Sunteți pe pagina 1din 37

Sistemul circulator

Generalităţi
 Transportă sângele la şi de la organe şi
ţesuturi, precum si limfa (de la tesuturi).
 Sângele şi limfa conţin: celule, plasmă,
substanţe nutritive, cataboliţi, hormoni şi
anticorpi
 Sistemul circulator este format din:
1. sistemul cardiovascular
 cord
 artere
 capilare
 vene
2. sistemul vascular limfatic
 Vasele sunt formate din trei straturi: intima,
media si adventicea.
 EXCEPTIE: capilarele si venulele
postcapilare
 Intregul sistem circulator este tapetat de Sistemul cardiovascular
endoteliu.
Endoteliul
 Definiţie: epiteliu simplu
scuamos care delimitează
lumenul vaselor sanguine, al
celor limfatice şi cavităţile
cordului.
 Celula endotelială
 are limite neregulate
 se solidarizează de celulele
endoteliale învecinate prin
joncţiuni (ocludens, adherens şi
gap).
 nucleu este heterocromatic
 citoplasma conţine:
 organite nespecifice
 organite specifice: corpi
Weibel-Palade (conţin factorul
von Willebrand)
 glicogen
Endoteliul
 Definiţie: epiteliu simplu
scuamos care delimitează
lumenul vaselor sanguine, al
celor limfatice şi cavităţile
cordului.
 Celula endotelială
 are limite neregulate
 se solidarizează de celulele
endoteliale învecinate prin
joncţiuni (ocludens, adherens şi
gap).
 nucleu este heterocromatic
 citoplasma conţine:
 organite nespecifice
 organite specifice: corpi
Weibel-Palade (conţin factorul
von Willebrand)
 glicogen
Pericit Celula endotelială
Sistemul arterial
 Clasificare:
1. în funcţie de elementele
predominante în medie:
 elastice (de conducere),
 musculare (de distribuţie)
2. în funcţie de diametru
 mari
 mijlocii
 mici
 arteriole
 Alte tipuri de vase arteriale:
 Artere de tranziţie: fac tranziţia
de la arterele de tip elastic la
cele de tip muscular
 Artere specializate (coronare,
cerebrale, pulmonare)
Sistemul arterial
 Clasificare:
1. în funcţie de elementele
predominante în medie:
 elastice (de conducere),
 musculare (de distribuţie)
2. în funcţie de diametru
 mari
 mijlocii
 mici
 arteriole
 Alte tipuri de vase arteriale:
 Artere de tranziţie: fac tranziţia
de la arterele de tip elastic la
cele de tip muscular
 Artere specializate (coronare,
cerebrale, pulmonare)
Structura generală a arterelor
 Intima
 endoteliu şi membrana bazală
 strat subendotelial
 limitantă elastică internă (in
artere musculare)
 Media
 celule musculare netede
(predomină în arterele
musculare),
 lamele elastice (predomină în
arterele elastice)
 fibre de reticulină
 limitanta elastică externă (in
artere musculare)
 Adventicea
 ţesut conjunctiv lax
 vasa vasorum (arteriole,
capilare, venule)
 fibre nervoase mielinice şi
amielinice
Arterele elastice
 Sunt artere mari, de conducere
(aorta, carotida).
 Particularităţi:
 intima este groasă
 stratul subendotelial (conjunctiv
lax): contine fibroblaste, rare
celule musculare netede, celule
mezenchimale
 media conţine 30-50 lamele
elastice fenestrate si rare
celule musculare netede
 adventice relativ subţire
 limitantele elastice (interna si
externa) nu sunt evidente.

http://www.histologyguide.org
Media arterei aorte,
orceină

Lama 1
Arterele musculare
 După calibru sunt mijlocii şi
mici (de distribuţie).
 Particularităţi:
 Media conţine celule
musculare netede dispuse
circular pe mai multe rânduri;
în funcţie de numărul de
rânduri sunt:
 artere mijlocii
 artere mici
 Adventice poate fi mai groasă
decât media
 Limitantele elastice sunt
evidente
LEE

LEI

Limitantele elastice: internă (LEI) şi externă (LEE); coloraţia cu orceină


Lama 2
Arteriolele
 Sunt vase arteriale mici
cu diametrul extern sub
0,5 mm
 Lumenul este îngust şi nu
conţine elemente figurate
în lumen
 Prezintă doar limitantă
elastică internă
 lipseşte din arteriola
aferentă a corpusculului
renal
 Media conţine maxim 2-3
rânduri de celule
musculare netede
 Adventicea este subţire
Arteriolă, orceină
Metaarteriolele sunt prezente DOAR la nivelul mezenterului!
Capilarele
 Sunt cele mai mici structuri
vasculare cu diametrul sub 10μ.
 Structură:
 endoteliu
 membrana bazală
 strat subendotelial foarte subţire
 pericite
 Clasificare:
1. propriu-zise (in majoritatea
tesuturilor si organelor)
 endoteliu continuu
 membrană bazală continuă
2. fenestrate (rinichi, glande
endocrine, intestin subtire)
 endoteliu cu diafragme
 membrana bazală continuă
3. sinusoide (ficat, organe
hematolimfopoetice) diametru 30-
40μ Pericite dispuse în jurul capilarului
 endoteliu discontinu
 membrană bazală discontinuă
 La microscopul optic pe o
secţiune transversală se observă
spre lumen 1-2 nuclei de celule
endoteliale.
Celulă
endotelială

Lumen
capilar

Capilar propriu-zis
Capilare, corpuscul
renal, coloraţia
tricromă Masson
Sistemul venos
 Se formează prin confluarea
capilarelor
 Clasificare:
1. în funcţie de componentul
predominant al mediei
 musculare
 fibroase
2. în funcţie de diametru:
 venule postcapilare (cele mai mici
vase venoase); sunt dispuse în
continuarea capilarelor
 vene mici şi medii (până la 10 mm
diametru),
 vene mari (peste 10 mm diametru)
 Venele infracardiace prezintă
valvule constituite din:
 ţesut conjunctiv elastic acoperit
de endoteliu;
 la bază celule musculare netede
dispuse plexiform
Structura generală a venelor
 Limita dintre cele 3 straturi mai
putin evidenta ca la artere
 Intima
 endoteliu şi membrana bazală
 strat subendotelial
 Media
 celule musculare netede relativ
putine
 cantitate variabila de tesut
conjunctiv
 Adventicea
 ţesut conjunctiv lax
 vasa vasorum (arteriole, capilare,
venule)
 fibre nervoase mielinice şi
amielinice
 Venulele postcapilare au
structura microscopică
similară cu a capilarelor!
Tipuri de vene
 Venulele postcapilare reprezintă locul
pe unde migrează elementele
figurate sanguine în ţesuturi
(diapedeză):
 endoteliu cu membrana bazală
 spaţiu subendotelial subţire
 pericite
 Venele mici şi medii (ex. brahială,
poplitee)
 strat subendotelial foarte subţire
 media: tesut conjunctiv, celule
musculare netede
 adventicea este cel mai gros strat
 Venele mari (ex cavă, portă, renală,
iliacă externă)
 intima bine dezvoltată,
 medie subţire sau absentă (excepţie Venulă postcapilară
safena externă), rare celule
musculare intricat cu tesut conjunctiv
 adventice este stratul cel mai gros
Venă mica,
secţiune longitudinală

Venă infracardiacă
cu valvule
Artera si vena poplitee

Lama 3
Cordul
 Organ musculo-cavitar format din trei
straturi:
 endocard
 miocard
 epicard
 Vascularizaţie: arterele coronare
 vase de tip terminal
 perete gros (raportat la diametru)
 au limitantă elastică în mijlocul
mediei
 odată cu înaintare în vîrstă se
depun în intimă lipide, colesterol şi
se calcifică
 Inervaţie: simpatică şi parasimpatică
modulează frecvenţa contracţiilor
Epicardul
 Membrană seroasă
 Foiţa viscerală a pericardului
 împreună cu foiţa parietală
delimitează cavitatea
pericardică
 Structură
 mezoteliu cu membrană
bazală
 ţesut conjunctiv lax
(submezotelial) care conţine:
 adipocite,
 vase sanguine,
 fibre nervoase,
 microganglioni nervoşi
Epicard bogat în adipocite; la săgeată celulele mezoteliale
Miocardul
 Ţesut muscular striat cardiac
 Are funcţie contractilă
 Conţine celule organizate în
fascicule dispuse spiralat spre
vârful inimii
 Între fasciculele musculare se
găseşte interstiţiul, un ţesut
conjunctiv lax cu vase
sanguine.
 Unele celule din atrii şi septul
interventricular secretă factori
natriuretici care reglează
 balanţa electrolitică
 volumul sanguin
 presiunea sanguină
http://www.histologyguide.org
Endocardul
 Corespondentul intimei
din vasele sanguine
 Structură:
 Endoteliu cu membrana
bazală
 Strat subendotelial
constituit din ţesut
conjunctiv lax (cu
inaintarea in varsta se
fibrozeaza) cu:
 vase sanguine,
 fibre nervoase
 ţesut excitoconductor
Sistemul excitoconductor

 Celule specializate incluse în


ţesutul conjunctiv subendocardic
(limita profunda a endocardului).
 Tipuri celulare: P, T şi Purkinje
 Bogate în glicogen
 Miofibrile situate la periferia
citoplasmei, nu sunt organizate în
sarcomere
 Capacitate de autostimulare
Ţesut nodal,
coloraţie HE
Scheletul fibros al
inimii şi valvulele

 Scheletul fibros: septuri


membranoase, trigon fibros,
inele fibroase
 ţesut conjunctiv dens (insule
cartilaginoase doar la unele
mamifere), puţine fibre
elastice.
 Valvulele:
 formate din ţesut conjunctiv
dens ce include si fibre elastice
 acoperite de endoteliu
Lama 4
Vascularizaţia limfatică
 Circulaţia limfatică:
 unidirecţională
 drenează în sistemul venos
 Nu au vase limfatice:
 ţesutul nervos
 cartilajul articular
 măduva hematogenă
 dinţii
 placenta
 Vasele limfatice (capilare, mici,
mijlocii şi mari):
 au structură asemănătoare venelor,
dar contur neregulat
 peretele este mai subţire decât cel al
venelor,
 limita dintre straturi nu este atât de
netă
 nu conţin hematii în lumen
 adesea sunt colabate (se identifică cu Vas limfatic (L) şi sanguin (V)
dificultate din acest motiv)
 Ductele limfatice mari (limfatic drept
si ductul toracic): prezintă în medie
celule musculare netede
Vas limfatic