor fi administrate cu
paiul (mişcările caracteristice ale
faringelui în acest caz, pot
declanşa hemoragie)
 copiii vor fi liniştiţi pe cât posibil şi
va fi evitat plânsul
 pacientul trebuie să evite să
tuşească, strănute sau să
vorbească cu voce tare

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 ÎNGRIJIREA P CU OTITĂ
MEDIE ACUTĂ
= infecţie a urechii medii
SDD
F. Favorizanţi :
 Umiditate, frig
 Sugari, copii mici
 Infecţii respiratorii sau corpi
străini în fosele nazale
 Boli infecţioase – gripă,
scarlatină, rujeolă
 Teren alergic
 Boli endocrine, metabolice
F. Etiologici - virusuri, bacterii
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
 ÎNGRIJIREA P CU OTITĂ
MEDIE ACUTĂ
MDD
Generale: stare generală alterată,
frison, febră ridicată - 39 - 40 C
Specifice:
 durere, la început moderată (ca
o senzaţie de tensiune în
ureche) care devine extrem de
vie, insuportabilă
 hipoacuzie
 hemicranie de partea urechii
bolnave
 senzaţie de ureche înfundată

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 ÎNGRIJIREA P CU OTITĂ
MEDIE ACUTĂ
ROL PROPRIU
 Repaus la pat + monitorizare
temperatură
 Aplicații reci (adult) sau
împachetări (copii mici) pentru
scăderea febrei
 Căldură locală ( ultrascurte sau
saci de nisip)
 Încălzire în caz de frisoane –
pături, pernă electrică,
termofoare, sticle cu apă caldă
 Igienă riguroasă (corp + lenjerie)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 ÎNGRIJIREA P CU OTITĂ
MEDIE ACUTĂ

ROL PROPRIU
 Bilanț ingesta –excreta
 Hidratare orală
 Asigurarea unui regim alimentar
corespunzător – HZL în
perioada febrilă și revenirea la
unul complet la dispariția febrei
și a durerilor
 Educare în vederea folosirii
batistelor de unică folosinţă şi a
suflării corecte a nasului

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

 ÎNGRIJIREA P CU OTITĂ
MEDIE ACUTĂ
ROL DELEGAT
 instilaţii auriculare călduţe,
administrarea analgezicelor
 administrarea antipireticelor,
antibioticelor
 dezinfecţia nazo-faringelui –
picături, inhalaţii
 tratament local cu antiflogistice
(efect AI) şi decontracturante:
Boramid, hidrocortizon
 pregăteşte pacientul şi participă
la paracenteza otică
(timpanotomie)
 http://www.orlonline.ro/archives/ MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.