Sunteți pe pagina 1din 29

Piața Muncii în România-o

analiza comparativă de
actualitate

Profesor coordonator: Conf. Univ. Dr. Studenți: Mușat Marian-Petrișor


Crețu Alina Ștefania Motoc Diana
Cuprins

1. Definiția Pieței Muncii


2. Complexitatea Pieței Muncii
3. Fluxurile existente pe piața muncii și influența lor asupra ratei șomajului
4. Șomajul. De ce apare șomajul? Cum luptăm cu șomajul
5. Piața muncii în România. Oferta si cererea de muncă. Șomajul.
6. Piața muncii în Germania. Oferta si cererea de muncă. Șomaj și veniturile
populației
7. Comparație între piața muncii din România și Germania
1.Definiția pieței muncii
 Piața muncii este o componentă a sistemului de piețe, care se află într-o
strânsă interdependență cu celelalte piețe existente în economia
contemporană, datorită unei serii de particularități ale tranzacției forței de
muncă (procesul de vănzare-cumpărare, folosirea și remunerarea muncii), pe
fondul cărora are loc o puternică interacțiune între piața muncii și piața
bunurilor economice, piața monetară, piața capitalurilor etc., cu care se
întrepătrunde și se intercondiționează.

 Cu toate acestea, piața muncii se individualizează printr-o specificitate


care o delimitează net de restul piețelor.
2.Complexitatea Pieței Muncii
 Piața muncii este o noțiune ce ocupă un loc aparte în teoria și practica economică, întrucât ea
desemnează:

* Întâlnirea cererii de muncă cu oferta de muncă – categorii și mărimi dependente, pe de o


parte, de dezvoltarea economico-socială, de amploarea și structurile activităților economice și
sle acțiunilor sociale și, pe de altă parte, de fenomenele și procesele social-demografice.
* Stabilirea pe această bază a condițiilor pentru: (1) angajarea salariaților, (2) negocierea și
fixarea salariilor în funcție de performanțele celor ce sunt angajați, (3) realizarea mobilității
salariilor și forței de muncă pe locuri de muncă, firme și zone.

Un alt factor ce subliniază complexitatea pieței muncii îl reprezintă


funțiile acesteia, un alt aspect imprtant ce trebuie abordat.
Asigură realizarea echilibrului dintre Mijlocește și condiționează procesele
necesitățile de resurse de muncă ale de unire și combinare a factorului
economiei naționale și posibilitățile de
uman cu cei materiali ai producției.
acoperire ale acestora.

Funcțiile
Pieței Muncii

Determină orientarea utilizării resurselor


de muncă ale fiecărei țări cu eficiența
Influențează considerabil procesul de
crescândă, atât prin repartizarea lor pe
formare și repartizare a veniturilor.
profesii, ramuri și localități, cât și prin
folosirea acestora în cadrul fiecărei
unități economice pe piață.
3.Fluxurile existente pe piața muncii și
influența lor asupra ratei șomajului

 Fluxurile existente pe piața forței de muncă pot fi reprezentate în schema de


mai jos:
(1)
Ocupat Șomer
(O) (Ș)
(2)

(4) (5)
În afara forței de muncă (6)
(N)
(3)
 Astfel, distingem următoarele fluxuri:

1. Persoane care își pierd locul de muncă și trec în categoria ,, șomer”;


2. Șomeri care își găsesc un loc de muncă, trecând din categoria de ,,neocupat” în cea de
,,ocupat”;
3. Persoane care intră sau reintră în ,,forță de muncă”, obținând un loc de muncă imediat;
4. Persoane care își perd serviciul, trecând în afara forței de muncă ( de ex. Pensionari);
5. Persoane care intră din afara forței de muncă în categoria ,, forță de muncă”, dar inițial
neangajat;
6. Persoane care trec din categoria ,,neocupat” în afara forței de muncă (de ex. Persoanele
descurajate);
 Numărul de șomeri se modifică de la o perioadă la alta, în fiecare lună o
proporție destul de importantă de șomeri părăsesc acest statut, fie angajându-
se, fie părăsind forța de muncă, o parte din cei angajați devin șomeri, iar o
parte a populației intră pe piața muncii prin căutarea unui loc de muncă sau
prin angajare.
 Analiza fluxurilor existente pe piața forței de muncă prezintă o mare
importanță și este absolut indispensabilă în fundamentarea variatelor teorii
despre șomaj, dar și în stabilirea uno măsuri eficiente de reducere a șomajului.
 Cu ajutorul acestor fluxuri se poate explica modificarea în timp ( în funcție de
vârstă, rasă, sexe sau grup etnic) a numărului de indivizi care trec de la un
statut la altul pe piața muncii creșterea ratei șomajului în perioada de
recesiune, de ce aceasta este influențată de sistemul asigurărilor sociale și cum
alte politici guvernamentale ( creșterea compensațiilor pentru șomaj,
modificarea vârstei de pensionare etc.) pot influența rata șomajului.
4.Șomajul
 Ce este Șomajul?
 În termeni generali, Șomajul este o noțiune folosită în cazul lipsei ocupației
plătite (locurilor de muncă) pentru forțele apte și calificate corespunzător
pentru muncă. ,,New Palgrave Dictionary Of Economics” definește șomajul a fi
"procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care muncesc
sau caută de muncă) care nu au un loc de muncă (dar caută unul).

