TRAUMATISMUL RENAL

Adrian Tănase, Ion Dumbrăveanu, Constantin Lupaşco, Petru Cepoida

Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie «Nicolae Testemiţanu»
Secţia Urologie, Centrul Dializă şi Transplant renal,
IMSP Spitalul Clinic Republican
 Traumatismul renal (TR) se defineşte ca o
condiţie patologică renală produsă de acţiunea
factorilor fizici (cinetici şi statici) externi.
Sub contuzie renală se subînţelege modificări
renale patologice microscopice fără nici o
schimbare renală patologică macroscopică.
Ruptura renală poate fi definită ca pierderea
macroscopică a integrităţii structurilor renale şi/sau
altor componente ale sistemului uropoetic.

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 2

Traumatismul renal este înregistrat în circa 1-5%
din toate traumele;
Rinichiul reprezintă organul cel mai frecvent
traumatizat din regiunea abdominală şi pelviană cu
predominarea netă la bărbaţi 3:1;
În majoritatea cazurilor traumatismul renal are o
evoluţie benignă, cu toate că la o parte din pacienţi
se pot asocia complicaţii letale;

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 3

În ariile rurale net predomină traumatismul renal bont (90-
95%);
Cauzele principale ale traumelor renale boante sunt:
accidente rutiere şi căderi de la înălţime;
Traumatismele renale boante gr. III-V constituie 10-15% din
cazuri;
În regiunile urbane mai frecvent traumatismul renal
penetrant (pînă la 20% din cazuri);
Traumatismele renale penetrante sunt în majoritatea
cazurilor provocate prin traume cu armă albă şi cu armă de
foc, des sunt asociate cu leziuni ale altor organe
abdominale şi solicită nefrectomie în 25-33% cazuri;

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 4

Pacienţii după un traumatism abdominal, lombar sau
politraumă (accidente rutiere, sportive, profesionale, traume prin
armă de foc, cu armă albă, căderi de la înălţime,etc.);

Pacienţii după intervenţii chirurgicale pe rinichi sau

organele adiacente (postoperator);

La pacienţii cu unele patologii de sistem (ex. diabet zaharat)

şi patologii renale preexistente (ex. distopiile renale,
hidronefroza renală, nefrolitiaza, nefroptoza, tumori renale, etc.)
este majorat riscul dezvoltării, precum şi severitatea
traumatismului renal;

Persoanele cu unicul rinichi congenital sau chirurgical;

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 5
Caracterul agentului traumatic
Traumă închisă (boantă)
Traumă penetrantă

Circumstanţele de contractare
Traumatism sportiv
Accident rutier
Accident domestic
Accident profesional
Cădere de la înălţime
Traumă prin armă de foc
Traumă prin armă albă
Altele
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 6
Gradul I:

CONTUZIE sau HEMATOM

subcapsular fără tendinţă
spre progresie. Ruptura
macroscopică a structurilor
renale lipseşte.

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 7

Gradul II:

HEMATOM PERIRENAL fără

tendinţă spre expansiune şi/
sau RUPTURĂ (LACERAŢIE)
corticală ≤ 1 cm fără
extravazarea urinei

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 8

Gradul III:

RUPTURA (LACERAŢIE)
corticală > 1 cm fără
extravazarea urinei

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 9

Gradul IV:
Ruptură (laceraţie) printr-o
joncţiune cortico-medulară
spre sistemul calice-bazinet
sau leziunea /ruptura arterei
/venei renale segmentare
cu formarea hematomului
adiacent cu sau fără
tromboză asociată

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 10

Gradul V:

ZDROBIREA RENALĂ de
impactul traumatic sau
RUPTURA HILULUI RENAL

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 11

Se apreciază în 25% din traumele renale severe:
 60% - leziuni arteriale
 30% - leziuni venoase
 10% - leziuni arteriale şi venoase combinate

Mai frecvent este afectată artera renală pe stînga;

Manifestările clinice sunt nespecifice, macro-hematuria se

determină numai la 40% din pacienţi;

Nefrectomia în leziunile majore ale vaselor renale poate fi evitată

numai în 25-35% cazuri;

Timpul ischemiei > 3 ore determină un prognostic nefavorabil;

Complicaţie tardivă: HTA la 50% din pacienţi cu rinichiul salvat;

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 12
 Indicaţii Particularităţile de spitalizare
pentru spitalizare
TR în cadrul unei Predominarea simptomatologiei
politraume traumatismului renal sau a căilor urinare
– secţia urologie; celui abdominal –
chirurgie abdominală, celui toracic –
chirurgie toracică, celui cranio-cerebral –
neurochirurgie;
Macrohematurie; Spitalizare urgentă în Urologie (dacă
Şoc (algic,hemoragic) pacientul este netransportabil – în cea mai
Suspectare la TR apropiată Chirurgie, obligatoriu cu ATI în
gr.III-V spital) cu o eventuală intervenţie
chirurgicală de urgenţă;
TR gr. I-II, Spitalizare în Terapie, Nefrologie sau
microhematurie Urologie
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida
13
Prezenţa factorilor de risc
Maladiile renal preexistente
Acuzele
Datele clinice
Datele de laborator: hematurie, creatinina şi FG (reflectă funcţia renală
precedentă traumei – frecvent importantă pentru alegerea caracterului de
intervenţie chirurgicală)
Datele examinărilor instrumentale (obligatoriu):
•Ecografia renală
•Urografia i.v.
•Tomografia computerizată (eventual angio-CT)
Sunt evaluate alte manifestări ale traumatismului abdominal sau a
politraumei
Caracterul şi modalitatea intervenţiei chirurgicale sunt reevaluate
intraoperator, la inspecţia directă a rinichiului (explorarea abdominală
şi/ sau renală)
Diagnosticul diferenţial principal se efectuează între gradele de
severitate a TR
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 14
Sistemul renourinar: hematurie, echimoze, hematoame sau plăgi
lombare, semnul Giordano pozitiv, masă lombară/ abdominală,
configuraţie anormală a lojei renale
Prezenţa complicaţiilor potenţial letale: peritonită, şoc algic, şoc
hemoragic, etc.
Alte complicaţii, potenţial asociate TR: fracturi, semnele infecţiei
urinare acute
Statusul neurologic: conştiinţa pacientului
Sistemul cardiovascular: stabilitatea hemodinamică (TA, Ps şi
FCC), apreciată în dinamică
Prezenţa semnelor SIRS: febră, frisoane, transpiraţii, focare de
infecţie, fatigabilitate sporită, slăbiciune generală
Aprecierea stării altor organe şi sisteme cu evidenţierea
manifestărilor patologice, caracteristice pentru maladiile asociate şi
disfuncţia acestor organe şi sisteme
Prezenţa politraumei
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 15
 SIRS - sindromul răspunsului inflamator de sistem
Variabile Simptome de bază
Adulţi Copii
Temperatura > 38,3oC sau < 36oC > 38,5oC sau < 35oC (rectală, cateter Foley)
corpului (criteriu obligatoriu la copii)
Tahicardia FCC ≥ 90/ min FCC > 2DS conform normei de vîrstă timp ≥
30 min (în absenţa medicaţiei cu efect
cronotrop pozitiv, durerii); FCC < 10
procentil al normei de vîrstă la nou-născuţi
timp ≥ 30 min (în în absenţa stimulaţiei
vagale, medicaţiei cronotrop negative)
Tahipneea FR ≥ 20/ min şi/sau hiper- FR > 2DS conform normei de vîrstă sau
ventilaţie cu hipocapnie necesitatea în respiraţie asistată (în
PaCO2 ≤ 32 mm Hg absenţa unei suferinţe musculare sau
anesteziei)
Formula Leucocitoză ≥ 12 x 109/L Leucocitoza sau leucopenie conform
leucocitară sau leucopenie ≤ 4 x 109/L normelor vîrstnice sau forme tinere ale
sau forme tinere > 10% neutrofilelor > 10%

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 16

 SOFA – alterarea funcţionării organelor în sepsis
SISTEM/ ORGAN CRITERII CLINICE ŞI DE LABORATOR
Sistemul cardiovascular TA med ≤ 70 mmHg sau TA sist ≤ 90 mmHg sau diminuarea TA sist
cu 40 mm Hg sau cu 2DS conform vîrstei de la valorile iniţiale timp ≥
1 oră (VSC N)
Sistemul uropoetic DU ≤ 0,5 mL/kg/oră sau Creatinină plasmatică ↑ 2N sau creşterea
creatininei cu ≥ 44,2 µmol/L
Sistemul respirator Necesitatea RA sau Infiltrate bilaterale pe radiografia pulmonară
sau IR (raportul PaO2/FiO2) ≤ 250
Afectarea TGI Transaminaze (ALT sau AST) ↑ 2N sau Bilirubină (totală) ≥ 34 µmoli
(timp ≥ 2 zile) sau Ileus funcţional
Sistemul de hemostază Trombocitopenie ≤ 100,000 X 109/L sau ↓ 50% iniţiale (≥3 zile) sau
INR ≥ 1,5 sau TAPT ≥ 60 sec
Disfuncţie metabolică şi pH ≤ 7,3 sau BE ↓ 5,0 mk/L sau creşterea concentraţiei lactatului ↑ 1,5
modificări inflamatorii N sau „tegumentele în marmură” (dereglările perfuziei la nivelul
capilarelor) sau hiperglicemie (> 7,7 mmoli/L) în absenţa diabetului
zaharat sau creşterea PCR sau procalcitoninei ≥ 2 DS
Sistemul nervos central Scara Glasgow ≥ 15 (agitaţie, confuzie, comă)

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 17

 SIRS (≥ 2 semne) + focar / proces infecţios = sepsis

Sepsis + SOFA = sepsis sever

Sepsis sever + instabilitate hemodinamică = şoc septic

Indice/ Risc scăzut Risc moderat Risc sporit

Risc
SIRS Lipsa SIRS SIRS (= sepsis) sepsis sever,
şoc septic
Infecţie Uşoară Medie Gravă

Astfel este selectat tratamentul antibacterian empiric

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 18
Ecografia renală:
Prezenţa hematomului subcapsular, hematom perirenal,
rupturilor parenchimului, inclusiv cu penetrare în sistemul calice-
bazinet, extravazările sanguine şi urinare. Cuplare cu examenul
doppler ajută în depistarea leziunilor vasculare, inclusiv
tromboze venoase şi arteriale.

Avantaj: este foarte utilă pentru evaluare dinamică, apreciază

leziunile abdominale ad integrum.

Desavantaj: rezoluţie spaţială redusă, este o metodă în marea

măsură dependentă de experienţa examinatorului

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 19

Traumatism renal bont. Traumatism renal bont.
Aspect ultrasonografic Lichid în spaţiul Morrison.
neschimbat.

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 20

Traumatism renal bont. Traumatism renal bont.
Aspect ultrasonografic Lichid în
neschimbat. recesul spleno-renal.

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 21

Traumatism renal bont gr. V. Acelaşi pacient.
în urma accidentului rutier. Examenul doppler-color
Aspect ultrasonografic confirmă zdrobirea renală şi
neschimbat la USG simplă. stadiul avansat al traumei renale.
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 22
Urografia i.v.: se efectuează preoperator sau
intraoperator, determină direct prezenţa rupturilor
parenchimului şi sistemului calice-bazinet,
extravazarea sîngelui şi urinei, leziunile structurilor
infrarenale.

Avantaj: posibilitate de efectuare intraoperatorie.

Desavantaj: informativitatea redusă în rinichiul de

şoc.

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 23

Traumatism renal bont. Traumatism renal bont în
Aspect urografic urma accidentului rutier.
neschimbat (la 10 min). Lipseşte imaginea renală
pe dreaptă.
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 24
 Tomografia computerizată (eventual angio-CT): are
specificitate şi sensibilitate maxime, modificările patologice sunt
similare celor descrise la ecografia renală (CT convenţională sau
spiralată) şi urografia i.v. (angio-CT).

Avantaj: specificitate şi sensibilitate superioare altor metode în

evaluarea modificărilor patologice renale după traumatism renal

Desavantaj: pacientul trebuie să fie hemodinamic stabil.

Notă: toate cercetările imagistice simultan examinează structura şi

funcţia altui rinichi!
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 25
CT: Hematom subcapsular CT: Ruptură (laceraţie)
superficială

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 26

CT: Ruptură (laceraţie) CT: Ruptură (laceraţie)
profundă fără profundă cu extravazarea
extravazarea urinei urinei
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 27
Tromboza arterei renale (CT) după un traumatism renal bont,
confirmat prin angiografie

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 28

Traumatism renal cu ruptură Traumatism renal cu ruptură
în regiunea joncţiunii profundă a rinichiului drept
pielo-ureterale bilateral şi formarea hematomului
perirenal masiv
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 29
Evoluţie subclinică fără dezvoltarea Bolii Cronice de Rinichi
Evoluţie subclinică cu dezvoltarea BCR sau a altor
complicaţii cronice
Evoluţie clasică fără complicaţii acute
Evoluţie clasică cu complicaţii acute
Evoluţie complicată, cu necesitatea intervenţiei chirurgicale
de corecţie
Traumatismul renal în cadrul politraumei

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 30

 Grupa de Complicaţiile
complicaţii
Acute  Şoc: algic, hemoragic, toxico-septic
 Renale: insuficienţă renală acută, hematom subcapsular,
hematom perirenal, zdrobire renală
 Vasculare: ruptura sau tromboza arterelor şi venelor
renale, fistula arterio-venoasă
 Infecţioase: pielonefrită acută posttraumatică (seroasă
sau purulentă), infecţie urinară acută, supuraţia
hematomului, paranefrită, peritonită
 Politraumă cu leziunea altor sisteme şi organe
Cronice  Boala cronică de rinichi: unicul rinichi chirurgical,
pielonefrită cronică secundară, nefroscleroză secundară,
chist/ chisturi renale secundare
 Insuficienţă renală cronică
 Hipertensiune arterială
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 31
 Evaluarea clinică

Tratamentul Da Stările de urgenţă

stărilor de
urgenţă

Conduita respectivă Da Necesitatea

intervenţiei chirurgicale

Tratamentul sindromului algic Da

Sindrom algic
Nu
Da
Tratamentul infecţiei asociate Infecţie
Nu
Da
Tratament hemostatic Hemoragie
Nu

Nu Criterii de externare Tratament de dezintoxicare

şi de transfer şi antiagregant, tratamentul
patologiilor asociate
Da

Tratament antiagregant, fitoterapeutic,

vasoprotector, nefroprotector

Evaluare repetată la 3 luni:

Patologiile renale asociate şi secundare TR
Boala cronică de rinichi

Lipsesc
Prezente

Pacientul Conduită
practic sănătos conform patologiei renale depistate
sau conform
Protocolului naţional BCR

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 32

 Sindromul clinic Suspectarea Prezenţa
traumatismului factorilor de risc
renal bont

Evaluarea stabilităţii
hemodinamice

Pacientul Pacientul
hemodinamic stabil hemodinamic
instabil

Hematuria
microscopică
Macrohematuria Laparatomia/ lumbotomia
de urgenţă
UIV (un clişeu)
Traumatism
prin oprire rapidă
Politraumă
Studiul renal
imagistic: IRM sau
CT (eventual angio-) Observare UIV UIV
TR gr. 1-2 normală modificată

TR gr. 5 TR gr. 3-4 Hematom

Nu Stabil retro-
peritoneal

Leziunile asociate, ce
necesită laparatomie Pulsatil sau
în creştere
Da

Evaluare
intraoperatorie:
laparatomie sau
lumbotomie

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 33

 Sindromul clinic Suspectarea Prezenţa
traumatismului factorilor de risc
renal penetrant

Evaluarea stabilităţii
hemodinamice

Pacientul Pacientul
hemodinamic stabil hemodinamic
instabil

Studiul renal imagistic:

IRM sau CT TR
gr. 1-2 Laparatomia/ lumbotomia
(eventual angio-)
de urgenţă
UIV (un clişeu)

TR TR
gr. 4-5 gr. 3
Observare UIV UIV
normală modificată

Hematom
Stabil retro-
Nu
peritoneal

Leziunile asociate, ce
necesită laparatomie Pulsatil sau
în creştere
Da

Evaluare
intraoperatorie:
laparatomie sau
lumbotomie

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 34

Se efectuează în secţiile de Urologie sau în secţiile de
Chirurgie (pacientul este netransportabil);

Suturarea rinichiului;

Rezecţie renală chirurgicală;

Drenarea focarului patologic (hematomului perirenal,

paranefritei etc.);

Nefrostomia clasică sau percutană în bloc infrarenal;

Plastia ureterului sau aplicarea stendului ureteral;

Intervenţii chirurgicale pe vasele renale. Nefrectomie;

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 35
Controlul asupra hemoragiei renale;

Prezervarea volumului maxim al parenchimului

renal;

Reducerea altor complicaţii, secundare traumei

renale;

Respectarea algoritmelor propuse de conduită a

pacientului cu traumatism renal oferă posbilitate de
prezervare a rinichiului în 80-90% din laparatomii/
lumbotomii;
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 36
Indicaţie principală pentru intervenţie chirurgicală
în condiţii de TR este o hemoragie necontrolabilă

Controlul vascular proximal

după o laparatomie medie largă
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 37
 Disecţia peritoneului parietal este efectuată medial de aorta
1

După efectuarea controlului vascular rinichiul lezat este expus prin

mobilizarea colonului ipsilateral pe parcursul liniei albe Toldt. Este
tăiată fascia Gerota, evitând în acelaşi timp lezarea suplimentară a
capsulei renale.
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 38
 Reconstrucţia renală:
2 •Expunere adecvată a rinichiului în timpul evaluării intraoperatorii
•Stoparea hemoragiei prin presiune manuală asupra parenchimului
renal
•Înlăturarea parenchimului non-viabil
•Hemostază atentă
•Suturarea rupturilor sistemului colector
•Renorafia primară
•Interpoziţia omentului între rinichiul reconstruit şi organele adiacente

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 39

2 Tehnici specifice: renorafia
•Leziune medio-renală profundă
•Suturarea pelvisului. Ligaturarea vaselor
•Suturarea defectului (renorafia primară)
•Substanţe gelatinoase spongioase (Gelfoam)

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 40

2 Tehnici specifice: rezecţia renală
•Leziunea polului renal inferior
•Rezecţia polului inferior şi suturarea sistemului colector
•Aplicarea pedicului din omentul mare

