Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIEŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI


DIDACTIC

Lucrare metodico-ştiinţifică pentru


obţinerea gradului didactic I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: CANDIDAT,


Prof. dr. CORALIA ELENA MATEI Prof. înv. primar şi preşcolar,
Școala Gimnazială, Comuna Bertea
ŞTEFAN (MĂNESCU) ELENA CLAUDIA
TEMA LUCRĂRII

UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC ÎN


DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DIN
ZONA MATEMATICII
CUPRINSUL LUCRĂRII

Motivarea alegerii temei

Cap. I Matematica în învăţământul primar

Cap.II Jocul didactic matematic

2.1. Definirea jocului didactic. Funcţiile şi importanţa jocului didactic


2.2. Clasificarea jocurilor didactice
2.3. Jocul didactic, metodă optimă pentru predarea – învăţarea – evaluarea
conţinuturilor matematice
2.3.1. Mulţimea numerelor naturale
2.3.2. Operaţiile cu numere naturale
2.3.3. Unităţile de măsură
2.3.4. Elementele de geometrie
Cap. III Metodologia cercetării
3.1. Introducere
3.2. Tema cercetării
3.3. Scopul şi obiectivele cercetării
3.4. Ipoteza de lucru
3.5. Design-ul cercetării – tehnicii şi instrumente de cercetare
3.5.1. Eşantionul de cercetare
3.5.2. Metode şi instrumente de cercetare folosite
3.5.3. Planul de cercetare
3.5.3.1. Etapa constatativă / iniţială
3.5.3.2. Etapa de cercetare / experimentală
3.5.3.3. Etapa finală/ postexperimentală
3.5.4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor

Cap. IV Concluziile cercetării

ANEXE
Bibliografie
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

În epoca actuală, ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate


domeniile de activitate impune să gândim repede şi bine, iar afirmaţia
că “este nevoie de matematică” este insuficientă. Am putea spune că
fără matematică nu se poate trăi”!
Tema prezentei lucrării este o provocare spre autoperfecţionare şi
spre valorificarea valenţelor formative ale jocului didactic ce conduc la
însuşirea temeinică şi conştientă a tuturor noţiunilor.
Implementarea jocului didactic la orele de matematică va determina
fixarea mult mai uşoară şi mult mai atractivă a noile conţinuturi elevilor
şi plăcerea de a participa la lecţiile interactive.
Doresc să cultiv elevilor interesul pentru ştiinţă, mai cu seamă
pentru matematică, să le stimulez efortul propriu, munca în grup, să le
dezvolt gândirea logică şi creatoare.
Cap. I Matematica în învăţământul
primar

Consider că este important ca învăţătorul să respecte


valoarea “formativă” a matematicii şi să prezinte elevilor aceste
noţiuni la nivelul particularităţilor psihice de înţelegere.
Prin învăţarea matematicii se cultivă o serie de atitudini: de a
gândi personal şi activ, de a folosi analogii, de a analiza o problemă
etc. De asemenea se formează şi o serie de aptitudini pentru
matematică: capacitatea de a percepe selectiv, capacitatea de a trece
de la aspectul diferenţial la cel integral sau invers, plurivalenţa
gândirii, capacitatea de a depune un efort concentrat.
Cu ”echipamentul” pe care îl oferă clasele primare, elevul
face întreaga “călătorie” în domeniul acestei ştiinţe. De aceea,
asigurarea succesului în învăţarea matematicii de către toţi elevii nu
este un deziderat, ci un imperativ.
Cap.II Jocul didactic matematic

•Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este


jocul.
•Jocul didactic - „ este o mare şi complexă şcoală a vieţii”, „este
mijlocul fundamental de instruire şi educare” pentru că îmbină armonios
atât sarcini specifice jocului, cât şi sarcini şi funcţii specifice învăţării.
•Elementele structurale ale jocului didactic, care determină specificul
acestuia în raport cu alte jocuri, sunt: conţinutul, sarcina didactică,
acţiunea de joc, regulile jocului şi elementele de joc.
•Metodica organizării şi desfăşurării jocului didactic presupune:
- Organizarea jocului didactic;
- Desfăşurarea jocului didactic: introducerea în joc; anunţarea titlului
si a obiectivelor jocului; prezentarea şi intuirea materialului didactic;
explicarea jocului; jocul de probă; executarea jocului; complicarea jocului.
- Încheierea
•În comparaţie cu metodele tradiţionale în care elevul este mai mult
“spectator”, metodele active tind să facă din elev un “actor”, un participant
activ al procesului învăţării.
Cap. III Metodologia cercetării

În conceperea acestei lucrări am pornit de la


ipoteza :
• dacă, sistematic, voi folosi metoda interactivă de joc
didactic, prin participarea conştientă a elevilor la diferite
activităţi desfăşurate în cadrul orelor de matematică,
atunci voi forma priceperi şi deprinderi care să ducă la
dezvoltarea competenţelor matematice.
Pe baza ipotezei enunţate anterior am stabilit
următoarele obiective:
* Cunoașterea trăsăturilor psihice ale copiilor și
folosirea jocurilor didactice matematice ținând cont de
acestea;
* Integrarea optimă în lecțiile de matematică a
jocurilor didactice matematice în funcție de
particulatitățile disciplinei;
* Cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formativ-
educative ale jocului didactic;
* Elaborarea şi implementarea unor programe
speciale de valorificare a jocului didactic pentru
creşterea performanţelor în învăţare.
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
Perioada de cercetare
•Cercetarea am realizat-o la această şcoală şi s-a desfăşurat
pe o perioadă de 5 luni, din ianuarie 2015 până în mai 2015.
Eşantionul de cercetare
• format din 17 elevi ai clasei a IV-a, 11 băieţi şi 6 fete, ai Şcolii
Gimnaziale, comuna Bertea. Nivelul de pregătire al
colectivului a fost omogen din punct de vedere al posibilităţilor
intelectuale, elevii provenind din familii care le oferă condiţii
necesare desfăşurării actului învăţării.
Metode şi instrumente de cercetare folosite
• Observaţia,
• Experimentul,
• Ancheta (convorbirea şi chestionarul),
• Analiza produselor activităţii şi a cercetării documentelor.
Planul de cercetare

Cercetarea s-a derulat în trei etape:


- etapa constatativă, inițială – cu caracter
constatativ;
- etapa formativ-ameliorativă – în care am utilizat
jocurile didactice matematice într-un număr mare de lecții,
pentru stimularea proceselor psihice şi a personalităţii
elevilor;
- etapa finală, a evaluării - când am aplicat o probă
de evaluare sumativă pentru confirmarea ipotezei şi
verificarea factorului de progres ce a fost introdus în toate
lecțiile şi care a avut un caracter comparativ, cu privire la
rezultatele obţinute în urma demersului experimental formativ.
1. Etapa constatativă / iniţială

Testul iniţial a fost conceput pentru capitolul


„Împărţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1000”

Obiective operaţionale:

O1- să rezolve corect exerciţii de împărţire a numerelor naturale


mai mici sau egale cu 1000;
O2- să afle termenul necunoscut într-o operaţie de împărţire a
numerelor mai mici sau egale cu 1000;
O3- să aplice terminologia specifică operațiilor învățate în
rezolvarea cerințelor;
O4- să transforme corect un enunţ matematic într-un exerciţiu;
O5- să rezolve probleme cu mai mult de trei operaţii.
Itemii testului

1.Calculaţi:
9:3= 16 : 4 = 24 : 6 =
33 : 5 = 69 : 6 =
124: 4 = 456: 5 = 243: 2 =
765: 7 = 408: 4 =
2. Aflaţi numărul necunoscut:
36 : a = 6 57 : b = 3 123 : c = 5 r 3
d : 6 = 14 r 4
Rezultate test iniţial
3. Aflaţi: 8
- numărul de 5 ori mai mic decât 795; 8
- numărul cu 6 mai mic decât 800; 7
- produsul dintre jumătatea numărului 126 şi 6
sfertul numărului 432. 6

