Lecţia de chimie şi specificul ei

Lecţia este principala formă de organizare

a învăţămîntului. Fundamentarea
teoretică a sistemului de învăţămînt axat
pe clase şi lecţii a fost realizată de
vestitul pedagog ceh I.A. Comenius la
începutul sec. XVII. El a subliniat
necesitatea grupării elevilor pe clase
după vîrstă şi după nivelul de dezvoltare.
La perfecţionarea lecţiei au contribuit
mulţi pedagogi clasici: J.H. Pestalozzi,
J.E. Herbart, A. Disterveg, K.D. Uşincki
ş.a.
 Volumul lecţiei se determină prin
clasificarea tipurilor de lecţii. Conţinutul
acestei noţiuni include: subcompetenţele,
obiectivele lecţiei, materia de studiu
preconizată pentru lecţia respectivă,
formele, metodele, mijloacele de învăţămînt;
formele, metodele, tehnicile şi tipurile de
evaluare; structura lecţiei şi secvenţele
respective etc.
Specificul lecţiei de chimie constă în
faptul că, de regulă, scenariul acesteia,
elaborat de către profesor, este în corelare
cu scenariul propus de autorii manualului
utilizat la clasă.
În aspect structural lecţia de
chimie poate include următoarele
părţi componente:
• Reactualizarea materiei studiate şi a
modurilor însuşite de acţiune,
• Studierea materiei noi şi formarea
capacităţilor noi;
• Formarea şi dezvoltarea capacităţilor
referitoare la utilizarea, aplicarea
materiei studiate;
• Evaluarea.
 În dependenţă de structura lecţiei,
unele dintre aceste componente sunt
prezente, iar altele lipsesc. Însă
componenta evaluarea este prezentă în
cadrul oricărui tip de lecţie, în contextul
realizării treadei predare-învăţare-
evaluare.
Fiecare tip de lecţie are o structură bine
determinată. În caz general se evidenţiază
următoarele secvenţe de bază ale lecţiei:
Structura schematică a lecţiei
• Organizarea clasei (sau momentul
organizatoric).
• Verificarea temei pentru acasă.
• Reactualizarea cunoştinţelor şi
capacităţilor.
• Predarea – învăţarea temei noi.
• Consolidarea materiei şi formarea
capacităţilor.
• Evaluarea.
• Tema pentru acasă.
• Bilanţul lecţiei.
Structura schematică a
diverselor tipuri de lecţie
• Lecţie de formare a
capacităţilor de dobîndire a
cunoştinţelor (vizează prioritar
formarea capacităţilor de
dobîndire a cunoştinţelor)
• Organizarea clasei (momentul
organizatoric).
• Verificarea temei pentru acasă;
reactualizarea cunoştinţelor şi a
capacităţilor.
• Predarea – învăţarea temei noi.
• Consolidarea materiei şi formarea
capacităţilor (la nivel de reproducere).
• Evaluarea (curentă, instructivă, fără
aprecieri cu note).
• Bilanţul lecţiei.
• Anunţarea temei pentru acasă.
II. Lecţie de formare a capacităţilor de înţelegere a
cunoştinţelor (vizează prioritar formarea
capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor dobîndite
anterior)
– Organizarea clasei (momentul organizatoric).
– Verificarea temei pentru acasă;
– Reactualizarea cunoştinţelor şi a capacităţilor.
– Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor
(la nivel de reproducere şi la nivel productiv).
– Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri
cu note).
– Bilanţul lecţiei.
– Anunţarea temei pentru acasă.
III. Lecţie de formare a capacităţilor de apreciere a
cunoştinţelor (vizează prioritar formarea
capacităţilor de apreciere a cunoştinţelor
dobîndite şi înţelese anterior)
– Organizarea clasei (momentul organizatoric).
– Verificarea temei pentru acasă;
– Reactualizarea cunoştinţelor şi a
capacităţilor.
– Consolidarea materiei şi formarea
capacităţilor (la nivel productiv şi la nivel
transferuri în alte domenii).
– Evaluarea (formativă de tip sumativ,
aprecieri cu note).
– Bilanţul lecţiei.
– Anunţarea temei pentru acasă.
IV. Lecţie de formare a capacităţilor de analiză -
sinteză a cunoştinţelor (vizează prioritar
formarea capacităţilor de analiză-sinteză a
cunoştinţelor dobîndite, înţelese şi aplicate
anterior)
– Organizarea clasei (momentul organizatoric).
– Verificarea temei pentru acasă;
– Analiza-sinteza materiei teoretice studiate
(sistematizarea, clasificarea, generalizarea).
– Analiza-sinteza metodelor de rezolvare
studiate (la nivel productiv cu transferuri în
alte domenii şi la nivel creativ).
– Evaluarea (formativă de tip sumativ,
aprecieri cu note).
– Bilanţul lecţiei.
– Anunţarea temei pentru acasă.
V. Lecţie de formare a capacităţilor de evaluare a
cunoştinţelor (vizează prioritar formarea
capacităţilor de evaluare critică a
cunoştinţelor dobîndite, înţelese, aplicate şi
interpretate analitico-sintetic anterior)
– Organizarea clasei (momentul organizatoric).
– instrucţiuni privind realizarea lucrării de
evaluare;
– realizarea lucrării de evaluare (testul,
lucrarea practică, lucrarea de laborator,
proiectul, autoevaluarea etc.).
– Bilanţul lecţiei.
– Anunţarea temei pentru acasă.
VI. Lecţie combinată (mixtă) (vizează prioritar
realizarea interdependenţei obiective –
conţinuturi – metodologie - evaluare şi a
corelaţiilor pedagogice profesor-elev, elev-
elev, elev-profesor)
– Organizarea clasei (momentul organizatoric).
– Verificarea temei pentru acasă. Reactualizarea
cunoştinţelor şi a capacităţilor;
– predarea – învăţarea materiei noi.
– consolidarea materiei şi formarea capacităţilor (la nivel
de reproducere la nivel productiv, cu unele transferuri
în alte domenii).
– Evaluarea:
a) curentă, fără aprecieri cu note pentru materia nouă;
b) sumativă, aprecieri cu note pentru materia studiată
anterior.
– Bilanţul lecţiei.
– Anunţarea temei pentru acasă.
Clasificarea tipurilor de lecţii după
modul (forma) de organizare
• Lecţie prelegere
• Lecţie de rezolvare de probleme
simple
• Lecţie - consultaţie
• Lecţie - practicum
• Lecţie - seminar
• Lecţie - evaluare
Observaţie:
• Lecţia – practicum (rezolvări de
probleme mai complicate, lucrări de
laborator, lucrări practice, excursii
didactice, lecţii integrative, de ex.
Lecţie mixtă de chimie şi
matematică, chimie şi biologie,
chimie şi fizică, chimie şi informatică
etc.)
• Lecţia-evaluare (testare, colocviu,
proba de evaluare, susţinerea
proiectelor etc.)
Cerinţele pentru o lecţie modernă de chimie
• Indiferent de tip, lecţia de chimie, pentru a fi o lecţie
modernă şi adecvată învăţămîntului formativ, trebuie să
corespundă următoarelor caracteristici:
– să fie axată pe obiective;
– să fie centrată pe elevi: activitatea profesorului în cadrul
lecţiei constituie, de regulă, 30% , iar activitatea
elevilor – 70% din timpul ei;
– să reflecte o materie de studiu raţional selectată de către
profesor;
– să fie axată pe metode optime de predare – învăţare –
evaluare, corelate cu mijloace eficiente de învăţămînt;
– să fie axate pe colaborări de tipul profesor - elev, elev-
elev, elev – profesor;
– să fie fundamentată pe realizarea corelaţiilor:
• cunoştinţe – capacităţi – atitudini (gimnaziu);
• cunoaştere – aplicare – integrare (liceu);
• predare – învăţare – evaluare;
– să fie bazată pe diversitatea formelor, metodelor şi
tehnicilor de evaluare aplicate în cadrul lecţiei.
Lecţia asistată (realizată) poate fi
analizată şi evaluată (autoevaluată)
după următoarea schemă:
I. Determinarea aspectelor
fundamentale ale lecţiei:
1.1 Locul lecţiei asistate (realizate) în
sistemul de lecţii la tema (modulul)
respectivă (respectiv);
1.2 Obiectivele lecţiei.
1.3 Tipul şi structura lecţiei.
II. Analiza structurală a fiecărei
secvenţe (etape ) ale lecţiei :

2.1 Determinarea problemei didactice

care se rezolvă la etapa respectivă a
lecţiei;
2.2 Determinarea obiectivelor lecţiei
asupra cărora se lucrează la etapa
respectivă;
2.3 Selectarea materiei de studiu şi
repartizarea ei pe etape;
 2.4 Evidenţierea formelor, metodelor şi
procedeelor aplicate de către profesor la
fiecare etapă:
a) formele de organizare a activităţilor elevilor
(frontal, pe grupuri, individual);
b) metodele şi procedeele de predare – învăţare;
c) tipul, formele şi metodele de evaluare a
rezultatelor şcolare ale elevilor;
2.5 realizarea feedback-ului (evaluarea de
proces) la fiecare secvenţă a lecţiei.
Analiza particularităţilor didactice şi
psihologice ale lecţiei (evaluarea
activităţii cadrului didactic);
3.1 Sunt oare determinate şi formulate corect obiectivele
lecţiei?
3.2 Corespunde oare tipul lecţiei obiectivelor preconizate?
3.3 Sunt oare corect determinate problemele didactice,
care se rezolvă la etapele respective ale lecţiei?
3.4 Este oare argumentată selectarea materiei de studiu
(conţinutul ştiinţific) pentru această lecţie (corespunde
oare conţinutul lecţiei obiectivelor ei; este oare
suficient volumul materiei de studiu pentru lecţie)?
3.5 Sunt oare admise greşeli ştiinţifice în procesul lecţiei?
3.6 Corespund oare formele de organizare a activităţilor
elevilor, metodele şi procedeele de predare – învăţare
obiectivelor şi conţinutului lecţiei? Originalitatea
formelor, metodelor şi procedeelor aplicate în cadrul
lecţiei?
3.7 Cum este realizată predarea – învăţarea
materiei noi (noţiunile, regulile, legităţile,
formulele noi) (în czul cînd aceasta este
prezentă în cadrul lecţiei)?
3.8 Ce particularităţi specifice a corelaţiilor
profesor – elev, elev – elev, elev – profesor au
fost evidenţiate în cadrul lecţiei (adaptarea
profesorului la particularităţile de vîrstă ale
elevilor; abateri de la subiectul lecţiei;
emoţiile pozitive şi negative ale elevilor;
captarea atenţiei elevilor pe parcursul lecţiei;
limbajul utilizat de către cadrul didactic;
stimularea activităţilor de învăţare a elevilor;
folosirea ideilor şi propunerilor elevilor
privind conţinutul şi desfăşurarea lecţiei;
motivaţia învăţării; menţinerea interesului
elevilor pentru lecţie)?
3.9 Mijloacele de învăţământ (manualul,
materialele şi mijloacele didactice) au
fost utilizate oportun şi în corelaţie cu
obiectivele lecţiei?
3.10 Care a fost ritmul lecţiei (sunt oare
reţineri nejustificate în timpul lecţiei)?
3.11 Volumul temei pentru acasă,
concretizarea şi diferenţierea ei.
3.12 În ce mod s-a realizat bilanţul lecţiei
(cantitativ şi calitativ)?
IV. Concluzii generale cu privire la
lecţie:

4.1 Concluzii privind organizarea şi

desfăşurarea lecţiei.
4.2 Concluzii privind realizarea
obiectivelor lecţiei.
V. Propuneri privind înlăturarea
lacunelor observate şi perfecţionarea
activităţii educaţionale a cadrului
didactic
VI. Aprecierea lecţiei şi a activităţii cadrului
didactic
Aprecierea lecţiei şi a activităţii profesorului
se va efectua în funcţie de numărul de puncte
acumulate la realizarea secvenţei a III-a a
acestei scheme. Pentru fiecare din poziţiile 3.1 –
3.12 scorul maxim este de 10 puncte, iar cel
minim – 1 punct. Sumînd punctele acordate, se
determină calitatea lecţiei şi se apreciază
activitatea profesorului astfel:
120 -105 puncte – lecţie excelentă – nota 10,
104 – 85 de puncte – lecţie foarte bună – nota 9,
84 – 65 de puncte – lecţie bună – nota 7 sau 8,
64 – 45 de puncte – lecţie satisfăcătoare – nota 5
sau 6,
44 – 1 puncte – lecţie nesatisfăcătoare – nota 4
Pentru o evaluare obiectivă a lecţiei asistate
(inclusiv în procesul atestării cadrului
didactic) se recomandă ca ea să fie
apreciată de cel puţin trei asistenţi –
specialişti (cadre didactice, inspectori,
metodişti, manageri) în domeniul
respectiv. Aprecierea finalăse va efectua
reieşind din suma mediilor aritmetice a
punctelor acordate de către fiecare
asistent pentru fiecare dintre poziţiile 3.1
– 3.12 ale prezentei scheme şi în
conformitate cu grila de evaluare, indicată
mai sus.
Elaborarea proiectului didactic se
fundamentează pe următoarea structură
(algoritm):
• Prosefor ---------------------------------------------------------------
• Disciplina de învăţămînt ---------------------------------------------
• Clasa ------------------------------------------------------------------
• Data -------------------------------------------------------------------
• Numărul lecţiei în sistemul de lecţii (conform proiectării de lungă
durată) -----------------------------------------------------------------
• Numărul lşecţiei conform orarului ------------------------------------
• Durata lecţiei ------------------------------------------------------------
• Capitolul (Modulul) ------------------------------------------------------
• Subiectul lecţiei ----------------------------------------------------------
• Subcompetenţele lecţiei:
• S1 ..........................................................................................................
• S2
.........................................................................................................................
............................................
• S3
.........................................................................................................................
............................................
• S4
.........................................................................................................................
............................................
• S5
.........................................................................................................................
............................................
• Obiectivele operaţionale: La finele lecţiei elevii vor fi capabili:
• O1 -------------------------------------------------------------------------
• O2 -------------------------------------------------------------------------
• O3 --------------------------------------------------------------------------
• O4 --------------------------------------------------------------------------
• O5 --------------------------------------------------------------------------
• O 6 ---------------------------------------------------------------------------
• Etc.
• Tipul lecţiei ------------------------------------------
• Tehnologii didactice:
a) Forme ------------------------------------------------
b) Metode ----------------------------------------------
c) Mijloace de învăţămînt ----------------------------
-
• Evaluarea:
• a) Tipul evaluării -----------------------------------
• b) Forme, metode, tehnici de evaluare -----------
Scenariul lecţiei

• Observaţie: scenariul lecţiei poate fi

prezentat atât în formă tabelară, cât
şi cea textuală.
• Tabelul poate fi structurat în
diversuri moduri. a)
Nr. Secve Sub Obiecti Activitatea Activitatea Evaluarea
Crt. nţele compe vele (de proces)
profesorului elevului
lecţiei tenţele lecţiei
b)
Nr. Secve Sub Obiec Strategia Metode, Evaluarea
Crt. nţele compet tivele (de proces)
didactică procedee
lecţie enţele lecţie
i
i
În czul prezentării textuale, scenariul
se prezintă în formă de text
evidenţiind secvenţele structurale ale
lecţiei şi activităţile în cadrul acestor
secvenţe.
 Scenariul lecţiei poate fi axat şi pe următoarea
structură:
I.Evocare:
- Salutul. Momentul organizatoric. Captarea iniţială a
atenţiei elevilor.
- Formularea obiectivelor (în corelare cu tipul lecţiei),
- Verificarea temei pentru acasă,
- Reactualizarea cunoştinţelor şi a capacităţilor.
II. Realizarea sensului:
- Predarea –învăţarea materiei noi (în cazul studierii
materiei noi),
- Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor
III.Reflecţie:
- Aplicaţii.
- Evaluarea atingerii obiectivelor preconizate.
- Bilanţul lecţiei. Concluzii.
- Prezentarea temei pentru acasă.
 Cadrul de învăţare şi gîndire Evocare/Realizare a
sensului/
Reflecţie/Extindere
• La etapa de Evocare elevii prin realizarea
diverselor sarcini de motivare şi implicare în
procesul de studiu obţin următoarele
rezultate:
conştientizează nivelul său de dezvoltare,
informare în raport cu sarcina propusă;
 identifică experienţa proprie;
 exteriorizează cunoştinţe, abilităţi, atitudini la
subiect.
• Toate astea reprezintă schema cognitivă
iniţială, un anumit nivel de dezvoltare a
competenţei/subcompetenţei vizate.
 La a doua etapă a cadrului
Realizare a sensului
• se propun sarcini de informare şi
procesare a informaţiei noi în urma
cărora se produc următoarele rezultate:
Se completează, se modifică schema
cognitivă a elevului.
 Se asigură prelucrarea şi înţelegerea ei
de către elev.
 Se menţine implicarea prin sarcini care
facilitează contactul cu informaţia nouă
şi procesarea ei.
 În a treia etapă de realizare a
demersului didactic Reflecţia
• elevilor li se propune să comunice şi să
decidă în grup/cu colegii asupra anumitor
probleme şi să realizeze aprecieri asupra
experienţei acumulate în cadrul lecţiei. În
urma acestui proces se obţin următoarele
rezultate:
Menţinerea implicării prin schimb sănătos
de idei.
Formarea şi exprimarea atitudinilor.
Restructurarea durabilă a schemelor
cognitive iniţiale.
Condiţionează schimbări
comportamentale
 La etapa finală de
Extindere în dezvoltarea/formarea
subcompetenţelor
• elevilor li se propune să aplice în experienţa
cotidiană noile achiziţii intelectuale. Avantajul
etapei constă în faptul că elevii obţin ca
rezultat:
Realizează un transfer de cunoaştere în
autentic
Aplica cele însuşite la ore în situaţii de integrare
simulate
Aplică cele însuşite în situaţii de integrare
autentică
Îşi dezvoltă competenţe, care devin pe parcurs
modele comportamentale obişnuite, fireşti.
“ Numai faptele fac să ne
cunoaştem
ceea ce suntem” Moliere