CHIȘINĂU- CAPITALA MOLDOVEI

REALIZAT:
BULHAC MAXIM
GR. B-1812
 DATE GENERALE DESPRE CHIȘINĂU
• Municipiul Chisinau Fondat in 1436
• Populatia: 779,8 mii
• Suprafata totala: 563,5 km2
• Suprafata orasului: 120,1 km2
• Ziua orasului: 14 octombrie
• Preturi: Centru, Buiucani, Ciocana,
Riscani, Botanica
• Localitatile urbane din cadrul municipiului :
Orasul Codru, Orasul Cricova, Orasul Durlesti,
Orasul Singera, Orasul Vadul lui Voda, Orasul
Vatra
•
• CHIŞINĂU ca oraş a luat fiinţă la începutul sec.XIX, pe locul unor terenuri agricole şi de
păşunat. Documentele vremii atestă aici vechi puncte de reper: Galbena - în regiunea
Universităţii de Stat, Dealul Târgului - pe lângă muzeul Etnografic, Drumul Căprienei - un
drum spre satul şi Mănăstirea Căpriana, Sleahul Renilor, care se mai numea şi Drumul
Hânceştilor, Sleahul Tighinei sau al căuşenilor - spre localităţile cu aceleaşi denumiri.
• 1800 - apar primele case şi străzi orânduite după un anume plan. Sunt
rezervate şi locuri pentru piaţa locală, un cartier Armenesc, Parcul
catedralei, Gradina Publică.
• Prin actul din 25 aprilie 1813 administraţia mănăstirii Galata doneaza
oraşului un loc "pentru zidirea Mitropoliei şi Şcolii duhovniceşti".
• În Grădina Publică, parcul fiind plantat începând cu 1818, se deschid şi
primele localuri de distracţie - Cazinoul şi Hanul Verde (1818-1819). Pe
străzile Haralambie (azi Alexandru cel Bun), Căuşeni (apoi Nikolaevskaia,
azi Columna) şi Seminarului (azi Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni) îsi zidesc
primele case moşierii Bartolomeu, Haralambie, Mincu.
• În anul 1836 se termină construcţia noii catedrale a oraşului.
• Din anul 1834 construcţia oraşului se realizează după un plan special, aprobat
oficial. Oraşul nou urcă treptat pe panta Dealului Galben, până la strada
Livezilor (azi Al. Mateevici). La 1851 Chişinăul avea 102 străzi, 20 de stradele,
269 cartiere. Existau deja 6.444 case, doar câteva fiind cu două etaje.
Prin anii '60 - '70 se pavează străzile principale, unele fiind iluminete de felinare
cu lampi de seu. Şi azi mai găsim urme ale acelui pavaj cu pietre de mare la
inceputurile străzii Columna, unde pe vremuri se găsea "Piaţa lui Ilie" -
important centru de comerţ, care a dat ulterior nume, pentru o anumită perioadă,
străzii ce-i trecea prin preajmă. În aceeaşi perioadă se reconstruieşte Fantalul,
pentru asigurarea cu apă a oraşului, fântâna arteziană cu şipotele de sub dealul
Bisericii Mazarache, apoi este edificat Castelul de apă de la intersecţia străzilor
Seminarului şi Livezilor.
• Pentru prima dată Chişinăul este menţionat într-un hrisov domnesc de la 1436
dat de către Ilie şi Ştefan Vodă logofătului Vancea. Chişinăul este unul din
puţinele oraşe, al cărui nume n-a suferit schimbări pe parcursul veacurilor.
Etimologia cuvîntului Chişinău a dat naştere mai multor teorii. O explicaţie
denotă o oarecare origine slavă a capitalei, explicînd provenienţa Chişinăului
de la cuvîntul ucrainean Chişeni, ceea ce înseamnă „buzunar”, oraşul fiind
considerat un vechi centru comercial. O altă origine a cuvîntului derivă de la
Chişla Nouă, adică tirla nouă de oi. Printre păreri, o găsim şi pe cea ce cuvîntul
Chişinău provine de la Kesene – ceea ce înseamnă în limba tătărească capelă
pe mormînt, sau Kesen – schit, mănăstire. O altă teorie ne spune că acest nume,
cu sufixul ău, de provenienţă ungurească, este un cuvînt maghiar poate de la
Kisjeno (Ieno cel mic) de unde provine şi denumirea oraşului Chişinău din
Ardeal, sau de la cuvintele Keszelvo, Keszen, Kiszinel.
