Maria Montessori

1870-1952
Student: Pisica Stefania

Disciplina: Pedagogii alternative.

Aplicații în educația timpurie

Profesor: Conf. Dr. Diana Csorba

Maria Montessori

Medic și pedagog italian

care a dezvoltat o
metodă specială de
educare a copiilor de
educatie timpurie
Si-a concentrat atenția și metodele
educaționale asupra copiilor cu deficiențe
mintale. Principiul de bază este auto-
educarea şi aplicarea celor învăţate direct,
nemediat.
Finalitatile educationale
Maria Montessori a dorit o schimbare în
educația copiilor. Această schimbare a
presupus permiterea dezvoltării personalității
copiilor prin efort propriu şi învățare
graduală, prin explorare proprie şi
descoperire a realității înconjurătoare.
 Conceptia pedagogica
 Metoda propusa de pedagogul italian se fundamenteaza
pe ideea asigurarii unui mediu organizat, in care copilul va fi
lasat sa se desfasoare liber in concordanta cu dorintele si
interesele lui naturale. La ea, libertatea devine efectiv o
componenta a metodei de educatie.
Metoda Montessori porneste de la premisa: copilul vine pe
lume echipat cu tot ceea ce are nevoie pentru a supravetui,
iar rolul adultului este de a fi ghidul copilului in aceasta
aventura a cunoasterii. Adultul trebuie sa observe si sa
inteleaga copilul, sa fie langa el in mod empatic si sa ii
permita sa faca propriile sale alegeri.
In aceasta metoda, copilul este cel care direcţionează actul
educativ, educatorul este facilitator în procesul de învăţare
iar mediul este conceput special pentru a ajuta copilul să
înveţe și să-și dezvolte potențialul lui spiritual, emoțional, fizic
și intelectual.
 Valorile Montessori
In alternativa Montessori
se respecta
personalitatea
si indepedenta
copilului, sunt
respectate legile
naturale de dezvoltare a
spiritului uman si se

asigura dezvoltarea copilului din punct de vedere

fizic, intelectual, emotional si spiritual
 Copilul in viziunea Montessori
 In viziunea Mariei
Montessori, copilul este
"fiinta divina, dar
neinteleasa“ si ar trebui "sa
nu-i educam pe copiii nostri
pentru ziua de azi. Aceasta
lume nu va mai exista cand
ei vor fi mari si nimic nu ne
permite sa stim cum va fi
lumea lor. Atunci sa-i
invatam sa se adapteze’’. A
dezvoltat ideea ca fiecare
In educatia Montessori, copilul copil se naşte cu un
are libertatea sa decida: potenţial unic ce trebuie
ce sa invete, cu cine sa invete, valorificat, copilul nefiind
doar un “vas gol” care
unde sa invete si cat timp sa aşteaptă să fie umplut.
invete.
Conceptia despre profesor
Observator
 Model
 Facilitator
 Manager
Profesorul este mai mult un ghid care îi îndrumă pe
copii, lasându-le libertatea de a învăța singuri. Rolul
său este de a stimula activitatea acestora, arătându-
le cum să folosească obiectele. Lecțiile care sunt
predate sunt alese în funcție de nevoile copiilor și
ele se pot schimba pe parcurs în funcție de evoluția
acestora. Profesorul nu intervine în activitatea unui
elev, decât atunci când acesta are nevoie de ajutor
sau îi deranjează pe ceilalți.
 Mediul educational
• Mediul este
ordonat. Fiecare
lucru are un loc al
lui unde poate fi
gasit in
permanenta.
• Mediul este
placut, atragator si
imbietor.
•Interesele copiilor determina programul (ca • Mobilierul este
facut pe masura
structura si continut) copilului pentru ca
•Clasa este impartita pe mai multe arii: Limbaj, acesta sa aiba
Arta, Muzica si Miscare, Senzorial, suficienta libertate
de miscare.
Coordonare Ochi-Maini si multa Viata • Copilul poate
Practica, incluzand aici Ingrijire Personala reincepe sau
(spalarea pe maini, suflarea nasului, repeta o activitate
pieptanat, curatarea pantofilor), Ingrijirea • Este incurajat sa-
Mediului (spalarea mesei, stergerea prafului, si rafineze
udarea plantelor, spalarea vaselor, a gesturile prin
atitudini de politete
geamului, aranjarea florilor etc) Gratie si si de curtoazie.
Curtoazie, Pregatirea Hranei. • .
Cele mai importante principii
in Montessori
1. Mintea absorbanta si perioadele senzitive: a observat ca
mintea unui copil absoarbe ca un burete informatiile din
mediu fiind diferita de cea a unui adult, deoarece are
capacitatea de a absorbi, fara efort si oboseala, toate
aspectele mediului fizic, emotional, social, spiritual, etc. De
asemenea, exista anumite perioade in care copilul poate
asimila mai usor anumite informatii sau are un interes
crescut fata de un lucru, ca de exemplu perioada sensitiva
pentru ordine (18 luni-2 ani), miscare (0-4 ani), limbaj (0-6
ani), gratie si curtoazie (2-6 ani) – acestea difera de la copil
la copil.
2. Observarea preocuparilor si intereselor copilului:
Montessori spunea ca trebuie mai intai sa observam copilul,
pentru a intelege ce anume ii face placere, ce il stimuleaza si
care sunt nevoile lui. Pe urma, sa incercam sa tinem cont cat
mai mult cu putinta de aceste aspecte.
3. Organizeaza mediul inconjurator:
Dupa Montessori, educatia este un proces natural si se
realizeaza prin propria experimentare a mediului
inconjurator. Tocmai de aceea, este foarte important sa
organizam mediul copilului astfel incat sa aiba acces la o
diversitate de materiale de interes in dezvoltarea sa, iar
ordinea este esentiala, pentru ca un mediu organizat
sustine dezvoltarea inteligentei si a unei gandiri
organizate. Pereţii sunt coloraţi într-o culoare neutră si
rafturile păstrează materialele la nivelul copiilor.

