ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ

TUTUN
20 NOIEMBRIE 2014
TEMA CAMPANIEI

“Ajuta-ma sa cresc! “
 POPULAŢIA ŢINTĂ

Populaţia generală şi în special:

 adolescenţi
 elevi
 tineri
 părinţi
 gravide
 Scopul campaniei
• Reducerea prevalenţei fumatului în rândul
tinerilor prin promovarea unui stil de viaţă
fără tutun şi conştientizarea populaţiei
generale cu privire la efectele nocive ale
fumatului.
 OBIECTIVELE GENERALE

 Creşterea numărului de persoane din

grupul ţintă informate cu privire la efectele
nocive ale fumatului;

 Creşterea numărului de persoane care nu

încep să fumeze şi a celor care renunţă la
fumat.
 OBIECTIVE SPECIFICE

 Diseminarea de informaţii privind efectele

nocive ale fumatului asupra sănătăţii;

 Diseminarea de recomandări în vederea

renunţării la fumat.
MESAJELE CAMPANIEI

Tutunul ucide!

Trăieşte! Nu fuma!

Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi

sănătoasă !
Date despre consumul de tutun
* Mai mult de 5 milioane de oameni mor în fiecare an din
cauza efectelor tutunului - mai mult decât prin HIV / SIDA,
malarie şi tuberculoza la un loc.
* Tutunul este singurul produs de consum acceptat legal,
care ucide atunci când este folosit exact aşa cum
producătorul intenţionează.
* Până la jumătate din toţi fumătorii vor muri de o boală
legată de tutun.
* Fumatul pasiv afectează pe toţi cei care sunt expuşi la
acesta.
 FUMATUL PASIV

Fumatul pasiv ucide 600 000 de persoane în fiecare an.

La nivel global, aproximativ o treime dintre adulţi sunt în mod regulat

expuşi fumatului pasiv.

Din toate decesele care pot fi atribuite fumatului pasiv, 31% apar în rândul
copiilor şi 64% au loc în rândul femeilor.

Aproximativ 50000 de decese în Statele Unite, în fiecare an, adică aproximativ

11% din toate decesele legate de tutun, sunt atribuite expunerii pasive la fumul
de ţigară. În Uniunea Europeană, expunerea pasivă la fumul de ţigară la locul
de muncă cauzează aproximativ 7600 de decese pe an, expunerea la domiciliu
provocând suplimentar de 72100 de decese.

În plus faţă de creşterea poverii bolii în populaţie, fumatul pasiv presupune, de

asemenea, costuri economice mari pentru indivizi şi ţări, atât directe (costurile
de îngrijiri medicale), precum şi indirecte (generate de reducerea productivităţii).

Nu există nici un nivel sigur de expunere la fumul de ţigară.

Sursa: WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2009
 Fumatul în Europa (I)

* Prevalenţa generală a fumatului zilnic la adulţi este estimată la aproximativ

28,6% în regiunea europeană OMS.
* Prevalenţa medie a fumatului estimată este de 40% în rândul bărbaţilor şi
18,2% în rândul femeilor.
* Raportul OMS din 2002 estimează că tutunul a fost responsabil pentru 1,6
milioane de decese în regiunea europeană OMS.
* Conform celor mai recente date disponibile (2004), rata medie a mortalităţii
datorată tutunului pentru întreaga regiune a fost 35,2 la 100 000 de locuitori.
* Costurile directe şi indirecte ale fumatului în Uniunea Europeană au fost
estimate între 97,7 şi 103,3 miliarde € în 2000, corespunzând la 1,04-1,39% din
produsul intern brut al UE.

Sursa: European tobacco control report (2007)

 Fumatul în Europa (II)

• Bolile legate de fumat fac anual în Europa 650 000

victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului
pasiv;
• Prevalența fumatului în populația generală peste 15
ani a UE este 32 % la barbați și 21 % la femei;