În același timp

 Șomajul constituie o realitate deosebit de complexă, un fenomen neomogen, de


forme diferite în funcție de preponderența factorilor generatori.
4.Tipurile de șomaj și Cauzele apariției
acestora
- După sursa originii sale
Șomaj voluntar -determinat de refuzul de a se angaja a celor care nu sunt
mulțumiți de salariu și condițiile de muncă.
Șomaj natural -ce nu poate fi resorbit, care este permanent,deoarece
nu este determinat de factori conjuncturali și monetari.
Șomaj involuntar -cauzat de dezechilibrul pe piața muncii

Șomaj ciclic -urmează fazele sau fluctuațiile ciclice

Șomaj sezonier -(provocat de sezonalitatea unor activități cum ar fi


agricultura, construcțiile, ș.a.
Șomaj conjunctural -cauzat de alternanța perioadelor de prosperitate si
depresiune care caracterizează lumea industrializată
Șomaj structural -generat de modificările structurale, demografice,
instituțional-teritoriale
Șomaj tehnologic -determinat de introducerea unor inovații care
economisesc resurse de muncă pe care le înlocuiesc
Șomaj Tehnic -stare de inactivitate forțată impusă de discontinuitățile care
survin în procesele de producție: greve, defecțiuni ale unor
mașini și utilaje, întreruperea energiei, insuficiența unor
materii prime, etc.
Șomaj fricțional/tranzitoriu -stare de inactivitate momentană (pe termen scurt) ce
corespunde unei situații intermediare care se scurge între
încetarea activității în cadrul unui loc de muncă și încadrarea
într-unul nou.
4.De ce apare Șomajul?
Teoria căutarii locurilor de munca (job search)

muncitorii nu dispun de informații complete asupra locurilor de muncă vacante, fiind obligați să
se angajeze într-o activitate de prospectare costisitoare în timp și bani

Teoria contractelor implicite

teorie care consideră că rigiditatea salariilor nominale scăzute este acceptată de salariați în situația
în care primesc în schimb (din partea patronatului) garanții suplimentare atât împotriva
fluctuațiilor salariale, cât și a concedierilor.

Teoria salariului eficient

Teorie care încearcă să demonstreze că șomajul s-ar datora salariului eficient, rezultat al unei
corelații pozitive între salariu și productivitatea muncii.
Teoria segmentării pieței.

Autorii acestei teorii consideră că piața muncii cuprinde două compartimente: o piață primară,
ce reunește locurile de muncă stabile, bine remunerate, oferind perspective de promovare
angajaților și condiții bune de muncă și o piață secundară, ce include locuri de muncă
instabile, slab remunerate, cu perspective slabe de promovare și de integrare în colectivele de
muncă. Pe această din urmă piață se produc cele mai mari modificări în fazele de criză
(recesiune), cei care lucrează aici îngroșând rândurile șomerilor.

Alte cauze

-tehnice, demografice, structurale.


4.Cum luptăm cu șomajul?
Măsurile active contribuie atât la îmbunătățirea deprinderilor și
calificărilor șomerilor, cât și la încurajarea mobilității forței de muncă

Formarea îmbunătățirea gradului de ocupare a


Profesională grupurilor țintă prin instruire

Subvențiile/creditele au în vedere măsurile ce facilitează recrutarea șomerilor


pentru stimularea sau mențin ocuparea persoanelor cu risc involutar de a-și
angajării pierde locul de muncă.

Crearea directă de
Angajarea populației și încadrarea acesteia în
locuri de muncă
piața forței de muncă
suplimentare
5.Piața muncii în România
 Formarea pieței muncii în România a început după evenimentele din 1989, pe
baza unei teorii noi ce privește muncă ca pe o marfă cu totul specială. De
asemena, elementul cheie l-a constituit trecerea de la un model de ocupare
tradițional, caracterizat prin siguranța locului de muncă, dar care nu oferea
mari oportunități, la cel actual, modern cu o deschidere mult mai amplă, însă
cu un nivel mai înalt de risc.
 Piața muncii din România nu dispune încă de toate reglementările legislative
menite să evite distorsiunile, economia pare a se dezvolta ”cu două viteze”,
prin acumularea de decalaje între vestul puternic dezvoltat, unde statisticile
ne vorbesc de o criză a forței de muncă și un est, unde singurul venit palpabil
este ajutorul de șomaj şi venitul minim garantat.
5.Oferta de muncă
POPULAȚIA REZIDENTĂ A ROMÂNIEI
22

21.5 21.38
21.26
21.13
21
20.64
Mii de persoane

20.44
20.5 20.29
20.2
20.1 20.02 19.94 19.87
20 19.76
19.63
19.52
19.5

19

18.5
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

• Se observă o scadere acută a populației și implicit a ofertei de


muncă
• Scaderea este bruscă inainte de aderare si lina dupa aderare
5.Cererea de muncă
Evoluția Produsului Intern Brut al României in perioada 2005-2018
250

202.079
200 187.517
170.394
160.298
PIB în mld de euro

146.591 150.458
143.802
150 127.632 131.925 133.147
125.214 125.409

98.419
100 80.226

50

0
2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
Perioadă de timp
Rata de creeare a înterprinderilor noi în perioada 2012-2016

18 16.33
16
14 12.39 11.97
12 10.96
10.3
10
8
6
4
2
0
2012 2013 2014 2015 2016

Comparație între rata de înființare și rata de desființare


a înterprinderilor
18 16.33
15.47
16
14 12.3912.77 11.97
12 10.96
10.3
9.37
10 8.52 8.6
8
6
4
2
0
2012 2013 2014 2015 2016
Series1 12.39 16.33 10.3 11.97 10.96
Series2 12.77 15.47 8.52 8.6 9.37

Series1 Series2
5.Șomajul în România
Rata șomajului 2005-2018
8

7.1 7.2 7.2 7.1


7
7 6.8 6.8 6.8
6.4 6.5

5.9
6 5.6

4.9
5

4 3.8

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Evolutia salariului mediu net

3500

2936
3000
2484
2500 2300
Salariul mediu net

1943
2000 1740
1548 1625
1426 1424 1467
1500 1355
1200
918
1000 826
723

500

0
2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
Prioada de timp
6.Piața muncii în Germania

 Politica Germaniei a fost dintotdeuana, de la fondarea acesteia până în zilele


noastre, una bazată pe societate, pe implicarea societăţii în activităţile
economice într-un număr cât mai mare şi în zilele noastre societatea germană
străbate cele mai bogate zile din ultimul secol, cu o economie care mulţi o
supranumesc “Trenul Europei”, o rată a şomajului la cel mai mic nivel înainte
de reunificare, cu un pib pe cap de locuitor cel mai mare din Europa, pentru
mulţi Germania este țara unde ar dori să îşi crească copii.
6.Oferta de muncă
Populația Germaniei
83000000

82500000

82000000

81500000

81000000

80500000

80000000

79500000

79000000

78500000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Series1 82314906 82217837 82002356 81802257 80222065 80327900 80523746 80767463 81197537 82175684 82521653 82792351
6. Cererea de muncă
Evoluția PIB-ului anual al Germaniei
4000

3386
3500 3277.34
3159.75
3048.86
2938.59
3000 2826.24
2703.12 2758.26
2513.23 2561.74 2460.28 2580.06
PIB miliarde de euro

2393.25
2500 2300.86

2000

1500

1000

500

0
2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
Axis Title
6. Șomajul
Rata Șomajului în Germania
12
11

10.03
10 9.27

7.66
8 7.38
6.93

5.85
6 5.36 5.24
5
4.62
4.17
3.75
4 3.37

0
2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
Evoluție PIB pe cap locuitor Germania
45,000

40,900
39,600
40,000 38,400
37,300
36,300
35,000
33,700 34,300
35,000
31,700 32,100
31,000 30,600
29,500
30,000 28,300

25,000

20,000

15,000

10,000

5,000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
7. Comparație între piața muncii din România
și Germania
Comparație între numarul de persoane din Germania si România
90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Series1 82.31 82.21 82.02 81.8 80.02 80.32 80.52 80.76 81.19 82.17 82.52 82.79
Series2 21.13 20.64 20.44 20.29 20.2 20.1 20.02 19.94 19.87 19.76 19.63 19.52

Series1 Series2 Linear (Series1) Linear (Series2)


2300.86

2005
80.226

2393.25

2006
98.419

2513.23

2007
127.632

2561.74

2008
146.591

2460.28

2009
125.214

2580.06

2010
125.409

2703.12

2011
131.925
Series1

2012 2758.26
133.147
Series2

2826.24
2013

143.802

2938.59
2014

150.458

3048.86
2015

160.298
COMPARAȚIE EVOLUȚIE PIB GERMANIA -ROMÂNIA

3159.75
2016

170.394

3277.34
2017

187.517

3386
2018

202.079
Comparație rată șomaj Germania-România
12

10

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Series1 11 10.03 9.27 7.38 7.66 6.93 5.85 5.36 5.24 5 4.62 4.17 3.75 3.37
Series2 7.1 7.2 6.4 5.6 6.5 7 7.2 6.8 7.1 6.8 6.8 5.9 4.9 3.8

Series1 Series2
Comparație PIB pe cap de locuitor între Germania și România
45,000
40,900
39,600
40,000 38,400
37,300
36,300
34,300 35,000
35,000 33,700
31,700 32,100
31,000 30,600
29,500
30,000 28,300

25,000

20,000

15,000
9,600 10,300
10,000 8,100 8,600
7,100 7,200 7,600
6,100 6,100 6,200 6,500 6,600
3,800 4,600
5,000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Series1 Series2