 Oraşul Chişinău este amplasat în centrul Moldovei, la
47 grade 2 minute latitudenea nordică şi 28 grade 50
minute longitudinea estică, aşezat pe un loc pitoresc,
pe cele şapte coline şi este intersectat de rîul Bîc.
 Oraşul este la o înălţime de 113,3 m de asupra mării.
 Clima capitalei este pronunţat continentală.
 Temperatura medie anuală este de 9,6º ceea ce are
aproximativ Parisul şi Viena, dar trecerea de la un
anotimp la altul se face mai brusc, precum şi diferenţa
dintre minimum şi maximum a temperaturii este mai
mare.
 Cele mai multe ploi cad de obicei în lunile mai, iunie şi
iulie, care, împreuna cu cele din timpul iernii şi alte
luni, dau media anuală de 433 mm.
Chişinău este centrul principal administrativ,
economic, ştiinţific şi cultural al Republicii
Moldova. Aşezat pe un loc pitoresc, pe cele
şapte coline, Chişinăul produce o impresie
placută asupra oaspeţilor şi locuitorilor
republicii. Oraşul cuprinde un teritoriu de circa
120 de kilometri pătraţi. Capitala Republicii
Moldova are aproape un milion de locuitori.
 Pe parcursul ultimilor ani capitala Moldovei şi-a schimbat considerabil imaginea.
Au fost reconstruite străzile Ismail, Ceucari, Ciuflea, au fost inaugurate noi linii de
troleibuz spre Porţile oraşului, Gara de Sud, Poşta Veche, Buiucanii Vechi, Durleşti.
Şi-au deschis uşile "Casa Limbii Române", "Centrul Academic Eminescu", Casa Cărţii
"Petru Movilă". Aleea Clasicilor din inima Chişinăului este un loc unic de acest fel în
întreaga lume. Pe parcursul ultimului deceniu Aleea
a fost completată cu busturile marilor
scriitori - Nichita Stănescu, Octavian
Goga, George Coşbuc, George
Bacovia, Mihail Sadoveanu.
Monumentele noi ale lui Mihai Eminescu
, Vasile Alecsandri, Petru Movilă,
Ion şi Doina Aldea-Teodorovici s-au
încadrat organic în structura arhitectonică
a oraşului.
 Chişinăul este şi capitala culturală a republicii. Deja de peste trei
decenii oraşul găzduieşte festivalul internaţional "Mărţisor",
festivalul internaţional de Operă "Invită Maria Bieşu", concursurile
internaţionale de dans, la care evoluează cu brio şi ansamblul
"Codreanca", festivalul de satiră şi umor "Dănilă Prepeleac".
Chişinăuienii sînt mîndri de teatrele municipale "Guguţa" şi
"Satiricus", Asociaţia de creaţie "Buciumul", "Teatrul unui actor".
 Chişinăul este un oraş european. Bulevarde largi şi luminoase,
parcuri şi scuaruri inundate de verdeaţă, edificii moderne situate în
vecinătatea clădirilor cu elemente ale arhitecturii tradiţionale, toate
acestea ne prezintă oraşul într-un colorit aparte.
Chişinăul este şi un oraş foarte ospitalier, care-şi ţine mereu uşile
deschise pentru toţi oaspeţii Republicii Moldova, de care sîntem oricînd
bucuroşi.
 CURIOZITĂȚI DESPRE CHIȘINĂU
• Chișinăul este cea mai verde capitală din Europa;
• „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul
• Bunurile produse în Chișinău sunt cumpărate în mai mult de 80 de țări ale lumii;
• Viața culturală este menținută de 11 teatre de profesioiști, 9 muzee, 5 săli de concerte, 48
biblioteci, 44 case de cultură, 8 cinematografe;
• românesc, cedând întîietatea doar Bucureștiului;
• În Chișinău, numărul femeilor, în comparație cu numărul bărbaților, este ceva mai ridicat;
• Grădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este unică în țara noastră și cuprinde peste 1000
de animale de diferite specii de pe toate continentele, chiar și din Antarctida;
 Gara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o construcție proiectată de
arhitectul L. Ciuprin și construită în anul 1948;
 Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău este unul dintre cele mai
vechi modele de arhitectura peisajeră din Basarabia;
 Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe a
Republicii Moldova („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul
secolului XIX, din piatră și parțial tencuită;
 Aeroportul, gara feroviară și stația de autobuze ne dau acces la lumea
întreagă;
 Sub aspect economic, Chișinăul este cel mai mare și dezvoltat centru
industrial al țării;
• Orașul dispune de stadioane moderne și complexe sportive, hipodrom, de
asemenea, și de bine cunoscutul traseu de motocros, recunoscut de
specialiștii din acest domeniu ca unul dintre cele mai bune în Europa.
