Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in vederea

imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de sanatate pntru

migranti si minoritati etnice, inclusiv populatia roma

MODULUL 1: SENSIBILIZAREA SI
CONSTIENTIZAREA DIVERSITATII CULTURALE SI A
ALTOR FORME DE DIVERSITATE

Unitatea 1: Diversitate

Elaborat de: Ainhoa Ruiz Azarola, Andalusian School of Public Health

Adaptat de: Mariana Sandu, SASTIPEN
Tradus de: Silvia Teodorescu, INSP
2015
 Planul sesiunii

• Activitatea 1: Brainstorming
• Prezentare
 Tipuri de diversitate culturala si alte tipuri importante de diversitate
•Prezentare
 Intersectionalitate
•Activitatea 2: Identificarea dimensiunilor de intersectionalitate
•Activity 3: Intersectionalitatea in ingrijirea sanatatii orientata catre diversitatea culturala si etnica
• Prezentare:
Constructele de discriminare si stigmatizare
•Activitatea 4: Video screening “Tzafar” si discutii
•Prezentare:
Imbunatatirea de cunostinte a minoritatilor legate de drepturile lor la sanatate si de lupta impotriva discriminarii
si stigmatizarii
Diversitatea culturala si alte tipuri importante de
diversitate
 Activitatea 1: Brainstorming

Definitia traditionala: Cultura poate fi definita

ca valorile, credintele, normele si practicile
anumitor grupuri, achizitionate si impartasite, si
care actioneaza ca un model pentru a ghida
gandirea, deciziile si actiunile[1].

[1] Leininger, M. (Ed.). (1985). Qualitative research methods in nursing. New York: Grune & Stratton.
Cultura a fost definita timp de multi ani si de multi autori ca un intreg
static si complex. Aceasta definitie a evoluat catre ceva ce este co-
produs, un proces intersubiectiv de a oferi semnificatie realitatii si
pentru a configura experienta proprie a cuiva legata de aceasta.

Intelegerea de cultura proprie a

Deiferentele culturale (conceptualizate intr- cuiva: in acest fel cineva devine
un anumit fel) au fost considerate a fi mai capabil sa accepte si sa
bariera principala stationara intre pacientii inteleaga decat altii.
migranti si pacientii etnici minoritari si
furnizorii de servicii de sanatate o buna Atitudine pentru profesionistii din
parte din aceasta perioada. sanatate
“abordarea din manualul traditional”
‘Umilire culturala’
 Some Concepts:

• Race and racism

• Ethnic groups and ethnicity

Conceptul de etnie

• Declaratia UNESCO (1978)

• Conventia internationala UN pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (1969)

• Tratatul de la Lisabona (2007)

 Definitia minoritatilor etnice:
Termenul de minoritate etnica acopera o gama de grupuri disparate: exista deasemenea viziuni diferite la
scara larga legate de ce etnie este, care grupuri etnice exista si cine ar trebui sa fie privit ca un membru de-al lor.
Din aceste motive unice, etnia reprezinta un subiect pentru care statisticile obisnuite sunt mult mai greu de
desfasurat. O problema aditionala este ca in multe tari,colectarea de date legate de minoritatile etnice reprezinta o
problema extrem de controversata[1].

• In stiintele sociale exista doua abordari contrastante privind natura etniei. Tipuri diferite de grupri
• Abordarea clasica (primordiala) sustine ca oamenii pot fi atribuiti unui grup etnic pe
etnice
baza de caracteristici obiective precum locul lor de origine, mostenirea genetica, limba,
cultura sau religia.
Cetatenii indigeni
• Prin contrast, definitiile instrumentale privesc etnia ca o constructie sociala si/sau
ca o alegere individuala, ale carei limite sunt negociate intr-un mod pragmatic. Minoritatile nationale
Exista in anumite tari minoritati etnice recunoscute oficial pentru care se aplica
definitiile legale (bazate de obicei pe abordarea primordiala)[2]. Altele

[1] Bhopal, R. (2014). Migration, ethnicity, race, and health in multicultural societies. Oxford: Oxford University Press.
[1] Scott, J.G.M. (1990). A resynthesis of the primordial and circumstantial approaches to ethnic group solidarity: towards an explanatory modal. Ethnic and Racial Studies,
(13)2, 147-71.
 Definitia migrantului:

In ceea ce priveste migrantii, aceasta prezentare adopta definitia folosita de catre UN, Banca Mondiala,
OECD si UE care definesc un migrant (international) ca un locuitor nascut in strainatate ( o persoana
nascuta in afara tarii in care el sau ea traieste).

Istoria si fondul migrarii:

• Din 1945 pana in 1970. procesul de migratie implica un proces
• De la criza economica din 1973. de luare a deciziei…
• In timpul anilor 80.
• Migratia actuala..
 Intersectionalitate: Concept

Intersectionalitate
Natura interconectata legata de categoriile sociale precum rasa clasa si genul, asa cum se aplica ele
unui individ sau grup dat, privita precum crearea de sisteme suprapuse si interdependente legate de
discriminare sau dezavantaj.
(Oxford Dictionary 2014).

Intersectionalitate

Intersectionalitatea se refera la felurile in care diferentele legate de rasa, clasa, gen, etnie, orientare
sexuala, abilitate, statut si alti markeri se intersecteaza pentru a informa despre realitatile
individuale si experientele traite.

Intersectionalitatea admite ca indivizii si grupurile sunt configurate prin identitati multiple si

intersectate. Aceste identitati informeaza adesea despre viziunea, perspectiva legata de lume a
unui individ si despre relatia cu altii in societate. (Mason s.a.)

Mason s.a.; Oxford Dictionary 2014.

• Prima mentionare a conceptului s-a atribuit lui Kimberle Crenshaw in 1989, in
legatura cu forme multiple si interconectate de discriminare structurala observata
la femeile negre in Statele Unite.

• Aparitia unui domeniu vast despre teoriile intersectionalitatii si aplicarile

conceptului, incluzand domeniul de cercetare si practica in sanatatea publica.

Bowleg 2012; Crenshaw 1989; Mason s.a.; McCall 2005; Nash 2008; Walby, Armstrong, Strid 2012.
 Intersectionalitate: Concept

Statutul de angajare
Clasa sociala
Venit
Educatie
Statutul migrator
Varsta
Etnie
Starea de sanatate 
Cultura
Abilitati

Limba
Orientare sexuala si
identitate de gen Localizare geografica
Gen
Statutul familial
Figure: Own elaboration.
 Intersectionalitatea in ingrijirea sanatatii la migranti si minoritatile etnice:
Practici si politici profesionale de cercetare, instruire

• Cercetare
 Luarea in calcul a perspectivelor intersectionale si un numai a importantei legata de
analizarea de aspecte culturale sau etnice Methodological reflections on integrating
intersectionality in migrants’ and ethnic minorities’ health research.

• InstruireTraining
 Abordarile intersectionale in activitatile de instruire.

Acevedo-García, et al. 2012; Aspinall, et al. 2013; Bauer 2014; Gazard et a. 2014; Hankivsky (ed) 2011; Kovandžić, et al. 2012; Roberston 2014; Rosenfield 2012;
Seng, et al. 2012; Sears 2012; Van Laer, et al. 2014; Viruell Fuentes et al. 2012.
• Practici profesionale

 Importanta luarii in calcul a dimensiunilor intersectionale legate de conditiile de trai ale

migrantilor si minoritatilor etnice in procesul de livrare de servicii de ingrijire pentru sanatate.
 Relevanta constientizarii proprii privind traiectoria si statutul social personal si profesional
propriu.

• Politici de sanatate
 Importanta integrarii de perspective intersectionale in aparitia de poltici si interventii
concentrate pe migranti si pe minoritatile etnice.

Acevedo-García, et al. 2012; Aspinall, et al. 2013; Bauer 2014; Gazard et a. 2014; Hankivsky (ed) 2011; Kovandžić, et al. 2012; Roberston 2014; Rosenfield 2012;
Seng, et al. 2012; Sears 2012; Van Laer, et al. 2014; Viruell Fuentes et al. 2012.
 Activitatea 2:
Identificarea dimensiunilor de intersectionalitate

• Prezentarea de metodologie
• Sarcina individuala

• Discutii in grupuri mici

 Activitatea 3:
Intersectionalitatea in ingrijirea sanatatii orientata catre diversitatea culturala si etnica

• Prezentarea de metodologie
• Identificarea de bariere in introducerea de dimensiuni intersectionale pentru ingrijirea sanatatii
orientate catre diversitatea culturala si etnica (in plenara)

• Identificarea de strategii pentru introducerea de dimensiuni intersectionale in ingrijirea sanatatii

orientate catre diversitatea culturala si etnica (in grupuri mici)

• Prioritizarea celor mai fezabile strategii (in plenara).

• Discutii (in plenara)

 Activitatea 4: Video Screening “Tzafar”

Stereotipurile si generalizarile

 Credeti ca in tara dumneavoastrra se intampla aceasta situatie/ in contextul regional?

Ce strategii au fost dezvoltate/ s-au aplicat pentru a evita /a aborda discriminarea?

Credeti ca stereotipurile si generalizarile sunt prezente? In ce fel?

 Activitatea 4

Prejudiciile sunt o consecinta legata de stereotipuri

Prejudiciile sunt o parte specifica de rasism care sunt hranite din ignoranta, lipsa de contact si lipsa de
cunostinte legate de oamenii sau grupurile care sunt victime. Prejudiciile pot genera deasemenea stres.

Distorsiunile cele mai comune sunt:

 Viziunea ingusta sau filtrul mental, sau tendinta de a ne aminti doar un anumit aspect al realitatii,
excluzand restul.
 Absolutizarea si gandirea dihotomica, sau tendinta de a percepe realitatea ca o dihotomie (“negru sau
alb”) mergand de la o extrema la opusul ei, fara a lua in considerare pozitiile de mijloc.
 Fatalismul sau perceperea unei lipse de control in ceea ce priveste evenimentele traite. Confundarea de
ganduri si emotii cu realitatea, sau credinta ca ceea ce credem despre realitate este realitatea insasi, iar
ceea ce simtim a fi adevarul, este adevarul.
 Interpretarea exagerata, cu intentie a comportamentului altora, acest lucru negativ fiind directionat spre
persoana insasi. Experimentarea de situatii violente ajuta la interpretarea comportamentului altora in cel
mai rau mod posibil.
 Etichetarea sau convertirea comportamentului propriu al cuiva sau al altora la o trasatura de
personalitate si apoi judecarea lui in mod negativ.
 Ganduri inutile de anticipare. Preconizarea ca anumite evenimente sau situatii negative se vor intampla,
fara a ne gandi cum sa le prevenim.
Pentru a depasi problemele mentionate deasupra pot fi intreprinsi pasii urmatori:

 Descrierea situatiei care a generat tensiune sau disconfort cat mai obiectiv posibil.

 Identificarea si numirea tuturor emotiilor si sentimentelor pe care le asociem cu situatia

descrisa.

 Incercarea de a reconstrui in scris si fraza cu fraza, conversatia interna, atat inainte cat si
dupa situatia stresanta

 Identificarea tipurilor diferite de distorsiuni care provoaca stres si acele ganduri de dupa
aceea ce apar in conversatia interna: viziune ingusta, absolutizare, fatalism, confundarea de
emotii cu realitatea.

 Corectarea de ganduri distorsionate prin inlocuirea lor cu altele.

 Asocierea gandurilor noi cu emotii noi.

 Imbunatatirea de cunostinte a minoritatilor legate de drepturile lor la
sanatate si de lupta impotriva discriminarii si a stigmatizarii

Definitia discriminarii
A discrimina inseamna a diferentia sau a trata diferit doua persoane sau situatii, atunci cand nu exista
nici o diferenta relevanta intre ele, sau a trata intr-o maniera identica situatii care sunt diferite de fapt.
Cele doua Directive de anti-discriminare, care furnizeaza bazele pentru aceasta instruire interzic atat
discriminarea directa cat si indirecta si ofera aceiasi definitie pentru discriminare.

Discriminarea directa a aparut daca o persoana este, a fost sau ar fi tratata mai putin favorabil decat
alta intr-o situatie comparativa pentru care este interzisa discriminarea din orice motive.

Discriminarea indirecta apare acolo unde o prevedere, un criteriu sau o practica ar pune persoanele
ce apartin unui grup protejat intr-un dezavantaj special comparat cu alte persoane. Intrebarea este
daca prevederea, criteriul sau practica este justificata obiectiv printr-un scop si mijloace legitime de
realizare pentru care aceste scopuri sunt adecvate si necesare.
UE sprijina o campanie de informare in cadrul Europei pentru a face mai multi oameni constienti in ceea ce priveste
drepturile si responsabilitatile lor, intitulata “Pentru diversitate. Impotriva discriminarii”.
Pentru a combate discriminarea UE intreprinde actiuni pentru:

• Imbunatatirea de cunostinte despre discriminare prin cresterea constientizarii in randul populatiei in

ceea ce priveste drepturile si obligatiile lor si deasemenea despre diversitatea de beneficii;

• Sprijinirea actorilor intermediari precum ONG-urile, partenerii sociali si a organelor de promovare a

egalitatii pentru a imbunatati capacitatea lor de a combate discriminarea;

• Sprijinirea aparitiei de politici de egalitate la nivel national si incurajarea schimbului de practici bune
intre tarile UE;

• realizarea de schimbari reale in zona antidiscriminarii prin activitati de instruire anti-discriminatoare;

• impulsul pentru afaceri orientate spre management diversificat ca parte a unei reactii strategice la o
societate mai diversificata, la clienti de baza, la structura pietei si a fortei de munca.

[1] http://ec.europa.eu/justice/discrimination/index_en.htm (retrieved: March 9, 2015)

In temeiul Articolului 13 UE a pus in loc o strategie pentru a combate discriminarea alcatuita din trei parti:
• O Directiva pentru a implementa tratamentul egal indiferent de rasa si origine etnica (Directiva de Consiliu
EC/43/2000)
• O Directiva ce stabileste un cadru pentru tratamentul egal la angajare si in profesie pe motive de religie sau
credinta, dizabilitate, varsta si orientare sexuala (Directiva de Consiliu EC/78/2000)

• Programul de Actiune Comunitara din 2001-2006 (Decizia EC/750/2000) pentru a combate discriminarea pe
baza tuturor motivelor specificate in Articolul 13 (altele decat sexul). Programul are trei obiective principale:
Asistenta in analiza si evaluarea in functie de cuprinsul si natura discriminarii in UE si eficienta masurilor
pentru a o combate;
Ajutarea la cladirea capacitatii actorilor din Statele Membre UE si de la nivel european care sunt activi in
lupta impotriva discriminarii;
Promovarea si diseminarea de valori si practici care stau la baza luptei impotriva discriminarii pentru
specialisti si formatorii de opinie.
Activitatea 5. Lucrul asupra experientei de discriminarre nationala cu
scopul de a fi constienti de contextul national- cresterea constientizarii,
legile si experientele practice
1. Prezentarea de metodologie

Tehnica:

• Participantii sunt invitati sa se gandeasca la o situatie unde a aparut discriminarea, divizati in

grupuri mici (folosind exemple de populatii diferite, precum migrantii si cetatenii din minoritatile
etnice). Apoi ei sunt invitati sa lucreze pe baza de strategii UE si de strategii de legislatie si
constientizare nationale. Pentru a termina, ei trebuie sa reconsidere situatia, pentru a identifica
strategiile pentru a preveni discriminarea.

• In plenara: discutie
Cresterea constientizarii proprii sau institutionale a fost
folosita ca o strategie pentru lupta impotriva
problemelor de egalitate
 Scopul de a creste constientizarea

 Grupuri tinta

 Cum poate fi facuta aceasta?

