EVALUAREA UMARULUI

Explorarea umarului
• Miscarile posibile la acest nivel sunt:
1. Abductia-miscarea de ridicare laterala a
bratului, pana ce acesta atinge urechea.
2. Adductia-miscarea de apropiere a bratului la
trunchi, respectiv revenirea spre pozitia zero
a bratului abdus.
3. Flexia-numita si ‘anteductie’, ‘antepulsie’ sau
‘proiectie anterioara’.
4. Extensia-numita si ‘retroductie’ sau
‘retropulsie’ sau ‘proiectie posterioara’.
5. Rotatia interna- denumita si rotatie mediala
6. Rotatia externa- denumita si rotatie laterala
7. Circumductia

Miscari proprii umarului:

1. Miscari de proiectie anterioara(antepulsie) si
posterioara(retropulsie)
2. Miscari de ridicare si coborare a centurii
scapulare
 Muschii umarului
Muşchii se dispun sub forma unui con - cu
baza la torace şi vârful la humerus - şi sunt în
număr de şase:
→deltoidul
→supraspinosul
→infraspinosul
→rotundul mare
→rotundul mic
→subscapularul.
 Muschiul deltoid
Este cel mai superficial şi mai voluminos dintre muşchii umărului, are formă
triunghiulară şi acoperă articulaţia scapulohumerală.
• Inserţii.
Inserţia superioară - se face corespunzător celor trei porţiuni ale sale:

– pe treimea laterală a marginii anterioare a claviculei - prin fibre tendinoase

şi fibre musculare;
– pe marginea laterală a acromionului - prin mici aponevroze;
– pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei scapulei - printr-o
aponevroză triunghiulară.
Traiect: De la origine, fasciculele musculare coboară spre humerus în
modul următor:
fasciculele anterioare (claviculare) oblic dinainte înapoi;
• fasciculele mijlocii (acromiale) vertical;
• fasciculele posterioare (scapulare) oblic dinapoi înainte.
Toate cele trei fascicule converg spre un tendon ce se prinde pe
tuberozitatea deltoidiană a humerusului.
 Acţiune.
Cele trei grupe de fascicule realizează următoarele mişcări:

– a) fasciculele anterioare execută:

• proiecţia înainte şi
• rotaţia internă a braţului:
– b) fasciculele posterioare:

• proiecţia înapoia şi
• rotaţia externă a braţului;
– c) fasciculul mijlociu este exclusiv

• abductor.
– Acţiunea sinergică a celor trei fascicule produce

• abducţia braţului până la orizontală.

Inervaţie. Este dată de nervul axilar.

 Muşchiul supraspinos
Inserţii
• originea - în fosa supraspinoasă a scapulei şi pe fascia cu caracter
de aponevroză ce acoperă muşchiul.
• traiect: Fibrele musculare se îndreaptă anterior şi lateral trecând
peste articulaţia scapulohumerală şi converg într-un tendon ce se
insera pe feţişoara superioară de pe tuberculul mare al humerusului.
Acţiune

– a) Asupra articulaţiei scapulohumerale:

• este abductor al braţului, ajutând deltoidul în acţiunea sa - în paralizia acestuia îl

poate înlocui parţial;
• are rolul unui ligament activ menţinând capul humeral în cavitatea glenoidă.
– b) Asupra capsulei articulare:

• inserându-se şi pe capsulă, o fereşte să fie prinsă între suprafeţele articulare în

mişcările din articulaţia umărului.

Inervaţia este dată de nervul suprascapular, ramură colaterală a plexului

brahial.
 Muşchiul infraspinos
• Inserţii.
Originea se face în fosa infraspinoasă prin fibre
tendinoase şi pe fascia infraspinoasă ce-l acoperă.
Fibrele converg într-un tendon ce trece posterior de
articulaţia umărului şi se insera pe fata mijlocie a
tuberculului mare al humerusului.
• Acţiune. Muşchiul este un:

– rotator în afară al humerusului, cu eficienţă mai mare

atunci când braţul a fost, în prealabil, rotat înăuntru.
– tensor al capsulei articulare şi menţine în acelaşi timp în
contact oasele în articulaţia scapulohumerală.
– Muşchiul dispune de o bursă seroasă situată între
tendonul propriu şi capul humeral (Bursa subtendinea
musculi infraspinati).
• Inervaţia este dată de nervul suprascapular.
Muşchiul rotund mic (M. teres minor)
• Inserţii.
Originea pe faţa posterioară a scapulei, în
vecinătatea marginii laterale a acesteia şi pe
faţa profundă a fasciei infraspinoase.
Traiect: muşchiul se îndreaptă lateral şi în
sus, trecând înapoia articulaţiei
scapulohumerale de a cărei capsulă aderă şi
se termină printr-un tendon pe fata inferioară a
tuberculului mare al humerusului.
• Acţiune. Este un rotator în afară al braţului.
• Inervaţia este dată de nervul micului
rotund, ram colateral din nervul axilar.
 Muşchiul rotund mare (M. teres major)
• Inserţii.
Origine: Medial porneşte de pe unghiul inferior al scapulei şi de pe jumătatea inferioară a
fâşiei osoase situate de-a lungul marginii laterale a osului, având fibre inserate şi pe faţa
profundă a fasciei infraspinoase.
Traiect: Fasciculele musculare se îndreaptă în sus, anterior şi lateral, şi se termină printr-un
tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului.
între acest tendon şi humerus se dezvoltă o bursă sinovială (Bursa subtendinea musculi
teretis majoris).
• Tendonul muşchiului rotund mare este situat înapoia tendonului muşchiului dorsal mare, de
care este despărţit printr-o bursă sinovială. Marginile inferioare ale celor doi muşchi sunt
unite.
• Acţiune.

– Când muşchiul ia punctul fix pe torace:

• este adductor şi rotator înăuntru al braţului (deci sinergie cu dorsalul

mare şi antagonist cu deltoidul); în acelaşi timp
• imprimă braţului şi o uşoară mişcare de retropulsie - este mişcarea de
„a pune mâinile la spate".
– Când ia punctul fix pe humerus:

• duce scapula în sus şi înainte.

• Inervaţia o dă nervul toracodorsal din plexul brahial.
 Muşchiul subscapular
• Inserţii.
Originea în fosa subscapulară; de aici
Traiect: toate fibrele converg lateral într-un tendon
ce aderă strâns de capsula articulaţiei
scapulohumerale şi se insera pe tuberculul mic al
humerusului.
• Acţiune.

– rotator înăuntru al humerusului şi deci antagonist al

infraspinosului, rotundului mic şi porţiunii scapulare a
deltoidului;
– adductor - când braţul este ridicat. în plus,
– menţine capul humeral în cavitatea glenoidă, având şi
acţiune protectoare asupra capsulei.
• Inervaţia - provine din nervul subscapular.
Bilantul articular
 Abductia umarului
Definirea miscarii: Abductia este miscarea de ridicare laterala a bratului pana ce acesta
atinge urechea.
Amplitudinea miscarii este de 180◦, din care primele 90◦ se realizeaza din articulatia
scapulohumerala. Abductia se va opri la aproximativ 90◦ prin izbirea trohiterului de
acromion. Urmatoarele 90◦ sunt realizate prin:
a) Bascularea de 60◦ a scapulei (din articulatia scapulotoracica), permisa de rotatia axiala
in articulatiile sternocostoclaviculara(30◦) si acromioclaviculara(30◦)
b) Inclinare laterala a coloanei dorsolombare(cand abductia este facuta de un membru) sau
prin hiperlordoza lombara(cand se abduc ambele brate pentru compensarea usoarei flexii
a umarului).
Pozitia preferentiala de start pentru masurarea abductiei cu goniometrul este din ortostatism
sau sezand pe un taburet, pacientul fiind plasat cu spatele la testator. Se poate utiliza si pozitia de
decubit ventral sau cea de decubit dorsal.
Bratul fix al goniometrului se aliniaza pe trunchi pe linia axilara posterioara, iar cel mobil se
fixeaza pe linia mediana a fetei posterioare a bratului, spre oleocran.
Atentie: Sa se evite inclinarea laterala a trunchiului!
Sa se evite flexia sau extensia umarului!
Sa se evite ridicarea centurii scapulare!
Abductie umar
 Adductia umarului
• Definirea miscarii: Adductiia este miscarea de apropiere a bratului
la trunchi, respectiv revenirea spre pozitia zero a bratului abdus.
Adductia pura din pozitia anatomica este imposibila, datorita
trunchiului.
Se poate masura o adductie adevarata(apropierea spre linia mediana
a unui segment pornind de la pozitia anatomica 0⁰) numai daca se
combina cu flexia sau extensia bratului. In primul caz, cu cat este mai
mare flexia(spre 90⁰), cu atat creste adductia. Adductia cu extensie
este insa foarte limitata, pentru ca insasi extensia este o miscare de
mica amplitudine.
Abductia si adductia sunt miscari care se executa in jurul unei exe
antero-posterioare, deci in plan frontal.
 Flexia
• Flexia- numita si ‘anteductie’, ‘antepulsie’ sau ‘proiectie anterioara’- se
executa de la 0 la 180⁰, pana ce bratul ridicat ajunge la verticala, pe langa
ureche. Din aceste 180⁰, scapulohumerala aduce bratull la orizontala
(90⁰), fiind blocat aici de ligamentele coraco-si glenohumerale.
Urmatoarele 60⁰ le realizeaza scapulotoracica, prin bascularea
scapulei(inlesnita de rotatiile in acromioclaviculara si
sterocostoclaviculara)si antepulsia centurii scapulare, iar ultimele 30⁰sunt
date de hiperlordozarea lombara. In miscare, aceste componente se
intrica, bineinteles daca nu este blocata vreuna dintre ele.
Pozitia preferabila de start in goniometrie o constituie decubitul dorsal
sau posturile de ortostatism si sezand.
Bratul fix al goniometrului se fixeaza pe trunchi, pe linia medioaxilara,
spre marele trohanter, iar cel mobil pe linia mediana a fetei laterale a bratului
spre condilul lateral, pana spre 150-165⁰, dupa care se orienteaza spre
olecran, deoarece humerusul se roteaza in ax pentru a se flecta in continuare.
Atentie: Sa se evite extensia trunchiului!
Sa se evite abductia umarului!
Sa nu-si schimbe pozitia bratul goniometrului fixat la trunchi!
Flexie umar
 Extensia
• Extensia- denumita si ‘retroductie’, ‘retropusie’ sau ‘proiectie
posterioara’- are o amplitudine limitata de ligamentele coraco- si
glenohumerale. Miscarea activa masoara 50-60⁰, iar cea pasiva, cu
oarecare fortare, poate atinge 90⁰ prin accentuarea bascularii
scapulei spre coloana si a retropulsiei centurii scapulare. Asocierea
unei rotatii interne mareste extensia bratului(relaxeaza ligamentul
glenohumeral).
• De electie, pozitia de start pentru masuratoare este reprezentata de
decubit ventral, de ortostatism sau de postura sezand. Plasarea
goniometrului este aceeasi ca la masurarea flexiei.
• Atentie: Sa se evite flexia anterioara a trunchiului(din pozitiile de
ortostatism sau sezand)!
Sa se evite abductia umarului!
Sa nu se schimbe pozitia palmei, care trebuie sa ‘priveasca’
mereu inainte.
Masuratoarea putandu-se face cu cotul flectat sau nu,
remasuratorile trebuie facute in acelasi fel!
Miscarile de flexie si extensie se fac pe axa transversala, in plan
sagital.
Extensie umar
 Rotatia interna
• Rotatia interna sau rotatia mediala realizeaza 90-95 de amplitudine
maxima. Antepulsia centurii scapulare contribuie mult la miscarea
de rotatie interna.
• Pozitia preferabila de start este decubit dorsal, la marginea mesei,
cu bratul abdus la 90⁰(se sprijina pe masa) si cotul(in afara
mesei)flectat la 90. palma ‘priveste’ corpul(se abate de la pozitia
clasica). Bratul fix al goniometrului se plaseaza orizontal (paralel cu
podeaua), fixat de olecran; bratul mobil, pe linia mediana a fetei
posterioare a antebratului, intre procesele stiloide. Miscarea de
rotatie se realizeaza prin orientarea antebratului spre planul mesei
si sub acest plan, daca este posibil.
• Atentie: Se vor evita schimbarile de pozitie ale umarului, mai ales
caderea lui pe planul mesei(retropulsie), motiv pentru care se
aseaza sub umar o perna mica!
Abductia umarului trebuie sa fie bine fixata la 90⁰!
Rotatie interna umar
 Rotatia externa
• Rotatia externa sau rotatia laterala realizeaza 80-
90⁰ de amplitudine maxima, din care 60-65⁰ din
scapulohumerala, iar 20-25⁰ prin retropulsia
scapulotoracica.
• Masurarea se face din aceeasi pozitie si prin
aceeasi plasare a goniometrului ca la rotatia
interna, dar antebratul este orientat cranial, si nu
caudal.
• Miscarile de rotatie se executa in jurul unui ax
vertical, fiind rotatii longitudinale ale bratului.
Rotatie externa umar
 Circumductia
• Circumductia este miscarea complexa pe care
articulatia umarului o realizeaza datorita
tuturor celor 3 grade de libertate pe care le
are. Ea descrie un con deformat.
• Pozitia corecta de functiune in care trebuie sa
se imobilizeze articulatia umarului este in :
flexie 45, abductie 60⁰, rotatie 0⁰.
 Miscari proprii ale umarului

• Miscari de proiectie anterioara (antepulsie) si

posterioara(retropulsie), care realizeaza deplasari de
10-12 cm( aceste miscari nu se pot masura in grade). In
aceasta miscare scapula se transleaza, indepartandu-se
sau apropiindu-se de coloana vertebrala, si in acelasi
timp basculeaza cu 40-45⁰. Aceste miscari ale umarului
vor insoti miscarile de flexie-extensie ale bratului.

• Miscari de ridicare si coborare a centurii pe o distanta

de 12-13 cm(3 cm pentru ridicare si 9-10 cm pentru
coborare). Scapula joaca si aici rolul principal, prin
deplasare verticala si rotare.
BILANTUL MUSCULAR AL UMARULUI
MISCAREA IN ARTICULATIA SCAPULOHUMERALA
1. Flexia (antepulsia)
Muschi: deltoidul anterior, coracobrahial
Pozitia FG: decubit heterolateral
Pozitia AG: sezand sau in ortostatism
De stabilizat: scapula
Din pozitia FG:
→F1: deltoidul anterior se palpeaza anterior de articulatia glenohumerala
coracobrahialul se palpeaza medial pe biceps
→F2: bratul, sprijinit pe o planseta sau sustinut de testator, se flecteaza pana la
90⁰(cot extins)
Din pozitia AG:
→F3: anteductia antebratului pana la 90⁰(cot extins)
→F4 si F5: rezistenta se aplica in treimea distala a antebratului
Nota: miscarea peste 90⁰ se realizeaza prin rotatia in sus a omoplatului
Substitutie prin: contractia abductorilor omoplatului
extensia trunchiului
2. Extensia(retroductia)
Muschi: latisssimus dorsi, teres major, deltoid posterior
Pozitia FG: decubit heterolateral, cu humerusul rotat intern, cotul extins,
bratul sustinut de testator(sau pe placa)
Pozitia AG: sezand sau in decubit ventral, cu bratul rotat intern si cotul extins
De stabilizat: scapula
Din pozitia FG:
→F1: ●marele dorsal si rotundul mare se palpeaza pe marginea posterioara a
axilei(marele dorsal caudal de rotundul mare)
●deltoidul posterior se palpeaza indaratul articulatiei glenohumerale
→F2: bratul este impins posterior pe placa talcata
Din pozitia AG:
→F3: bratul impins posterior (din sezand) sau ridicat in sus(din decubit
ventral)
→F4 SI F5: rezistenta se aplica pe treimea inferioara a bratului , impingandu-l
inainte
Substitutie prin: abductorii umarului
inclinarea inainte a umarului
Nota: testarea separata a deltoidului posterior din decubit ventraal, cu bratul
abdus la 90⁰ si rotat intern si cotul flectat 90⁰: se executa extensia bratului
3. Abductia
Muschi: deltoid mijlociu, supraspinos
Pozitia FG:decubit dorsal, cu bratul in pozitie de rotatie intermediara si
cotul extins
Pozitia AG: sezand, in rest idem ca la FG
De stabilizat: scapula
Din pozitia FG:
→F1:●deltoidul se palpeaza lateral de articulatia glenohumerala
●supraspinosul nu se poate palpa
→F2: abductia se executa alunecand pe pat sau prin sustinerea de
catre testator a membrului superior
Din pozitia AG:
→F3:abductia pana la 90⁰(peste 90⁰ este implicata rotatia in sus a
scapulei)
→F4 si F5: rezistenta se aplica la nivelul treimii distale a bratului
Substitutie prin :●lunga portiune a bicepsului, daca bratul este rotat
extern
●flexia laterala a trunchiului
4. Abductia orizontala
Muschi:deltoidul posterior
Pozitia FG: sezand, cu bratul flectat la 90⁰, susutinut de testator
Pozitia AG:decubit ventral, cu bratul atarnand la marginea patului, in
rotatie interna
De stabilizat: scapula, iar in pozitia sezand, si trunchiul, fixandu-l la
spatarul scaunului
Din pozitia FG:
→F1:deltoidul posterior palpat indaratul articulatiei glenohumerale
→F2:miscare de abductie pe orizontala a bratului flectat
Din pozitia AG:
→F3: se ridica la orizontala bratul(miscare de abductie); cotul se poate
flecta
→F4 si F5: rezistenta se aplica pe fata posterioara a bratului
Substitutie prin: rotatia trunchiului in pozitia sezand
5. Adductia
Muschi: pectoralul mare, teres major, latissimus dorsi
Pozitia FG: decubit dorsal, cu bratu abdus la 90⁰ si in pozitie
intermediara de rotatie
Pozitia AG: nu exista
De stabilizat: trunchiul
Din pozitia FG:
→F1:●pectoralul mare se palpeaza pe marginea anterioara a
axilei
●latissimus dorsi si teres major
→F2: se duce bratul langa trunchi
→F3, F4 si F5: aplicand rezistenta pe fata mediala a treimii
inferioare a bratului si aproximand cele 3 grade de forta,
gravitatia fiind totusi eliminata
Substitutie prin:●’pasirea’ cu degetele( flexia degetelor)
●gravitatia, care, in pozitia sezand, inlocuieste
miscarea
6. Adductia orizontala
Muschi:pectoral mare, deltoid anterior
Pozitia FG: sezand, cu bratul abdus la 90⁰ pe o masa sau sustinut de
testator
Pozitia AG: decubit dorsal, cu bratul abdus la 90⁰
De stabilizat: scapula, iar in pozitia sezand- si trunchiul, lipindu-l de
spatarul scaunului
Din pozitia FG:
→F1:palparea pectoralului mare si a deltoidului
→F2: se adduce bratul, alunecand pe masa
Din pozitia AG:
→F3: bratul se adduce, ajungand in pozitia verticala
→F4 si F5: rezistenta se aplica pe fata anterioara a treimii distale a
bratului, miscarea fiind ca la F3
Substitutie prin:●rotatia trunchiului in pozitia sezand
●’pasirea’ cu degetele(flexorii)pe suprafata mesei
7. Rotatia interna
Muschi: supraspinos, subspinos,teres minor
Pozitia FG:●decubit ventral, cu membrul superior atarnand complet la marginea
patului
●varianta: sezand, cu cotul flectat la 90 la trunchi
Pozitia AG: decubit ventral, cu bratul abdus la 90⁰ si sprijinit pe pat, cotul flectat la 90⁰;
antebratul atarna la marginea patului
De stabilizat : humerusul deasupra cotului, pentru a permite doar rotatia
Din pozitia FG:
→F1:●supraspinosul greu de palpat
●subspinosul se palpeaza sub spina scapulei
●teres minor se palpeaza intre deltoidul posterior si marginea axilara a
scapulei(caudal de marele rotund)
→F2:se roteaza extern bratul(fara supinatie)
Din pozitia AG:
→F3:se ridica antebratul la orizontala
→F4 si F5: rezistenta se aplica distal pe antebrat, pe fata dorsala
Substitutie prin:●adductia scapulei combinata cu rotatia in jos a acesteia
●triceps in pozitia AG sau in varianta pozitiei FG
●supinatie in pozitia FG
8. Rotatia interna
Muschi:infrascapularul, teres major, pectoralul mare,
latissimus dorsi
Pozitia FG:ca la rotatia externa
Pozitia AG:ca la rotatia externa
Stabilizare:humerusul deasupra cotului, pentru a permite
doar rotatia
Testarea, cu aceleasi indicatii ca a rotatia externa, dar
miscarea va fi in sens invers; subscapularul, dificil de
palpat
Substitutie prin:●abductia scapulei asociata cu rotarea ei
in sus
●triceps
●pronatia antebratului in pozitia FG
DIAC CLAUDIA-MIHAELA
GRUPA 1, BFKT