Sunteți pe pagina 1din 14

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

CENTRUL DE STUDII EUROPEAN


FĂLTICENI
JUD. SUCEAVA

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE – NIVEL 5
Calificarea profesională: asistent medical de farmacie

Prof. îndrumător: Absolvent:


Farmacist Maftei Constantin Tofan Florentina Emanuela

- 2018 -
ASMUL BRONSIC

Astmul bronșic, termen ce provine din grecescul, ásthma,


ce semnifică "sufocare", este o afecțiune pulmonară cronică de
natură inflamatorie, fiind în momentul actual un factor
declanșator al unor probleme de sănătate publică, din cauza
frecvenței, gravității și consecințelor economice pe care le
generează. Acesta afectează în jur de 300 de milioane de oameni
din întreaga lume, iar decesele depășesc 180.000 de victime
anual. La fiecare zece ani, frecvența afecțiunii crește în lume cu
aproximativ 60%, din cauza unor fenomene precum
urbanizarea, industrializarea, poluarea atmosferică.
Indienii vechi socoteau că astmul este produs de un
principiu activ al toracelui, care împiedicat în trecere, cauzează
greutatea respiratorie. Ei au introdus tratamentul cu Datura
Strammonium în țigări astmatice. Se întalnesc referiri despre
astm în Exod, Homer și Herodot. Hipocrate menționează astmul
în patru din aforismele lui .Este primul autor care îi recunoaște
natura spasmodică (îl compară cu epilepsia) și include între
cauze : frigul și excitanții de mediu .
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ASTM BRONŞIC

Astmul bronsic se defineste ca fiind o boala


respiratorie de natura inflamatorie cronica, ce se
caracterizeaza printr-o hiperreactivitate a cailor aeriene,
care poate duce la aparitia unor episoade recurente de
wheezing, dispnee, presiune toracica crescuta si tuse, cu
predominanta in timpul noptii si dimineata devreme
Îngustarea căilor aeriene reprezintă principalul
factor de apariţie a modificării fiziologiei repiratorii
din astmul broşnic şi cei care declanşează această
îngustare, pot fi:
 contracţia muşchilor netezi, ca răspuns la anumiţi
stimuli bronhoconstrictori (mediatori,
neurotransmitatori) ;
 edemul cailor aeriene determinat de exsudatul
microvascular, ca raspun la mediatorii inflamatori ;
 ingrosarea cailor aeriene, provocata de remodelarea
tesuturilor ;
 hipersecretia brosnica, ce poate conduce la ocluzia
lumenului cailor aeriene.
Diagnosticul de astm bronşic se pune pe baza simptomelor pe
care le prezinta pacientul
si este confirmat prin masurarea functiilor pulmonare.
Prezenta mai multor indicatori dintre cei mentionati mai jos
creste probabilitatea ca pacientul sa aiba astm:
 Wheezing – în special la copii.
 Istoric de: -tuse, mai severă noaptea
 wheezing recurrent
 respiratie dificila recurenta
 presiune toracica
Simptome care apar sau se agraveaza in urmatoarele conditii:
efort
 infectii virale
 acarieni
 mucegai
 polen
 schimbari ale vremii
 perioada menstruatiei
Simptome care apar sau se agraveaza in timpul noptii, cu trezirea din
somn a pacientului.
CLASIFICAREA IN TREPTE A ASTMULUI BRONSIC
ANTERIOR TRATAMENTULUI
SIMPTOME‫٭٭‬ SIMPTOME NOCTURNE FUNCTIA PULMONARA

Treapta I Crize mai putin de 2 ori pe saptamana. Crize mai putin de 2 ori pe VEMS sau PEF ‫٭٭٭‬mai mari de 80% din
Astm intermitent Asimptomatic si cu PEF normal intre crize. luna. valoarea predictiva. PEF cu variabilitate
usor Agravari scurte(de la ore la zile) de mai mica de 20%
intensitate variabila.

Treapta II Simptomele de peste 2 ori/saptamana, dar Crize mai dese de 2 ori pe VEMS sau PEF peste 80% din valoarea
Astm persistent usor mai putin de o data /zi. saptamana predictiva. PEF cu o variabilitate intre
Exacerbarea crizelor poate afecta activitatea. 2-30%.

Treapta III Simptome zilnice. Mai frecvente de o data pe VEMS sau PEF peste 60% , dar mai mic
Astm persistent Exacerbarile afecteaza activitatea. saptamana. sau egal cu 80% din valoarea predictiva.
moderat Agravarile sunt mai dese sau egale cu 2
ori/saptamnana;pot dura zile.

