LUCRU INDIVIDUAL

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA ASUPRA

TERENURILOR

                              

                                        A REALIZAT:GIRBU MARIANA
 CUPRINS:

1.INTRODUCEREA
2.NOŢIUNEA DREPTULUI DE PROPRIETATE 
3.NOŢIUNEA ŞI CARACTERISTICA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ
- FORMĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE.
4.NOTIUNEA DE PAMINT
5.CLASIFICAREA TERENURILOR
 INTRODUCERE

• TRECEREA LA  ECONOMIA DE PIAŢĂ ÎN MOLDOVA A GENERAT MARI SCHIMBĂRI ÎN TOATE SFERELE VIEŢII SOCIALE:
CREAREA NOILOR UNITĂŢI ECONOMICE, MODIFICAREA ORGANIZAŢIILOR  STATALE, ADOPTAREA NOULUI COD CIVIL.
DEZVOLTAREA NORMALĂ A VIEŢII SOCIALE NECESITĂ RESPECTAREA NORMELOR DE CONDUITĂ. ODATĂ CU PROCESUL
DE RESTRUCTURARE, S-AU PRODUS SCHIMBĂRI ESENŢIALE ŞI ÎN SOCIETATE.
• ASTFEL, UN ACCENT IMPORTANT AL SOCIETĂŢII ESTE PROPRIETATEA ÎN NOILE EI FORME RECUNOSCUTE ŞI OCROTITE
ATÂT PRIN LEGEA FUNDAMENTALĂ, CÎT ŞI PRIN ALTE LEGI SPECIALE.
• FIIND O TOTALITATE DE BUNURI CEI APARŢIN UNUI PROPRIETAR, NOŢIUNEA DE PROPRIETATE POATE FI FOLOSITĂ ÎN
MAI MULTE SENSURI.ÎNSĂ ÎN MAJORITATEA LOR PROPRIETATEA ESTE UN FAPT CONSTANT ŞI UNIVERSAL ÎN TOATE
TARILE SI IN TOATE TIMPURILE.
• ÎN ANSAMBLU RELAŢIILOR DE PRODUCERE ALĂTURI DE SCHIMBUL DE ACTIVITATE DINTRE OAMENI ŞI RELAŢIILE
REPARTIŢIE, RELAŢIILE DE PROPRIETATE CONSTITUIE ELEMENTUL CEL MAI IMPORTANT  AL ACESTORA, BAZA TUTUROR
CELORLALTE RELAŢII DE PRODUCŢIE.
• DE ACEEA ŞI DREPTUL DE PROPRIETATE TREBUIE SĂ FIE CUNOSCUT, ÎN TOATE FORMELE ŞI CARACTERELE SALE
SPECIFICE.
 NOTIUNI:

• ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE SE CONSIDERĂ CĂ ŞI NOŢIUNEA „DREPT DE PROPRIETATE”