4.Din împărţirea unui număr la 3 se obţine câtul 275 şi 5


restul 2. Aflaţi deîmpărţitul. 4
5.La o plăcintărie s-au preparat 656 plăcinte cu brânză
şi de 4 ori mai puţine plăcinte cu vişine. A cincea parte 3

din numărul plăcintelor s-a distribuit la o şcoală, iar 2 2


restul s-a împărţit în mod egal la patru chioşcuri. Câte 1
plăcinte a primit fiecare chioşc? 1
0
FB
B
S
I
2. Etapa de cercetare / experimentală

În această etapă, am avut în vedere utilizarea jocurilor didactice care


au urmărit promovarea învăţării interactive.

În acest scop am folosit:


-jocuri care consolidează cunoştinţele şi deprinderile legate de numeraţie;
-jocuri care consolidează cunoştinţele şi deprinderile cu privire la operaţiile
aritmetice, de calcul oral şi scris;
-jocuri care consolidează deprinderi de rezolvare a problemelor şi dezvoltă
gândirea logică;
-jocuri care conţin geometrie;
-jocuri de perspicacitate în care se dezvoltă gândirea creatoare;
-jocuri distractive pentru destinderea elevilor, care conţin elemente
matematice.

Elevii știau deja oră de oră că lecţia va începe, va avea, se va termina


sau va fi în totalitate sub forma unui joc atractiv.
După numărul de elevi participanţi la joc am folosit:
a) jocuri individuale:
„ Pătrăţelele distractive”, „ Cine lipseşte?”, „ Micul cosmonaut”,
Rachetele cu mai multe trepte”
b) jocuri colective, la care participă întreaga clasă
„ Ce numere lipsesc?”, „ Cine urcă mai repede scara?”,
„Melcul”, „Robotul socoteşte”, „Vântul a luat semnele”, „Lanţul”
c) jocuri care se practică în grupuri mai mici( 2-4) elevi.
“ 1001 desene”,” Să desenăm numai cu figuri geometrice”, “Să
călătorim”, „Cum urcăm mai repede cu liftul?”, „Flori
“matematice”.
Interesul elevilor este susţinut de întrecere, de dorinţa de a
câştiga, de a obţine rezultate mai bune decât ceilalţi sau decât
echipa adversă.
Paralel cu experimentarea prin jocuri didactice am dat şi
teste de evaluare, pentru a remarca progresul la învăţătură al
elevilor pe parcursul studierii acestei teme.
3. Etapa finală/ postexperimentală

Etapa finală a evaluării constă în aplicarea testului de


evaluare finală în scopul comparării rezultatelor obţinute
după proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor cu ajutorul metodei
jocului didactic, cu rezultate de la testul iniţial.
Testul de evaluare finală mi-am propus să
îndeplinească obiective asemănătoare cu cele ale testului
iniţial, însă cuprinzând sarcini de mai mare dificultate.

Obiective operaţionale:
O1- să rezolve corect exerciţiile date şi să unească rezultatul cu
denumirea operaţiei efectuate;
O2- să afle numărul necunoscut dintr-o expresie numerică dată, aplicând
algoritmul de calcul corespunzător în situaţiile cerute;
O3- să aplice corect terminologia specifică operaţiilor aritmetice
respectând ordinea efectuării operaţiilor şi utilizarea parantezelor în
rezolvarea cerințelor;
O4- să utilizeze fracţiile pentru a exprima subdiviziuni ale întregului;
O5- să rezolve problema prin metoda de rezolvare corespunzătoare.
Itemii testului
1. Rezolvă exercițiile și unește rezultatul cu denumirea operației pe care ai efectuat-o :
309 756 + 86 167 = cât
900 102 - 458 356 = produs
193 x 27 = sumă
593 : 3 = diferență

2. Aflaţi numărul necunoscut:


a : 28 = 45 rest 24 26 x10 – m = 130 ( 56 x b – 3 658) x 5 = 6 630

3. Știind că:
a = ( 3x4 + 2x8 – 1): 9 și b = 22 – 2 x [16 – ( 2x3 + 3x3 – 16 : 2)]
-Calculează suma dintre triplul lui a, dublul lui b şi produsul numerelor a şi b.

4. Scrie sub formă de fracţie cât reprezintă: Rezultate test final


1cm dintr-un metru = 6 dl dintr-un litru = 10
10
20 minute dintr-o oră = 12 zile dintr-un an =
106 g dintr-un kilogram= 16 bani dintr-un leu = 9
8
7
5. Împăratul Verde lasă herghelia moștenire celor patru fii. 7
Fiul cel mare primește 30 de cai din herghelie, al doilea 6
5
primește din numărul cailor primiţi de fratele cel mare,
4
al treilea primeşte jumătate din numărul cailor primiţi de
3
cel de-al doilea şi încă 3, iar mezinul a primit din numărul 2
cailor primiţi de cel de-al treilea frate. 1
Câți cai sunt în herghelia împăratului? 0 0
0
FB
B
S
I
Diagrame comparative între rezultatele obținute la cele
două probe de evaluare inițială și finală

10
10 10
10 9
9 8 7
8 7
8 8
6
7
7 5 6
6 Nr. elevi
6 test 4
initial 3
5
2
0
4 1
Nr. elevi 2 0
3 0
test final 1
FB
2 2 B
S
I
1
1
0 0
FB 0
B FB B S I
S Proba iniţială 6 8 2 1
I
Proba finală 10 7 0 0
Diagramă comparativă între procentajele obținute
la cele două probe de evaluare inițială și finală

58.8%
47.1%
35.3% 41.2%

11.7%

0% 5.9%
0%
FB
B
S
Test iniţial Test final I

Calificative obţinute
Test Total
elevi FB % B % S % I %

iniţial 17 6 35,3 8 47,1 2 11,7 1 5,9

final 17 10 58,8 7 41,2 - - - -


IV. Concluziile cercetării
Rezultatele din experimentul întreprins de mine, precum
şi cele obţinute în urma evaluării pe baza probelor de evaluare
aplicate iniţial şi la final, confirmă în totalitate ipoteza cercetării,
relevând valenţele formativ- educative ale jocului didactic în
dezvoltarea competenţelor matematice.
Coroborând datele oferite de cercetare am constatat :
- utilizarea jocului didactic matematic la clasă a dus la
dezvoltarea gândirii, a raţionamentului şi a capacităţii copiiilor
să rezolve probleme;
- folosirea jocului didactic duce la formarea unor deprinderi de
lucru rapid şi corect care facilitează atitudinea activă a elevului,
prin creşterea motivaţiei şcolare;
- jocul didactic asigură însuşire mai plăcută, mai accesibilă,
mai temeinică şi mai rapidă a unor cunoştinţe relativ aride
pentru această vârstă.
O concluzie importantă la care am ajuns este că mintea
copilului de şase/zece ani poate explora fenomene matematice
complexe şi în această etapă de şcolaritate este momentul
optim să fie stimulată capacitatea imagistică a copilului şi să fie
utilizată receptivitatea, disponibilitatea şi flexibilitatea gândirii.
Jocul didactic cu conţinut matematic a influenţat pozitiv
volumul şi calitatea cunoştinţelor elevilor, formarea şi
consolidarea deprinderilor de calcul mintal rapid şi corect,
capacitatea de înţelegere şi rezolvare a problemelor,
perspicacitatea şi potenţialul lor creativ.
Aparenta lejeritate în privinţa calculului aritmetic, adusă de
actualul curriculum lasă loc formării şi dezvoltării gândirii
copilului, deziderat realizabil şi cu sprijinul jocului didactic.
Sper că aceste rezultate obţinute la sfârşitul cercetării mele
să fie atât de convingătoare încât să ne determine că la vârsta
şcolară mică, lecţia de matematică să fie completată,
intercalată sau chiar înlocuită cu jocuri didactice .