Treapta IV Simptome continue. Frecvente VEMS sau PEF mai mic sau egal cu 60%
Astm persistent sever Activitatea fizica este limitata. din valoarea predictiva.
Agravari frecvente. PEF cu variabilitati de peste 30%
FARMACOTERAPIA ASTMULUI BRONSIC

Tratamentul antiasmatic are rolul de a asigura controlul clinic al


simptomelor. În acest scop se folosesc două categorii de medicaţie, de fond şi de criză.
Medicaţia de fond (“ controller ”)
-se administrează zilnic, pe termen lung;
-are ca scop controlul simptomelor bolii;
-acţionează în general prin reducerea inflamaţiei din căile aeriene;
-nu produce un efect sesizabil imediat după administrare.
Medicaţia de criză (“reliever”)
-se administrează doar în cazul apariţiei simptomelor astmului: dispnee, wheezing,
tuse, senzaţie de contricţie toracică etc.
-produce ameliorarea imediată a simptomelor, fără a trata condiţia de bază a bolii;
-se utilizează numai dacă este cazul, nu preventive (excepţie face astmul indus de efort,
în care este utilă administrarea unui bronhodilatator înaintea efortului).
Medicaţie de fond Medicaţie de criză
Corticosteroizi inhalatori(CSI) Beta-2 adrenomimetice cu durată scurtă,
şi/sau sistemici inhalator
Beta-2 adrenomimetice cu durată Parasimpatolitice, inhalator
lungă, inhalator + CSI
Antileucotriene, per os Metilxantine, în forme farmaceutice cu
eliberare prelungită, per os
Metilxantine în forme farmaceutice Beta-2 adrenomimetice cu durată scurtă,
cu eliberare prelungită, per os per os
Cromone, inhalator Corticosteroizi, per os
Anti IgE, per os -
Principalele preparate disponibile în Romania sunt:
Beclometazona 250 µg/doză, Budesonid 100, 200 µg/doză, Fluticazonă 50,
100, 125, 250, 500 µg doză, Ciclesonid 80, 160 µg/doză.
Cele mai importante efecte se obţin prin utilizarea CSI în doze
zilnice relative mici, echivalente cu 400 µg de budesonid. Mărirea dozelor
nu aduce beneficii suplimentare evidente, însă determină creşterea riscului
de reacţii adverse. Pentru unii pacienţi sunt necesare doze zilnice mai mari
pentru controlul total al simptomelor, un exemplu fiind fumătorii, la care
răspunsul căilor aeriene la acţiunea CSI este mult mai redus.
Beta-2 adrenomimeticele nu trebuie utilizate ca monoterapie
în astmul bronşic, deoarece nu acţionează asupra inflamaţiei cronice
din astm. Se folosesc numai în asociere cu CSI, atunci când nu se
poate obţine controlul astmului doar cu o doză medie de CSI.
BADLA produc bronhodilataţie prelungită (8-12/24 ore),
reduce simptomatologia nocturnă, scad necesarul de medicaţie de
criză, ameliorează funcţia ventilatorie.
Exemple de beta-2 adrenomimetice:
-cu efect ce se instalează rapid : formoterol, 4,5-12µg/ puf
-cu efect ce se instalează lent : salmeterol, 25-50µg/ puf.
Această deosebire de latent face posibilă utilizarea
formoterolului atât ca tratament de întreţinere, cât şi în criza de astm.
Antileucotriene
Antileucotrienele sunt substanţe cu acţiune antiinflamatoare
care blochează acţiunea leucotrienelor, substanţe ce sporesc inflamaţia
şi secreţia de mucus, producând bronhocontricţie.
Efectele benefice produse de acestea, în astm, sunt:
 efect bronhodilatator redus şi variabil;
 reduc simptomele, inclusiv tusea;
 îmbunătăţesc funcţiile pulmonare;
 reduc inflamaţia căilor aeriene;
 micşorează frecvenţa exacerbărilor.
Atunci când sunt utilizate ca monoterapie pentru tratamentul
de fond al astmului bronşic,
antileucotrienele au eficacitate mai redusă decât dozele mici de CSI.
De obicei, se folosesc în asociere cu un CSI, permiţând
reducerea dozei acestuia.
Metilxantinele cu eliberare prelungită
Prezintă acţiune bronhodilatatoare medie şi
antiinflamatoare redusă.
Teofilina retard are o eficacitate redusă în
controlul simptomelor atunci când se utilizează ca
primă linie în astm. Trebuie folosită în asociere cu un
CSI, în doze uzuale recomandate la adulţi de 600-800
mg/zi.
Exemple de metilxantine cu eliberare prelungită:
 teofilina retard, cp de 100, 200, 300, 350 mg.
Medicaţia de crizã
 salbutamol aerosoli 100 µg/puf ; soluţie inhalatorie pentru nebulizare 5
mg/mL; soluţie injectabilă 0,5 ml/mL ;
 fenoterol aerosoli 100 µg/puf.

 ipratropium bromură aerosoli 20µg/puf


Uneori se utilizează în terapia crizelor o asociere dintre un BAR şi
un anticolinergic, cu îmbunătăţirea funcţiilor pulmonare şi reducerea rate
de spitalizare. De exemplu:
 fenoterol/ipratropium aerosoli 50/20 µg/puf.