ARE MAI MULTE ÎNŢELESURI. ASTFEL LA C. STĂTESCU SE ADUCE DUBLUL SENS AL ACESTEI
NOŢIUNI. NOŢIUNEA „DREPT DE PROPRIETATE” ÎN SENS OBIECTIV ŞI SUBIECTIV ŞI ANUME;
• DREPTUL DE PROPRIETATE ÎN SENS OBIECTIV, CA INSTITUŢIE JURIDICĂ, REPREZINTĂ
TOTALITATEA NORMELOR JURIDICE CARE REGLEMENTEAZĂ RAPORTURILE DE PROPRIETATE;
• DREPTUL DE PROPRIETATE ÎN SENS SUBIECTIV, CA UN DREPT AL PERSOANELOR ASUPRA
BUNURILOR, ÎN VIRTUTEA CĂRUIA TITULARUL ARE ANUMITE PREROGATIVE OCROTITE DE
DREPTUL OBIECTIV, ÎN ACEST SENS, DREPTUL DEPROPRIETATE FACE PARTE DIN CATEGORIA
DREPTURILOR SUBIECTIVE PATRIMONIALE ŞI ANUME, ESTE UN DREPT REAL.FACE PARTE DIN
CATEGORIA DREPTURILOR SUBIECTIVE PATRIMONIALE ŞI ANUME, ESTE UN DREPT REAL.
 ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE, DREPTUL
DE PROPRIETATE A FOST DEFINIT
PORNINDU-SE DE LA O SERIE DE ELEMENTE
PRINCIPALE ŞI ANUME;
• – DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE UN DREPT DE APROPRIERE, DE ÎNSUŞIRE A UNOR BUNURI MATERIALE;
• – PRIN APROPRIERE SAU ÎNSUŞIRE A BUNURILOR MATERIALE TREBUIE ÎNŢELES, NU UN RAPORT DINTRE OM ŞI
LUCRU, CI RAPORTURILE SOCIALE ÎN CADRUL CĂRORA SE REALIZEAZĂ ACEASTĂ ÎNSUŞIRE ŞI CARE PERMITE
ÎNFĂPTUIREA EI;
• – DREPTUL DE PROPRIETATE, CA DREPT DE APROPRIERE, ARE UN CARACTER ISTORIC ŞI DE CLASĂ;
• – ÎN CONŢINUTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE INTRĂ ANUMITE PREROGATIVE (ATRIBUTE) CE APARŢIN
TITULARULUI: POSESIA, FOLOSINŢA ŞI DISPOZIŢIA;
• – TITULARUL DREPTULUI DE PROPRIETATE EXERCITĂ CELE TREI ATRIBUTE ÎN NUMELE ŞI INTERESUL SĂU PROPRIU
• DECI, DREPTUL DE PROPRIETATE ÎN SENS SUBIECTIV, REPREZINTĂ DREPTUL INDIVIDUAL SAU AL COLECTIVITĂŢII
DE A-ŞI APROPRIA MIJLOACELE DE PRODUCŢIE ŞI PRODUSELE REZULTATE ŞI DE A EXERCITA ASUPRA ACESTORA,
POSESIA, FOLOSINŢA, ŞI DISPOZIŢIA, ÎN NUME PROPRIU ŞI ÎN INTERES PROPRIU, ÎN CADRUL ŞI CU RESPECTAREA
LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE.
 NOŢIUNEA ŞI CARACTERISTICA
DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ
FORMĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE.
• CONSTITUŢIA REPUBLICII MOLDOVA, PRIN DISPOZIŢIILE ART. 9, FACE DOAR O PRECIZARE DE
ORDIN GENERAL CU PRIVIRE LA EXISTENŢA CELOR DOUĂ FORME DE PROPRIETATE – PUBLICĂ
ŞI PRIVATĂ – FĂRĂ A OFERI ŞI CRITERIILE CARE STAU LA BAZA DETERMINĂRII LOR. DE ALTFEL,
DUPĂ CUM VOM VEDEA,  NICI CODUL CIVIL NU FACE PRECIZĂRI CLARE ÎN ACEST SENS.
• ÎN P. 3 AL ART. 127 AL CONSTITUŢIEI SE PRECIZEAZĂ CĂ PROPRIETATEAPUBLICĂ APARŢINE
STATULUI SAU UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE. NICI ÎN LEGEA NR. 459 CU PRIVIRE
LA PROPRIETATE NU GĂSIM O DEFINIŢIE REUŞITĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE A STATULUI.
ARTICOLUL 31 AL LEGII PRECIZEAZĂ, CĂ DIN PROPRIETATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
FAC PARTE BUNURILE CE APARŢIN REPUBLICII MOLDOVA CA STAT CU DREPT DE POSESIE, DE
FOLOSINŢĂ ŞI DE ADMINISTRARE. EA SE MANIFESTĂ SUB FORMĂ DE PROPRIETATE DE STAT ŞI
PROPRIETATE MUNICIPALĂ.
 DREPTUL DE
PROPRIETATE PUBLICA:

• PENTRU A DEFINI DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ TREBUIE SĂ ŢINEM SEAMA ATÂT DE

ASPECTELE GENERALE ALE ACESTUI DREPT REAL, CÂT ŞI DE ASPECTELE SALE SPECIFICE.
• DEFINIM DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ ASTFEL: „DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ ESTE
ACEL DREPT EXCLUSIV ŞI PERPETUU DE A STABILI PRIN INTERMEDIUL ORGANULUI LEGISLATIV
SUPREM, MODUL DE POSESIE, FOLOSINŢĂ ŞI DE ADMINISTRARE ASUPRA BUNURILOR INCLUSE M
PATRIMONIUL REPUBLICII MOLDOVA”. ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE SUNT ADUSE ŞI ALTE
DEFINIŢII. ASTFEL SE DEFINEŞTE CĂ DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ A STATULUI, ESTE UN
DREPT REAL CARE APARŢINE STATULUI, UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE, PERSOANELOR
JURIDICE CU CAPITAL DE STAT (REGII AUTONOME ŞI SOCIETĂŢI COMERCIALE) ŞI INSTITUŢIILOR
PUBLICE CARE, EXERCITĂ ASUPRA BUNURILOR – MOBILE ŞI IMOBILE – POSESIA, FOLOSINŢA ŞI
DISPOZIŢIA, ÎN MOD EXCLUSIV ŞI PERPETUU, PRIN PUTERE PROPRIE ŞI ÎN INTERESUL PUBLIC (LA
NIVEL NAŢIONAL SAU LA NIVEL LOCAL) ÎN LIMITELE ŞI ÎN CONDIŢIILE PREVĂZUTE DE LEGE.
 NOTIUNEA DE PAMINT:

• NOȚINEA ”PĂMÎNT” ARE MAI MULTE SENSURI: TERITORIU AL STATULUI, PLANETĂ, RESURS NATURAL ȘI ALTELE.
DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC, PĂMÎNTUL PREZINTĂ INTERES SUB DOUĂ ASPECTE: ECONOMIC ȘI ECOLOGIC.
•  IMPORTANTA ECONOMICĂ A PĂMÎNTULUI CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ PĂMÎNTUL ESTE O CONDIȚIE NECESARĂ A
ACTIVITĂȚII UMANE, FACTOR MATERIAL AL PROCESULUI DE MUNCĂ, PRICIPALUL MIJLOC DE PRODUCȚIE ÎN
AGRICULTURĂ ȘI SILVICULTURĂ, DE ASEMENEA PĂMÎNTUL ESTE SUPRAFAȚA, BAZA TERITORIALĂ PENTRU
PLASAREA ȘI DEZVOLTAREA TUTUROR RAMURILOR ECONOMIEI ȘI ORAȘELOR, ETC. 
•  DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC PĂMÎNTUL POATE FI OBIECT LA DIFERITOR DREPTURI –DE PROPRIETATE, DE
FOLOSINȚĂ, ARENDĂ ȘI ALTELE, IAR DIN ALTĂ PERSPECTIVĂ – DREPT OBIECT AL DREPTULUI LA PROTECȚIA
MEDIULUI
• RAPOARTELE JURIDICE LEGATE DE PĂMÎNT, DE UTILIZAREA LUI RAȚIONALĂ, DE PROTECȚIA LUI ÎN SCOPUL
RESTABILIRII FERTILITĂȚII SOLULUI, AMELIORAREA STĂRII MEDIULUI, APĂ- RAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
ASUPRA PĂMÎNTULUI AL CETĂȚENILOR ȘI AL ORGANIZAȚIILOR CONSTITUIE RELAȚII FUNCIARE
 CLASIFICAREA TERENURILOR

• CLASIFICAREA TERENURILOR URMEAZĂ A FI FĂCUTĂ ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE PROPRIETATE, DESTINAȚIE ȘI

MODUL DE FOLOSINȚĂ.
• ASTFEL, DUPĂ TIPUL DE PROPRIETATE VOR EXISTA:
• TERENURI PROPRIETATE PUBLICĂ A STATULUI;
• TERENURI PROPRIETATE PUBLICĂ A UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE NIVELUL I;
• TERENURI PROPRIETATE PUBLICĂ A UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE NIVELUL II;
• TERENURI PROPRIETATE PRIVATĂ.
• DUPĂ DOMENIU, TERENURILE VOR FI CLASIFICATE ÎN:
• TERENURI DIN DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI;
• TERENURI DIN DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI;
• TERENURI DIN DOMENIUL PUBLIC AL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE;
• TERENURI DIN DOMENIUL PRIVAT AL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE .
 ÎN FUNCȚIE DE DESTINAȚIA PRINCIPALĂ,
TERENURILE SE VOR CLASIFICA ÎN:
• TERENURI CU DESTINAȚIE AGRICOLĂ;
• TERENURI PENTRU CONSTRUCȚII ȘI AMENAJĂRI DESTINATE INDUSTRIEI,
TRANSPORTULUI, TELECOMUNICAȚIILOR ȘI CU ALTĂ DESTINAȚIE SPECIALĂ;
• TERENURI DESTINATE OCROTIRII NATURII, OCROTIRII SĂNĂTĂȚII, ACTIVITĂȚII
RECREATIVE, TERENURI DE VALOARE ISTORICO-CULTURALĂ, TERENURILE
ZONELOR VERZI;
• TERENURI DESTINATE FONDULUI SILVIC;
• TERENURI DESTINATE FONDULUI APELOR.
 TERENURILE-

• INDIFERENT DE DESTINAŢIE ȘI TIPUL DE PROPRIETATE, PRECUM ȘI

DREPTURILE ASUPRA LOR, SÎNT SUPUSE ÎNREGISTRĂRII DE STAT ÎN
REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE AL OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL ÎN
MODUL STABILIT DE LEGEA CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE.