Sunteți pe pagina 1din 44

NUTRITIE

NOTIUNI GENERALE
• Energia alimentelor se măsoară prin
arderea lor în bomba calorimetrică şi se
exprimă în kcal sau kJ
• 1 kcal=4,184 kJ
• 1 kcal = cantitatea de căldură necesară
pentru a creşte cu 1°C (de la 14,5 °C la 15,5
°C) temperatura unui kg de apă.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
NECESARUL ENERGETIC

• a.) METABOLISMUL BAZAL (MB)


• b.) COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
• c.) ACTIVITATEA FIZICĂ
• d.) ALŢI FACTORI
a.METABOLISMUL BAZAL (MB)
• MB = necesarul energetic al unui adult tânăr,
sănătos, în repaus absolut, în stare de veghe,
calm emotiv, la 20°C
• MB energia necesară asigurării funcţiilor
vitale ale organismului (de ex. activitatea inimii, circulaţia
sângelui, sinteza substanţelor proprii, menţinerea concentraţiei
normale a parametrilor biochimici din sânge, a ionilor intra- şi
extracelulari)
• MB = 1 kcal/h şi kcorp ( 1 kcal x 24 h x 75 kg =
1800 kcal)
• MB este influenţat de sex (MB femei < MB
bărbaţi cu 5-10%) şi de vârstă (MB copii > MB
adulţi > MB vârstnici)
b.CONSUMUL ŞI COMPOZIŢIA
ALIMENTELOR
• Energia necesară ingerării hranei măreşte
MB cu 10-15%.
• Această creştere depinde de compoziţia
alimentelor :
• P măresc MB cu 30-40%,
• L măresc MB cu 5-14%,
• G măresc MB cu aprox. 5%
c.ACTIVITATEA FIZICĂ

• Este factorul hotărâtor în stabilirea


necesarului de energie
• Activitatea fizică a unui individ constă în:
• ACTIVITATEA PROFESIONALĂ,
• ACTIVITATEA NEPROFESIONALĂ
d.) ALŢI FACTORI:
GREUTATEA CORPULUI ŞI
COMPOZIŢIA SA(cu cât cantitatea de
ţesut adipos este mai mare, cu atât necesarul
de E este mai mic)
VÂRSTA modifică necesarul energetic din următoarele
motive:
 schimbarea greutăţii corporale şi a compoziţiei org.;
 reducerea metabolismului bazal;
 după 40 de ani, prin reducerea activităţii fizice necesarul
energetic scade cu 10% pentru fiecare 10 ani de viaţă
 prin incidenţa mai mare a bolilor
CLIMA:în zonele calde consumul de alimente este mai mic
decât în zonele reci ,dar influenţa climei asupra necesarului
energetic este greu de stabilit.
NEVOILE ENERGETICE ALE OMULUI
• Pentru a se stabili necesarul zilnic de energie
al unui individ, se ia drept criteriu de
comparaţie recomandarea FAO/OMS
privind necesarul de E al unui barbat de
refrinţă sau etalon (25 ani, 65 kg) şi al unei
femei de referinţă sau etalon (25 ani, 55 kg).
• Consumul de energie al unui bărbat şi al unei
femei de referinţă s-a calculat considerând că
fiecare consacră 8 ore pe zi pentru odihnă, 8
ore pentru muncă şi 8 ore pentru ocupaţii
neprofesionale.
• Arderea unui gram din diferite principii
alimentare furnizeaza calorii, dupa cum urmeaza:
• proteine – 4 kcal/g
• lipide - 9 kcal/g
• carbohidrati – 4 kcal/g
• alcool – 7 kcal/g
• fibre alimentare ( sunt glucide rezistente la digestie) – 2
kcal/g
• Necesarul de energie se obtine adunand
necesarul energetic in repaus, in activitate fizica
si efectul termic al alimentelor.
• Pe baza valorilor energetice se poate calcula
aportul de calorii recomandat pe categorii de
persoane(sugari, copii, barbati, femei), folosind
tabele de referinta in care sunt precizate varsta
(ani), greutatea (kg), talia( cm).
Nevoile calorice sunt în raport cu
vârsta
 nou născut, în primele zile, 60- 80 calorii
 prematur, în primele zile, 140 calorii
 sugarul din primele 4 luni:
 luna I- 120 calorii
 Luna III -110 calorii
 luna IV -100 calorii
 sugarul pana la 6 luni-100 calorii
 Sugarul pâna la 1 an- 90 calorii
 adult- - 50 calorii
Necesarul zilnic de calorii pe grupe de
vârsta:
• 1-3 ani – 1300 calorii
• 4-6 ani – 1700 calorii
• 7-9 ani - 2100 calorii
• 10-12 ani – 2500 calorii
• 13-15 ani – baieti - 3100 calorii
- fete- 2800 calorii
• 16-20 ani – baieti- 3600 calorii
• 13-20 ani – fete – 2800 calorii
• 21-60 ani – masculin - 3500 calorii
• 21-54 ani – 2900 calorii
Necesar zilnic calculat în functie de
profesie:

-sedentara - 30-35/ kg-corp/zi


-medie – 30- 40/ kg-corp/zi
-grea – 40-45/kg-corp/zi
-foarte grea – 50-60/kg-corp/zi
NOU-NĂSCUŢII
 au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor pentru creştere şi
dezvoltare
 în primele 30 de zile ,necesarul caloric este estimat 100—110
cal/kgcorp/zi:proteine2.5-3 g, lipide de 5-6 g, glucide10-12
g/kgcorp/zi
 Nevoia de apă este apreciată la 150—200 ml/kg corp/zi.
 Hrana ideală a NN este laptele matern,la ore fixe pentru a influenţa
favorabil funcţia digestivă şi elaborarea reflexelor secretorii
 NN trebuie să sugă zilnic o cantitate de lapte egală cu 1/5 din
greutate
 Dacă mama nu are lapte suficient, se trece la alimentaţie mixtă prin
completare cu lapte umanizat sau semiumanizat
 Dacă se contraindica alaptarea hranirea se face cu lapte praf
Alimentaţia sugarului
 Nevoile energetice sunt:
 în trimestru I de viaţă de 110—100 cal/kgcorp/zi,
 în trimestrul al 11-lea de 100—90 cal/kgcorp/zi,
 în trimestrul al III-lea de 90—-80 cal/kgcorp/zi,
 în trimestrul al IV-lea de 80— 70 cai/kgcorp/zi.
 Necesarul hidric scade de la 150—200 ml/kgcorp/zi din prima
lună, la 120—130 ml/kgcorp/zi la 6 luni şi la 90—100 ml/kgcorp
la 1 an ;
 începînd cu virsta de 2 luni, sugarii primesc sucuri de fructe
(mere, portocale, cireşe etc.) şi de legume (morcovi, roşii etc.):Se
începe cu o linguriţă şi se creşte progresiv, în funcţie de toleranţă, până la 8
linguriţe pe zi.
 Sucurile de fructe completează aportul de vitamine, întrucit
laptele este sărac în unele vitamine (vitamina C).
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI SUGARULUI
 Se începe cu măr ras şi biscuiţi,
 SE ADAUGĂ:
 la 4 l supă de zarzavat şi piureu de legume,
 la 4,5 luni supa de carne şi orez cu lapte,
 La 5 l-brinza de vaci, gălbenuşul de ou şi grişcu lapte
 la 6 luni, iaurt
 La 7 l chiselurile de fructe,
 la 8—9 luni :perişoare de carne, şuncă slabă, găluşte
de gris în supa,pîine albă, budincă de legume sau de
făinoase
 La 10—12 luni, carne tocata de vită fiartă bine,
mămăliguţă cu unt şi ou, supe de zdrenţe,
sufleuri,prăjituri de casă din aluat proaspăt
REGULI DE
DIVERSIFICARE

 orice aliment nou se introduce numai când sugarul


este complet sănătos ;
 cantităţile administrate sc cresc progresiv (in funcţie
de toleranţa digestivă) ;
 nu se introduc in aceeaşi zi două alimente noi, ci la
distanţă de 3—5 zile ;
 la primele semne de tulburare digestivă se suprimă
alimentul nou introdus, care nu se readministrează
decât după normalizarea tranzitului intestinal
Alimentaţia copilului de 1-3 ani
 Copilul între 1 şi 3 ani are nevoie de 80—90
cnl/kgcorp/zi,din care:
14-15% sînt reprezentate de proteine cu
valoare biologică mare(70—75%), restul
fiind de origine vegetală,
30- 33% de lipide , 70% din surse animale
53—55% de glucide
 Necesarul hidric scade treptat de la 85 -80
ml/kgcorp/zi la 60 ml/kgcorp/zi.
Alimentaţia se compune din :
 lapte (500 ml/zi), brânzeturi,
 ouă, carne (de 3—4 ori pe săptămină în primul în
apoi zilnic câte 30—45 g/zi din pasăre, vită, peşte
slab, ficat, creier),
 pîine (aprox. 70 g/zi)
 leguminoase uscate (după vârsta de 2 ani, sub formă
de supe, piureuri şi numai în cantităţi mici),
 legume (morcovi, cartofi, spanac, dovlecei,
conopidă, roşii, sfeclă cîte 300 g/zi),
 fructe 150 g/zi, zahăr şi dulciuri concentrate (câte
30—35 g în completarea raţiei glucidice)
ATENTIE!
• Nu se abuzează de dulciuri, întrucât acestea
favorizează apariţia cariilor dentare şi
dezechilibrează raţia
• Se interzice consumul apei in timpul mesei,
se permite numai la sfîrşitul acesteia sau
intre mese.
• nu se recomandă administrarea conservelor
de carne şi peşte, mezelurilor grase şi
alimentelor prăjite.
Alimentaţia copilului de 4-6 ani
• Nevoile energetice sînt apreciate la 70- 80
cal/kgcorp/zi
 Proteinele acoperă 13—14% din raţia
calorică
 lipidele 30—33%
 glucidele 54—55%
 Sub aspect calitativ, proteinele cu valoare biologică
mare constituie 62—65% din totalul raţiei proteice
 Lipidele de origine animală se dau în proporţie de
70%
Alimentaţia zilnică trebuie să cuprindă :
 carne şi derivate (60— 70 g/zi),
 lapte {500 ml/zi), brinzeturi (20 g/zi),
 ouă (1/2—1/zi),
 cereale şi derivate (piine 140 g/zi, făinoase 40 g/zi),
 legume (cartofi 160 g, morcovi, albitură, ţelină
aproximativ 200 g/zi,în preparate ca supe de
legume, piureuri, soteuri)
 fructe 200 g.
 Interdicţiile alimentare sint reprezentate de :
alimentele prea sărate, prea iuţi, condimentate
excesiv, prăjelile, mezelurile grase.
Alimentaţia copilului de 7-12 ani
 Necesarul energetic este estimat la 60— 70
cal/kg corp/zi:13% proteine, 32% lipide,55%
glucide
 Proteinele animale =58—60%, restul vegetale
 glucidele =50—55 g pe zi
 Se evită alimentele prea sărate, condimentate
excesiv, rîntaşurile
 Se adapteaza în functie de orarul copilului:
AM,PM(mic dejun consistent-dejun cu 1/2,-1h inainte )
Alimentaţia copiilor cuprinşi în această
categorie de vârstă se compune din :
 came şi derivate 100—130 g/zi,
 lapte 500 ml/zi, brinzeturi 25—30 g/zi, ouă (1/2—
1/zi),
 grăsimi animale (unt, smîntînâ, frişcă) 25—30 g/zi,
 grăsimi vegetale 25—30 g/zi,
 pîine 200—250 g/zi, făinoase 45—50 g/zi. cartofi
200 g/zi,
 rădăcinoase 200 g/zi, legume verzi 250—300 g/zi.
leguminoase 7—10 g/zi, fructe 250—300 g/zi
ADOLESCENŢII
• au nevoi energetice mai mari decât ale adulţilor,
necesare pentru creşterea şi dezvoltarea fizică
normală şi pentru o activitate fizică intensă,
caracteristică vârstei
• Conform FAO/OMS, necesarul energetic al
adolescenţilor este pentru băieţi cu 12-13% şi
pentru fete cu aprox. 4% mai mare decât al
adulţilor de 25 ani.
• metabolismul bazal este intens (în special la
băieţi)
Alimentaţia în perioada adolescenţei