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 41

3
Menţinerea cateterului Foley postoperator pînă la
stabilizarea hemodinamică şi apariţia diurezei pozitive
de sinestătător;
Regimul de pat pînă la dispariţia macrohematuriei;
Complicaţii postoperatorii precoce (< 1 lună): urinom,
hemoragie la distanţă, fistule urinare, abcese,
hipertensiune arterială;
Complicaţii tardive: hidronefroză, insuficienţă renală
cronică, fistule arterio-venoase, hipertensiune arterială;
CT abdominal (cel puţin USG şi urografia i.v.) şi
scintigrafia renală dinamică la 3 luni: în caz de operaţii
reconstructive deficitul funcţiei renale constituie 30-
60%;
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 42
Hemoragie (hematom pulsatil sau în creştere) sau tromboza vaselor
renale pot servi drept indicaţie pentru intervenţie chirurgicală;
În hemoragie apreciată ≥ 0,5 L se începe suplinire volemică cu soluţii
coloide şi cristaloide (dextranii şi hidroxietilamidon sunt contraindicaţi);
În hemoragie apreciată ≥ 1,0 L este solicitată transfuzie de sînge sau
masă eritrocitară;
Plasmă proaspăt congelată este obligator administrată la pacienţii cu
semnele sindromului coagulării intravasculare diseminate (CID);
Cu scop hemostatic se utilizează pînă la micşorarea hematuriei şi/ sau
stabilizarea hematomului + 2-3 zile: Calciu gluconat (sol. 10% - 5 sau 10
ml) sau Calciu clorid (sol. 5% - 5 sau 10 ml) x 2-3 ori/zi i.v.; Etamzilat sol.
12,5% - 2 ml x 3 ori/zi i.v., i.m.; Acid ε-aminocaproic sol. 5% - 100 ml x 1-2
ori/zi i.v.; Trombină (local);
La pacienţii cu microhematurie pot fi administrate antioxidantele cu efect
vasoprotector (acid ascorbic, comprimate cîte 0,5 x 3 ori/zi p.o. sau sol. 5%-5
ml i.v. şi tocoferol acetat, capsule cîte 400 UI x 1-2 ori/zi p.o.)
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 43
Tratamentul antibacterian este iniţial empiric, iar în continuare conform
antibioticosensibilităţii germenului bacterian depistat;
TR gr. I-II cu scop profilactic (risc redus): durata 5-7 zile
Monoterapia cu formele tabletate: Ciprofloxacină (250 mg sau 500 mg) x 2 ori
sau Cefalexină (250 mg) x 3 ori/zi sau Amoxicilină (500 mg) x 3 ori/zi;
TR gr. III-V cu scop profilactic (inclusiv după intervenţie chirurgicală)
(risc redus): durata tratamentului: 7-10 zile
Monoterapie cu formule parenterale, eventual biterapie (al 2-lea preparat
poate fi sub formă de comprimate anterior citate): Ampicilină (1,0) x 4 ori/zi
sau Cefazolină (1,0) x 4 ori/zi sau Amoxicilină (1,0) x 4 ori/zi sau
Ciprofloxacină (200 mg dizolvate pe 200 ml Clorură de Sodiu 0,9%) sau
Ceftriaxon (1,0) x 2 ori/zi ± formele tabletate sus-enumerate;
Infecţia urinară postoperator sau infectarea plăgii (risc mediu): durata
tratamentului ≥ 14 zile. Biterapie sau Triterapie parenterală: Ampicilină (2,0)
x 3-4 ori/zi sau Cefazolină (1,0) x 4 ori/zi sau Amoxicilină (1,0) x 4 ori/zi sau
Ceftriaxon (1,0) x 2 ori/zi sau Ceftazidim (1,0) x 2 ori/zi + Ciprofloxacină (200
mg dizolvate pe 200 ml Clorură de Sodiu 0,9%) sau Amikacină (0,25 – 10 ml
x 3 ori/zi);
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 44
TR complicată cu sepsis sau cu complicaţiile septico-purulente (risc sporit
– tabelul 1): durata tratamentului: ≥ 21-28 de zile;
Tratamentul chirurgical (bloc renal sau existenţa unui focar purulent clar
exprimat);
Ceftazidim (2,0) x 2 ori/zi + Ciprofloxacină (200 mg sau 400 mg dizolvate în 200
ml Clorură de Sodiu 0,9%) SAU Ceftriaxon (2,0) x 2 ori/zi + Ciprofloxacină (200
mg sau 400 mg dizolvate în 200 ml Clorură de Sodiu 0,9%) SAU Imipenem +
cilastină (0,5 + 0,5 – soluţie pentru infuzii) x 4 ori/zi;
Amikacină (0,25 – 10 ml x 3 ori/zi) + Amoxicilină + Acid clavulonic(1000 mg + 200
mg) x 4 ori zi SAU Ceftazidim (2,0) x 2 ori/zi + Amikacină (0,25 – 10 ml x 3 ori/zi)
Germenii bacterieni particulari:
Coci gram-pozitivi rezistenţi la meticilină (oxacilină): Vancomicină (infuzii pe
200 ml Clorură de Sodiu 0,9% cîte 0,5 - 1,0 x 2 ori/zi)
Ps. aeruginosa: Cefipim (sol. i.v. pînă la 4 g/zi) sau Imipenem + cilastină (0,5 +
0,5) x 4 ori/zi sau combinaţia Amikacină (0,25 – 10 ml x 3 ori/zi) +
Aminopeniciline protejate (ex. Amoxicilină + Acid clavulonic, 1000 mg + 200 mg)
x 4 ori zi
Anaerobe: asociere la regimul terapeutic Metronidazol (0,5 – 100 ml) x 2 ori/zi
Obligator se efectuează profilaxia infecţiei cu candide: Ketokonazol (200
mg) x 2 ori/zi sau Fluconazol (100 mg)/ o dată în 3 zile
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 45
Sindromul algic uşor:
Nimesulidă: suspenzie pentru administrare per os cîte 100 mg în plic x 3 ori/zi
Paracetamol 0,5 x 3-4 ori/zi;
Sindromul algic moderat:
Ketorolac: inţial sol. 30 mg – 1 ml pînă la 3 ori/zi, apoi trecere la comprimate
cîte 10 mg x 2 ori/zi; Diclofenac: inţial pulbere 75 mg – 3 ml pînă la 3 ori/zi,
apoi trecere la comprimate cîte 50 mg x 3 ori/zi; Metamizol de Natriu: sol.
50% - 2 ml pînă la 3-4 ori/zi;
Sindrom algic pronunţat
Tramadol: iniţial sol. 50 mg – 1 ml pînă la 3 ori/zi, apoi trecere la capsule cîte
100 mg x 3 ori/zi; La necesitate se administrează analgezici opioide;
Tratamentul antispastic se recomandă în cazuri de dureri colicative
Durata recomandată de administrare ≤ 3 zile. Lipsa eficienţei la distanţă de 3
zile subînţelege alt mecanism pentru sindromul algic: Drotaverină 1-2 tab.
(0,04) x 3 ori/zi (sindrom algic nepronunţat), trecere la formele parenterale de
preparate antispastice: sol. Drotaverină 2% - 2 ml x 3-4 ori/zi sau sol.
Platifilină 0,2% - 1 ml s.c. x 3-4 ori/zi (sindrom algic moderat sau pronunțat);
A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 46
Se administrează cu scopul minimizării nefrosclerozei la pacienţi
cu TR. Este indicat pacienţilor fără macrohematurie şi hemoragie
(peste 2-3 zile după dispariţia lor). Nu se recomandă în primele 2-
3 săptămâni după formarea hematomului subcapsular sau perirenal.
În staţionar:
Sol. Pentoxifilină 5% - 2 ml i.v. dizolvat în 200 – 500 ml de Sol. Clorură
de Sodiu 0,9% sau sol. Glucoză 5%. Durata tratamentului 5-7-10 zile.
În condiţii de ambulator
Pentoxifilină-retard, comprimate cîte 0,4, se administrează cîte 1
tab./zi.
Dipiridamol, comprimate cîte 0,1, se administrează cîte 1 tab. X 3ori/zi
Se administrează în cure îndelungate în combinare cu fitoterapie.