• În Chișinău se regăsesc 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.
• Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt în Grădina Publică a fost instalat la
29 aprilie 1928.
• Cel mai vechi monument din Chişinău este bustul lui Alexandr Puşkin (1885).
• Aleea Clasicilor a fost inaugurată la 29 aprilie 1958, din inițiativa Uniunii
Scriitorilor.
• Cel mai înalt monument al Chișinăului este monumentul lui Serghei Lazo –
7,5 m, iar cel mai mic – figurina din bronz a Micului Prinţ din parcul Valea
Morilor – 11 cm
• Chișinăul este în Top 20 cea mai verde capitală a
Europei.
• Cel mai vechi spaţiu verde din Chişinău, dar şi
din întreaga Moldovă este Grădina Publică „Ştefan
cel Mare şi Sfânt”, amenajată în 1818, și care se
întinde pe 7 hа, având 7 intrări.
• Până la cel de-al doilea război mondial, accesul
în grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt" era
doar cu plată
 • În Chişinău sunt 11 cimitire municipale: Central “Armenesc”, Sfântul
Lazăr “Doina”, Buiucanii Vechi, Evreiesc, Ciocana “Sfânta Treime”,
Armeano-Catolic, Ştefan Ciobanu, Sculeni, Băcioii Noi, Petricani.
• Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău este cimitirul cu cea mai mare
suprafaţă din Europa. Potrivit unor estimări, acesta are aproape două
milioane de metri pătraţi.
• În Chișinău se regăsesc peste 30 de biserici ortodoxe.
Biserica Măzărache este cea mai veche biserică din Chișinău.
Clopotului mare din turnul de lângă Catedrală are o greutate de 6400 kg.
În Chișinău se regăsesc 149 de școli de învățământ primar şi secundar general
(gimnazii și licee). Instituții de învățământ profesional tehnic secundar și
postsecundar - 29 de edificii. Universități – 25. Biblioteci publice – 49.
Case de cultură - 25. Teatre (profesionale) – 17. 543 de construcții sportive
(Stadioane, săli sportive, bazine de înot etc.)
 Numărul total de apartamente 292,9 mii; dintre care cu o cameră
61,6 mii, cu 2 camere 117,9 mii, cu 3 camere și mai multe - 113,4 mii.
• Fondul locativ (case, apartamente) – suprafața totală 20 079 m2,
ceea ce înseamnă în medie 24,4m2 pentru un locuitor.
•
• Mărimea medie a unei locuinţe are o suprafaţă totală 65,5m2, fără a
se lua în calcul numărul camerelor din cămine.
• Municipiul Chișinău generează aproximativ 60% din PIB-ul Moldovei!
• În Chișinău se regăsesc 9 458 de unități de comerț dintre care 9 centre comerciale mari:
Grand Hall, Zity Mall, Shopping MallDova, Alfa City Shopping Mall, Atrium Soiuz, JUMBO,
Maraton, PanCom, Magazinul Universal Central (UNIC).
• Chișinău are acorduri de înfrățire cu 18 orașe din lume, primul fiind Grenoble, Franța
(ianuarie 1977).
• Chişinăul ocupă locul 16 în lume în ceea ce privește viteza internetului cu 21,02 Mbps.
• Chișinăul folosește apă potabilă în proporție de 20% din apele subterane și 80% din râul
Nistru.
• În perioada sovietică, la Chișinău se producea hrana pentru cosmonauți: 20 tipuri de sucuri,
15 tipuri de batonașe din fructe cu diferite arome, pireuri din fructe și legume.