Surse: 2007 European Parliament Resolution on the Green Paper "Towards a Europe free from tobacco smoke
March 2009 Eurobarometer (European Commission, Flash Eurobarometer, Survey on Tobacco Analytical report, Fieldwork:
December 2008
 Fumatul în România
• Pentru prima dată în ultimele decenii studiile CPSS
arată scăderea prevalenței fumatului de la 35,1 % în
2003 la 30,0 % în 2007;
• Descresterea provine din scaderea* masiva a
fumatului la barbați (46,4 -> 33,0 %) combinată cu
cresterea* moderată a fumatului la femei (24,1->27,1 %)
mai cu seama în randul fetelor (toate statistic semnificative);
• România conduce detașat ierarhia UE în privința
proporției în care mesajele de sănătate de pe
pachetele de țigarete informează asupra fumatului:
pledează sa nu se înceapă, să nu se reia, să se
fumeze mai puțin, să se încerce abandonarea (Martie
2009 Eurobarometer). Aici se poate regasi si efortul
comunitatilor de promovare a sanatatii.
Surse : Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la de consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu. Centrul pentru
Politici si Servicii de Sanatate, Bucuresti, 2007
CRSP Bucuresti, Analiza de situatie, Ziua Mondială fără Tutun, 2010
March 2009 Eurobarometer
.
 Fumători, ex-fumători, nefumători-România, 2007-2008
60

50

40

30 2007
57 2008

47
20
36
31

10
17
11
0
Fumatori Ex-fumatori Nefumatori

Sursă: March 2009 Eurobarometer

 Prevalenţa fumatului la adulţi, în România
Descriere Perioadă Rezultat

1994 - 1998 35,6

Prevalenţa la adulţi bărbaţi 1999 - 2001 32,3

2002 - 2005 33,2

1994 - 1998 10.5

Prevalenţa la adulţi femei 1999 - 2001 10,1

2002 - 2005 10,3

1994 - 1998 22,5

Prevalenţa totală la adulţi 1999 - 2001 20,8

2002 - 2005 21,4

Comentarii:
Date pentru 1994 – definiţie: fumători zilnici, vârsta: 15+ ani, sursă: WHO Health for All Database
Date pentru 2000 – definiţie: fumători zilnici, vârsta : 15+ ani, sursă: Starea de sănătate a populaţiei în România, Bucureşti 2001,
Institutul Naţional de Statistică
Sursa: HFA database
 Numărul mediu al anilor pierduţi prin
decese datorate fumatului, în România

Descriere Valoare

Prevalenţa la adulţi bărbaţi 21

Prevalenţa la adulţi femei

17

Sursa: HFA databases

http://data.euro.who.int/tobacco/Default.aspx?TabID=2404
Decese datorate fumatului, la toate vârstele, în România

Descriere An Valoare
1990 24200
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
2000 28000
1990 3000
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)
2000 4900
1990 27200
Numărul deceselor datorate fumatului (total)
2000 32900
1990 18
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
2000 20
1990 3
% deceselor datorate fumatului (femei)
2000 4
1990 11
% deceselor datorate fumatului (total)
2000 13
Sursa: HFA database
 Decese datorate fumatului la grupa de
vârstă 35-69 ani, în România

Descriere An Valoare
1990 20000
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
2000 21000
1990 2200
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)
2000 2200
1990 22200
Numărul deceselor datorate fumatului (total)
2000 23200
1990 32
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
2000 33
1990 6
% deceselor datorate fumatului (femei)
2000 7
1990 23
% deceselor datorate fumatului (total)
2000 24
Sursa: HFA database
 Proporţia deceselor datorate fumatului, la toate vârstele, în România
Descriere An Procent
1990 89
Cancer pulmonar (bărbaţi)
2000 91
1990 45
Cancer pulmonar (femei)
2000 50
1990 18
Alte cancere (bărbaţi)
2000 20
1990 0.8
Alte cancere (femei)
2000 1.3
1990 14
Boli cardiovasculare (bărbaţi)
2000 16
1990 1.7
Boli cardiovasculare (femei)
2000 3.3
1990 7.2
Alte cauze (bărbaţi)
2000 8.1
1990 1.3
Alte cauze (femei)
2000 2.1
1990 18
Toate cauzele (bărbaţi)
2000 20
1990 3
Toate cauzele (femei)
2000 4
1990 11
Toate cauzele (total) Sursa: HFA database
2000 13
 Proporţia deceselor datorate fumatului, la grupa de vârstă 35-69 ani, România
Descriere An Procent
1990 91
Cancer pulmonar (bărbaţi)
2000 94
1990 50
Cancer pulmonar (femei)
2000 56
1990 26
Alte cancere (bărbaţi)
2000 29
1990 1.2
Alte cancere (femei)
2000 1.1
1990 30
Boli cardiovasculare (bărbaţi)
2000 32
1990 5.6
Boli cardiovasculare (femei)
2000 7.5
1990 12
Alte cauze (bărbaţi)
2000 12
1990 2.7
Alte cauze (femei)
2000 3
1990 32
Toate cauzele (bărbaţi)
2000 33
1990 6
Toate cauzele (femei)
2000 7
1990 23
Toate cauzele (total)
2000 24 Sursa: HFA database
Ratele standardizate de mortalitate, datorate cancerului

de trahee, bronhii şi plămân, în România, 2002

Descriere RSM
Bărbaţi 66.2
11.23
Femei

Sursa: HFA database

 Consumul de ţigări în Romania

An Valoare
Numărul de ţigări per persoană, per an 1997 1392,63

Sursa: HFA database

 Ţigara – compoziţie chimică

• Ţigările conţin mai mult de 4000 de

substanţe chimice diferite.
• Aproximativ 250 din acestea sunt toxice.
• Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea
produc cancer.
 FUMATUL - Factori de risc

Curiozitatea naturală a adolescenţilor

Opinia prietenilor
Uşurinţa de a procura ţigări
Mediu familial dezorganizat
Simptome depresive
Nevoia de noi experienţe şi emoţii
Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută
Religiozitate scăzută
Lipsa unor reguli clare
Eşecul şcolar
Asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant
 FUMATUL - Factori de protecţie

Mediu familial armonios

Monitorizare parentală
Rezultate şcolare bune
Colaborări cu asociaţii care promovează un stil de viaţă sănătos
Adoptarea de norme convenţionale despre consumul de ţigări
Disponibilitatea scăzută a ţigărilor
Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat
Programe de prevenire
Fumatul, risc major pentru sănătate,
este asociat cu:

 30% din decesele prin cancer

 90% din decesele prin cancer pulmonar

 25% din decesele prin boli coronariene

 85% din decesele prin boli pulmonare cronice

obstructive

 25% din decesele prin boli cerebrovasculare

 Efectele fumatului şi boli legate de fumat (I)
I - fumători (bărbaţi şi femei)
• Dependenţă de nicotină
• Hipertensiune
• Ateroscleroză
• Angină pectorală
• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral (AVC): tromboză cerebrală, hemoragii cerebrale
• Anevrism aortic
• Anevrism al aortei abdominale
• Trombangeită obliterantă
•BPOC - boli pulmonare cronice obstructive
• Bronşită cronică
• Emfizem pulmonar
• Insuficienţă cardiorespiratorie
• Infecţii respiratorii virale: gripă
• Infecţii respiratorii bacteriene: Pneumonii cauzate de pneumococ,
streptococi, stafilococi, Klebsiella pneumoniae, Legionella pneumophila,
Moraxella catarrahalis.
• TB
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (II)
• Cancer de - plămân, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag,
stomac, pancreas, ficat, rinichi, vezică urinară, colon, rect, penis,
piele
• Leucemie mieloidă
• Limfomul
• Degenerescenţă maculară a retinei
• Cataractă
• Diabet zaharat
• Ulcer gastric
• Ulcer duodenal
• Parodontită
• Stomatită necrotică
• Leucoplazie
• Demineralizare osoasă
• Impotenţă la bărbaţi
•Cicatrizare dificilă a plăgilor chirurgicale
 Efectele fumatului şi boli legate de fumat (III)
II – femei

• Osteoporoză

• Fracturi osoase

• În asociere cu contraceptive orale:

• Infarct miocardic

• Hemoragie subarahnoidiană

• Infertilitate

• Ridare prematură

• Menopauză precoce

• Cancer de col uterin

• Cancer ovarian

• Cancer de sân
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (IV)
 în timpul sarcinii

1) principalele complicaţii
• Placenta praevia
• Avort
2) Impactul asupra fătului şi copilului
• Defect al arhitecturii pulmonare
• Făt mort
• Făt cu greutatea mică la naştere
• Moarte subită copil
• Malformaţii congenitale
• Statură mică
• Despicătură labială
• Despicătură palatului
• Strabism
• Sindactilie
 Efectele fumatului pasiv şi boli legate de fumatul pasiv (IV)
III - fumatul pasiv (bărbaţi şi femei)
A) COPII
•Bronşiolită
•Bronşită catarală
• Astm
• Pneumonie
• Bronhopneumonia
• Otită
• Amigdalită
• Sinuzită
• Scăderea capacităţii respiratorii
B) ADULŢI
• Scăderea capacităţii respiratorii
• Cancer pulmonar
• Infarct miocardic
• La femei există, de asemenea, riscul de:
•Cancer de col uterin
•Cancer de sân

Surse slideuri 31-38: CDC Atalnta, Australian Institute of Health and Welfare; World Health Organisation
 Efecte ale fumatului asupra societăţii

• Fumătorii au mai multe probleme de sănătate

decât nefumătorii.
• Asistenţa medicală pentru fumători costă foarte
mulţi bani.
• Fumatul cauzează sărăcie, deoarece
persoanele care fumează au mai puţini bani
disponibili pentru familiile lor.
 Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat

După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar

temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte.
După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote
normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal.
După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor.
După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi.
După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia
respiratorie.
După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau
oboseala se vor diminua.
După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate
comparativ cu riscul asociat unui fumător.
După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel
al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi.
După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul
persoanelor care nu au fumat niciodată.

Sursa: Societatea Americană a Cancerului

 Fumătorii sunt dependenţi!

• Fumatul produce dependenţă.

• Foarte des, fumătorii nu doresc să fumeze.

• De multe ori ei cunosc toate pericolele la care se expun prin

fumat.

• Mulţi dintre fumători au încercat să renunţe la fumat de mai

multe ori.

• Uneori oamenii continuă să fumeze pentru că ei cred că este

prea târziu pentru a opri!
 Renunţarea la fumat
Factori care fac dificilă renunţarea la fumat
 Co-morbidităţi psihiatrice:

 stres
 depresie
 alcoolism
 consumul altor droguri

 Creştere în greutate
Strategii în vederea renunţării la fumat

• Motivaţia
• Eliminarea fumului din mediu
• Adoptarea unui stil de viaţă sănătos
• Gândire pozitivă
• Consiliere şi tratament
 Motivaţia (I)
Oamenii care au motive întemeiate să renunţe la fumat, au mai multe

şanse de succes pentru a deveni nefumători şi a rămâne aşa!

Principalele motive de a renunţa la fumat:

* sarcina
* probleme de sănătate
* organism slăbit
* ai devenit părinte
* dorinţa de independenţă faţă de ţigară
* protejarea celor din jur şi a mediului înconjurător de expunerea la
fumul de ţigară
* dorinţa de schimbare
* costurile crescute ale ţigărilor
* stimulente cosmetice (piele mai frumoasă, ten fără riduri, dinţi albi
etc.)
* îmbunătăţirea gustului şi mirosului
 Motivaţia (II)
Mai mulţi bani şi o sănătate mai bună!

1. O viaţă mai lungă. Studii recente arată că fumătorii care renunţă la

fumat la mijlocul vieţii, trăiesc cu şapte ani mai mult decât cei care
continuă să fumeze.

2. Mai mulţi bani pentru alte lucruri. 20 de ţigări pe zi costă

aproximativ 10 lei pe zi, 300 lei pe lună şi 3650 lei pe an.

3. Mediu fără fum, evitarea problemelor la locurile de muncă unde nu

se fumează.

4. Capacitatea de efort, circulaţia sângelui şi capacitatea respiratorie

se îmbunătăţesc considerabil.

5. Se îmbunătăţeşte calitatea spermei.

 Motivaţia (III)

6. Creşte stima de sine atunci când există convingerea fumătorului

că el este capabil şi responsabil de renunţarea la fumat.

7. Mirosul şi gustul se îmbunătăţesc.

8. Creşte capacitatea de concentrare, se reduce stresul şi

anxietatea.

9. Pielea devine mai frumoasă, pentru că sângele transportă mai

mult oxigen la celule.

10. Se evită sechelele pe termen lung.

Eliminarea fumului din mediu
 Renunţarea la ţigările din locuinţă şi aruncarea
tuturor pachetelor goale
Verificarea hainelor pentru a nu conţine pachete
ascunse sau uitate
Curăţarea scrumierelor
Spălarea hainelor, prosoapelor, precum şi a altor
articole care miros a fum
Curăţarea temeinică a locuinţei şi autoturismului
Aerisirea frecventă a încăperilor pentru a
împrospăta aerul
 Adoptarea unui stil de viaţă sănătos

Alimentaţie bogată în fructe şi legume

 Consum crescut de apă

 Mai multe exerciţii fizice

Drumeţii

Practicarea unui nou sport

Evitarea consumului de cafea sau alcool

Spălatul pe dinţi imediat după fiecare masă

 Evitarea stresului
 Gândire pozitivă

Renunţarea poate fi neplăcută, dar este un semn că

organismul se recuperează după efectele tutunului.

Iritabilitatea, nevoia acută de a fuma şi lipsa de

concentrare sunt manifestări comune – dar nu trebuie să
fie motive de îngrijorare deoarece acestea dispar de
obicei după câteva săptămâni.
 Tratamente:

 Psihoterapia

 Acupunctura

 Antidepresive

 Spray nazal

 Plasturi cu nicotină

 Gumă de mestecat cu nicotină