 Caracteristici culturale ale romilor in trecut

• Nomadism sezonier pentru munca

• Aveau un vesnic statut marginal de ”venetic”
• Buni mestesugari
• Nomazii locuiau preponderent in corturi traditionale
• Sedentarii locuiau in case
• Acordau casei o importanta scazuta,
• Nomadismul la anumite grupuri de romi
• Acordau o importanta deosebita miscarii, libertatii si familei
• Nucleul comunitatii il constituia familia - un grup de familii inrudite constituiau ”neamul”- legatura
comuna constituind-o ocupatia comuna
• Erau condusi de un jude/voievod ales pe viata din randul barbatilor puternici si intelepti
• Respectau deciziile judelui/voievodului care se bucura de autoritate in randul acestora – el rezolva
problemele comunitatii apeland la stabor/batranii intelepti/kris
• Se respectau normele interne al comunitatii si sanctiunile stabilite
• Era respectata autonomia interna a grupurilor de romi, sefii acestora indeplinind si rolul de
intermediar intre comunitate si autoritati
• Sedentarismul
• Nomadism sezonier pentru munca
• Unii au statut de proprietari
• Sunt comercianti, indeplinesc profesii liberale, putini mai practica mestesugurile
• Locuiesc in case, apartamente, alte forme de locuire, de cele mai multe ori la marginea localitatilor
• Acorda casei foarte multa importanta
• Acorda stabilitatii o importanta deosebita in zone in care sa li se ofere posibilitati de trai decent
• Unii locuiesc in comunitai compacte rurale, altii au ales sa locuiasca in zone urbane de tip cartiere
numite uneori ”tiganii”, altii se regasesc in randul populatilor de contact
• Comunitatile compacte au un lider caruia ii recunosc autoriatea, altii nu mai tin cont de neamul din care
se trag, ci se rapoarteaza doar la familia largita
• Conflictele interne sunt uneori rezolvate tot prin kris sau stabor, dar se apeleaza si la autoritatile si
legea oficiala a statului
• Au fost supusi politicilor de sedentarizare si asimilare in decursul timpului si, in cazul unor comunitai se
poate vorbi de modernizare
 Importanta familiei in comunitatile de romi

• Familia este extrem de importanta in organizarea comunitatilor de romi.

Familia traseaza traiectorii in ceea ce priveste:

- relatiile sociale si economice ale fiecarui component al familiei,
- educatia membrilor familiei
- transmiterea mestesugurilor si traditiilor catre tinerii familiei, securitatea si protectia fiecarui
membru al familiei
Familia roma este, de obicei, familia largita care cuprinde mai mlte generatii

Familia largita asigura solidaritatea tuturor membrilor ei

Apartenenta la familia largita asigura securitatea sociala si emotionala a indivizilor

Interactiunile dintre indivizi sunt interactiuni al familiilor

Individul poate aduce familiei onoare sau oprobiu

Excluderea din grup/familie este una din cele mai grave sanctiuni
Casatoria, la unele grupuri de romi, nu este inregistrata oficial

Barbatul este responsabil de bunastarea familiei si de mentinerea relatiilor sociale cu grupul de

apartenenta si cu cele de contact

Femeia se ocupa de cresterea copiilor, de bucatarie si de asigurarea confortului casei

Casatoriile la unele grupuri de romii sunt timpurii, varsta fetelor variind intre 13 – 15 ani, a baietilor
intre 16 – 18 ani
Ceremonia casatoriilor difera de la un neam la altul sau copiaza modelul populatiilor de contact

La unele neamuri de romi, casatoria copiilor se face pe baza unei alegeri prealabile si a intelegerii
intre familii, la alte neamuri, tinerii cer binecuvantarea parintilor, iar daca nu o obtin, cei doi fug
impreuna (nasipe/nasimos), familia acceptand ulterior casatoria
Nasterea primului copil este extrem de importanta pentru intreaga familie

Educatia copiilor se face de catre toate rudele cu care acesta locuieste, inclusiv de catre fratii mai
mari care sunt respectati de cei mici

Copiii sunt responsabilizati de mici

Li se inoculeaza faptul ca trebuie sa se descurce in orice situatie inca de mici si sunt laudati pentru
fiecare succes care demonstreaza ca respectivul copil este un ”descurcaret”
 Limba romani

 Limba romani este o limba de origine indiana careia i s-au adaugat elemente lingvistice ale populatiilor de
contact, respectiv - din limba persana, greaca, armeana si, in cazul romilor din Romania, din limba romana

Limba romani are mai multe dialecte, diferentiate in mica masura, vorbitorii de limba intelegandu-se foarte
usor intre ei.