trebuie să fie bogată şi foarte variată:
 carne, peşte şi derivate (180— 200 g/zi),
 lapte 500 ml/zi, brînzeturi 40—50 g/zi, ouă
(1/2—1 pe zi), unt, smîntînâ şi alte grăsimi
animale 25—30 g/zi,
 ulei 35—45 g/zi,
 pîine 300—350 g, făinoase 45—50 g, cartofi
200—250 g/zi,
 rădăcinoase 200—250 g, legume verzi 250—400
g şi leguminoase uscate 15 g/zi, fructe 300—350
g/zi
Alimentaţia femeii însărcinate sau care alăptează
Alimentaţia femeii însărcinate sau
care alăptează
• Creşterea în greutate recomandată în timpul
sarcinii este de :
 11,5-16kg la femei cu IMC între19,8-26 kg/m2;
 la adolescente se recomandă aceeaşi creştere în
greutate indiferent de IMC;
 la femeile mici de înălţime se recomandă o
creştere mai mică ponderală;
 în cazul unei sarcini gemelare se recomandă
creşterea ponderală mai mare (16-20 kg);
Nevoile energetice
 încep să crească din săptămâna 24, sunt cu 20%
mai mari în săptămâna 36
 Gravidele au un necesar de aprox. 2500 kcal/zi,
iar cele care alăptează necesită circa 2700 kcal/zi
Se vor evita :
 abuzul alimentar, alimentele prea grase, prea
condimentate, afumăturile, produsele sărate,
 conservele de carne şi peşte, mîncărurile
preparate eu sosuri prăjite sau cu grăsime in
cantitate mare.
ALIMENTAŢIA VÂRSTNICILOR
vârsta înaintată presupune:
 alterarea danturii,
 scăderea secreţiilor digestive,
 tulburări de evacuare intestinală,
 modificări de absorbţie a factorilor nutritivi
 încetinirea metabolismului bazal,
 scade toleranţa la glucide,
 creşte concentraţia colesterolului şi lipidelor sangvine,
 se accentuează catabolismul proteic (diminuează
capacitatea de regenerare a ţesuturilor),
 se demineralizează scheletul.
Necesarul caloric
 scade cu 7,5% la fiecare decadă în intervalul dintre 45 şi 65 de
ani, şi cu 10% la fiecare decadă după virsta de 65 ani.
 este de 30 kcal/kg din care 50-55% glucide, 30-35% lipide şi 12-
15% proteine
 Cantitatea de fibre recomandată este de 20-25 g/zi
 Raţiile zilnice recomandate pentru vitamine sunt de: 70 μg
vit.K, 700 μg Eq de retinol, 100 mg vit.C, 15-20 mg vit.E, vit.B1
- 1,5 mg/zi, B2 – 1,7 mg/zi, B5 – 10 mg/zi, B6 – 2 mg/zi, B12 – 6
μg/zi
 Pentru minerale sunt recomandate următoarele raţii zilnice:
Na 4 g, K 3 g, Ca 1200 mg, fosfor 800 mg, Mg 240 mg, Zn 15
mg, Fe 10 mg, Cu 2 mg, Iod 150 μg, Cr 125 μg, Se 80 μg.
 Aportul lichidian este de minim 2 litri/zi, din care cel puţin
jumătate ca băuturi.
ALIMENTE PERMISE:
 laptele degresat, iaurtul, brinza de vaci slabă,
telemeaua de vacă,
 carnea slabă de vită, pasăre, peştele slab de orice fel,
 uleiul de floarea soarelui, de germene de porumb, de
soia, margarina, untul (în cantitate limitată),
 albuşul de ou,
 plinea albă, cea intermediară veche de o zi,
 prăjiturile de casă preparate cu ulei sau margarina,
 pastele făinoase,
 legume preparate sub diverse forme (piureuri,
soteuri, sufleuri, budinci), fructe proaspete.
ALIMENTE DE EVITAT:
 laptele gras, smîntina, frişca, brinzeturile grase,
 carnea grasă de porc, slănina, şunca, rimaţii, viscerele,
vinatul, untura,
 maionezele, gălbenuşul de ou, grăsimile prăjite, legumele
bogate în celuloză (balonări , disconfort abdominal),
 preparate în grăsime încinsă,
 dulciurile concentrate în cantitate mare.
 Se preferă ca raţia alimentară să fie repartizată pe 5 mese,
fiecare dintre ele fiind mai puţin abundentă.
 De asemenea produsele nutritive se prepară cit mai simplu
şi intr-o formă cit mai atrăgătoare, pentru a stimula
apetitul care este de multe ori scăzut la vîrstnici.
VĂ MULTUMESC PENTRU ATENŢIE!

S-ar putea să vă placă și