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 47

Se administrează în cure îndelungate cu scop profilactic (ambulator)
Se recomandă schimbarea preparatului vegetal fiecare 10-14 zile
Infuzie sau, mai rar, macerat apos reprezintă formele farmacologice
principale
Preparatele vegetale posed proprietăţile antiinflamatorii, emoliente,
spasmolitice, diuretice, antibacteriene
Preparatele vegetale tabletate: cyston, şilingtong, kanefron H etc.
Preparatele vegetale combinate: ceai renal
Preparatele vegetale cu acţiune preponderent antiinflamatorie:
muguri de Pin (Turiones Pini), muguri de Plop (Gemmae Populi), frunze
şi rădăcini de Nalbă Mare (Folium et Radix Althaea), Nalbă de Grădină
(Althaea rosea), frunze de Mesteascăn (Folium Betulae)

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 48

Dispariţia semnelor de inflamaţie locală şi generală,
apreciate clinic şi paraclinic;
Stabilizarea funcţiei renale şi modificărilor patologice
renale, apreciate clinic şi paraclinic;
Dezvoltarea BCR gr. III-IV – transfer în s. Nefrologie
(acordat);
Dezvoltarea BCR gr. V – transfer în Centrul de Dializă
(acordat);
Agravarea evoluţiei altor maladii – după controlul
consecinţelor TR sau după severitatea patologiei asociate
pacientul poate fi transferat în secţiile specializate
corespunzătoare pentru continuarea tratamentului respectiv;
Dezvoltarea şocului – transfer în ATI, după controlul şocului
(+ 1 zi) – transfer în secţie;

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 49

Evoluţia TR
Patologiile renale preexistente
Acuzele
Examenul fizic: TA, FCC, statusul volemic, acuzele,
caracteristice pentru sindromul uremic
Investigaţii de laborator: creatinina, RFG (sau RFG
estimată), ureea, analiza generală de sînge, analiză
generală de urină, microalbuminuria/ proteinurie
nictemirală, K+, Na+, Ca2+
Investigaţii instrumentale: USG abdominală (inclusiv
reno-vezicală), ECG

A. Tănase, I. Dumbrăveanu, C. Lupaşco, P. Cepoida 50