Unele grupuri de romi nu mai vorbesc limba romani, pierderea acesteia datorandu-se asimilarii populatiei rome

Grupurile de romi din Romania sunt bilingve sau trilingve, cunoscand romana – romani sau maghiara- romani,
uneori toate cele trei limbi
 Ocupatiile romilor

In perioada robiei, romii robi erau impartiti in robi casasi si robi de ogor.
”robi casasi” - erau cei care faceau muncile din interiorul si de pe langa curtile boieresti,
manastiresti sau domnesti
”robi de ogor”- erau cei care munceau pe ogoarele stapanilor

In plus, in aproape toate satele existau mestesugarii care erau: fierari, lacatusi, potcovari,
caldarari, rudari, spoitori, caramidari, ursari, ciurari, geambasi de cai, lautari, florari etc
Odata sedentarizati si asezati in vatra unui sat, unii dintre romi au capatat denumirea generica
de ”vatrasi”
 Traditii si obiceiuri la romi

Comunitatile de romi din Romania se pot defini in functie de:

- Nivelul de trai
- Organizarea si tipul comunitatii
- Pastrarea de traditie si limba
- Gradul de asimilare al comunitatii
- Ele promoveaza si duc mai departe traditiile si obiceiurile mostenite, desi lipsa culturii scrise
face ca multe dintre traditiile romilor sa nu fie cunoscute, ci doar transmise prin viu grai, uneori
cu adaugirile sau minusurile de rigoare
Principiile de viaţă ale comunităţilor traditionale de romi sunt:
- fraternitatea (rr. "phralipe")
- pakiv – incredere/credinta
- ujimos- puritate

Fraternitatea reprezintă ajutorul reciproc şi responsabilitatea colectivă;

Respectul reciproc, onoarea şi credinţa sunt reunite în conceptul de "pakiv/incredere - şi
"ujimos„/puritate, concepte care se manifestată printr-o serie de interdicţii şi recomandări
cutumiare între care una importantă este virginitatea fetei la căsătorie.
 Rromanipen-ul constituie legea rromani sau un sistem de norme şi concepte comunitare,
care se organizează în jurul modelului de identitate al culturii tradiţionale: familia.
Comunitatea însăşi este o familie extinsă, bazată pe trei tipuri de rudenie:

sangvină - amaro rat (sângele nostru),

alianţă - amare xanamika (cuscrii nostri)

prin afinitate - amare kirve (naşii noştri).

 La romi:
Ochii, capul, gura sunt considerate curate
Capul si palaria - zona norocului si sunt pure,

Genunchii şi gleznele sunt consderate impure apatinand părţii inferioare a corpului, care se
consideră a fi cea mai ruşinoasă parte a trupului omenesc, trebuind să se acopere întotdeauna.

Părul femeii se ţine strâns în cozi – (trei cozi, pentru fete mari; două cozi pentru cele maritate,
acoperite cu dikhlo , nu se spală în faţa altora şi nu se atinge, pentru că este impur.

Culoarea roşie – „o lolo” – este considerată caracteristică portului rromilor, prezentă în obiceiurile
de căsătorie în toate culturile tradiţionale, nu semnifică dragostea, ci sacrificiul, sau curatenia
sangelui. Fetele virgine poarta funda rosie in par.
 Referitor la portul tradiţional al rromilor:

Femeile rrome poartă fuste lungi, inclusiv pentru a trasa cu precizie linia de separare
dintre partea de jos şi cea de sus a corpului, niciodată nu poartă pantaloni sau fuste
scurte.
Fusta nu se îmbracă pe cap, pentru a nu-l spurca.
Bărbaţii rromi poartă pantaloni lungi, camasi colorate, palarie si, uneori, chimir
Camasile si bluzele se spala separat de fuste si pantaloni , in vase diferite
 Copiii din familiile rome sunt considerati puri si de aceea pot purta haine care nu
delimitează partea de sus a corpului pur de partea de jos a corpului impură.
In familia tradiţională roma exista un adevărat cult al copiilor. Ei sunt educaţi în spiritul
fraternităţii şi al ajutorului reciproc, dar şi al responsabilităţii pentru ceilalţi prin cresterea
fratilor mai mici, fetele invatand de mici sa se ocupe de treburile gospodăreşti, iar băieţii
învaţand meserii care sa-i ajute in viata sa-si castige traiul.
Va multumim si asteptam intrebari…

Imagini: Andalusian Childhood Observatory (OIA, Observatorio de la Infancia de Andalucía) 2014; Josefa
Marín Vega 2014; RedIsir 2014; Morguefile 2014.
 Referinte bibliografice

Acevedo-Garcia D, Sanchez Vaznaugh EV, Viruell-Fuentes EA, Almeida J. Integrating social epidemiology into immigrant health research: A cross-national
framework. Social Science & Medicina 2012;75(12):2060-2068.
Aspinall PJ, Song. Is race a ‘salient…’ or ‘dominant identity’ in the early 21st century: The evidence of UK survey data no respondents’ sense of who they are. Social
Science Research 2013;42(2):547-561.
Bauer GR. Incorporating intersectionality theory into population health research methodology: Challenges and the potential to advance health equity. Social Science
& Medicine 2014;110:10-17.
Bowleg L. The Problem with the Phrase Woman and Minorities: Intersectionality – an Important Theoretical Framework for Public Health. Am J Public Health
2012;102(7):1267-1273.
Crenshaw K. Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist Theory and Antiracists Politics.
University of Chicago Legal Forum 1989: 139 – 167.
Gazard B, Frissa C, Nellums L, Hotopf M, Hatach SL. Challenges in researching migration status, health and health service use: an intersectional analysis of a South
London community. Ethnicity and Health 2014. DOI: 10.1080/13557858.2014.961410.
Hankivsky O (ed). Health Inequities in Canada: Intersectional frameworks and Practices. Vancouver, Toronto: UBC Press, 2011.
http://www.ubcpress.ca/books/pdf/chapters/2011/HealthInequitiesInCanada.pdf (retrieved: March 5, 2015).
Kovandžić M, Funnell E, Hammond J, Ahmed A, Edwards S, Clarke P, et al. The space of access to primary mental health care: A qualitative case study. Health &
Place 2012;8(3):536-551.
McCall L. The Complexity of Intersectionality. Signs 2005;30(3):1771-1800.
Mason CN. Leading at the Intersections: An Introduction to the Intersectional Approach Model for Policy & Social Change. New York: Women of Color Policy Network,
New York University Robert F. Wagner, s.a.
http://www.racialequitytools.org/resourcefiles/Intersectionality%20primer%20-%20Women%20of%20Color%20Policy%20Network.pdf
(retrieved: March 5, 2015).
Nash JC. Re-thinking intersectionality. Feminist Review 2008;89:1-15.
Oxford Dictionaries, 2014.
http://www.oxforddictionaries.com/us/definition/american_english/intersectionality (retrieved: March 5, 2015).
Robertson EV. “To be taken seriously”: women’s reflections on how migration and resettlement experiences influence their healthcare needs during childbearing in
Sweden. Sexual & Reproductive Healthcare 2014 [in press].
 Referinte bibliografice

Rosenfield S. Triple jeopardy? Mental health at the intersection of gender, race, and class. Social Science & Medicine 2012;74(11):1791-1801.
Sears KP. Improving cultural competence education: the utility of an intersectional framework. Medical Education 2012: 46: 545-551.
Seng JS, Lopez WD, Sperlich M, Hamama L, Reed Meldrum CD. Marginalized identities, discrimination burden, and mental health: Empirical exploration of an
interpersonal-level approach to modeling intersectionality. Social Science & Medicine 2012;75(12):2437-2445.
Van Laer K, Janssens M. Between the devil and the deep blue sea: Exploring the hybrid identity narratives of ethnic minority professionals. Scandinavian Journal of
Management 2014;30(2):186-196.
Viruell Fuentes EA, Miranda PY, Abdulrahim S. More than culture: Structural racism, intersectionality theory, and immigrant health. Social Science & Medicine
2012;75(12):2437-2445.
Walby S, Armstrong J, Strid S. Intersectionality: Multiple Inequalities in Social Theory. Sociology 2012;46(2):224-240.
Sears KP. Improving cultural competence education: the utility of an intersectional framework. Medical Education 2012: 46: 545-551.
European Commision. Justice. The “For Diversity. Against Discrimination.” information campaign.
http://ec.europa.eu/justice/discrimination/awareness/information/index_en.htm
European Commission. Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities Combating Discrimination A Training Manual, 2005.
file:///C:/Documents%20and%20Settings/aruiza.VEASP/Mis%20documentos/Downloads/train_en%20(1).pdf
Björngren Cuadra, C.; Cattacin, S.: Migration and health: difference sensitivity from an organisational perspective. Malmö University. 2007. www.bit.mah.se/MUEP
IENE. Intercultural education of nurses and other medical staff in Europe. European Commission. Life Long Learning Programme. Education and Culture DG.
http://ieneproject.eu/
UNESCO, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. Intercultural Competences. Conceptual and Operational Framework. Paris: UNESCO,
2013. http://unesdoc.unesco.org/images/0021/002197/219768e.pdf
European Commission. Report from the Commission to the European Parliament and the Council. Brussels. 2014.
http://europa.eu/publications/official-documents/index_en.htm
 Referinte bibliografice

ALEXANDRESCU, Gabriela, coord., Tradiţii ale romilor din spaţiul românesc, Organizaţia Salvaţi Copiii, București, 2004
BURTEA, Vasile, Rromii în sincronia şi diacronia populaţiilor de contact, Editura Luminalex, Bucureşti, 2002
CONSTANTINESCU, Nicolae, Relaţiile de rudenie în societăţile tradiţionale, Editura Academiei, Bucureşti 1987
FRASER, Angus, Ţiganii: originile, migraţia şi prezenţa lor în Europa, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008
GRIGORE, Delia, Curs de antropologie şi folclor rrom: introducere în studiul elementelor de cultură tradiţională ale identităţii contemporane, Editura Credis, Bucureşti
2001
GRIGORE, Delia, Rromanipen „Fundamente ale identităţii rromilor” în Monitor cultural-educativ. Publicaţie semestrială de educaţie şi tradiţii culturale. coord. TURDA,
Gheorghe, nr.1 (2008): 72-90, Editura Mira, Bucureşti, 2008
LIEGEOIS, Jean-Pierre, Romii în Europa, Consiliul Europei, traducere de Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, 2008
PREDA, Marian, ZAMFIR Cătălin, coord., Romii din România, Editura Expert, Bucureşti, 2002
VOICU Mălina, POPESCU Raluca, „Naşterea şi căsătoria la populaţia de romi” în Revista Calitatea Vieţii, XVII, nr. 3–4 (2006: 253–279);
ZAMFIR Cătălin, ZAMFIR Elena, coord., Ţiganii – între ignorare şi îngrijorare Editura Alternative, Bucureşti, 1993
© Uniunea Europeana, 2015
Pentru orice reproducere a informatiei text sau multimedia care nu intra sub incidenta siglei © Uniunii
Europene, trebuie ceruta permisiunea in mod direct de la detinatorii de copyright.

© Ilustratiile de pe coperta: Observatorio de la Infancia de Andalucía, Escuela Andaluza de Salud

Pública. Junta de Andalucía.

Migrants & Ethnic Minorities

Training Packages

Finantat de catre Uniunea Europeana prin Programul UE de Sanatate (2008-2013) in cadrul contractului
de servicii cu Agentia Executiva pentru Consumatori, Sanatate, Agricultura si Aliment (Chafea) care
functioneaza sub mandatul Comisiei Europene. Constinutul acestui raport reprezinta punctele de
vedere ale Scolii Andaluze de Sanatate Publica (EASP) si sunt numai responsabilitatea acesteia; nu
poate reflecta in nici un fel punctele de vedere ale Comisiei Europene si/sau Chafea sau ale oricarui alt
organism al Uniunii Europene. Comisia Europeana si/sau Chafea nu garanteaza acuratetea datelor
incluse in acest raport, in consecinta nici nu accepta responsabilitatea utilizarii lor de catre terti.