4. Controlul erorii: Aceasta a descoperit că, dacă le oferim

oportunitate, copiii învaţă mai repede corectându-şi singuri
greşelile, decât dacă au în preajma lor un adult care să îi
corecteze. În felul acesta le dăm posibilitatea să se
autocorecteze. Controlul erorii ajută copilul să îşi dezvolte
încrederea în a lua decizii şi în propriile abilităţi.
Autocorectarea ofera copiilor posibilitatea de a practica abilităţi
motorii fine şi coordonări diverse.
5. Deprinderea de viata practica: Montessori a
observat că prin intermediul exerciţiilor de viaţă practică,
copiii îşi dezvoltă deprinderi motorii fine şi coordonare. În
felul acesta, ei îşi dezvoltă încrederea în propriile abilităţi,
independenta şi convieţuirea în comunitate alături de
ceilalţi membri ai acesteia. Deprinderile de viaţă practică
includ activităţi în care copiii învaţă să aibă grijă faţă de
mediu şi de propria persoană.

Multe din activităţile Montessori implica mânuirea

materialelor cu cele trei degete cu care se va face
scrierea. Lustruirea oglinzii, spălarea mesei, turnarea,
sortarea sunt activităţi, care le solicită memoria logică şi
musculatura fină, atât de importante pentru deprinderile
viitoare de învăţare a scrisului, cititului, abstractizării.
 Pedeapsa/recompensa in
educatie
• Educatorul Montessori nu pedepseşte copiii niciodată dar
nici nu le oferă recompense.
• Montessori numeste pedeapsa si recompensa
“instrumentele sclaviei sufletesti”. Ea consideră că
singura recompensă de care are nevoie un copil este
cea provenită din mulţumirea de sine. Copiii trebuie
invatati ca premiul consta, de fapt, in sentimentul de
implinire atunci cand au reusit sa invete un lucru sau sa
realizeze o sarcina. În cazul în care un copil îi
deranjează pe colegii lui sau se comportă într-un mod
care afectează armonia şi ordinea din clasă, acesta va fi
luat de către educator şi dus într-un loc retras de ceilalţi
copii.
 Bibliografie
https://montessori-iasi.ro/conceptul-montessori/filozofia-
montessori/

https://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Metoda-
Montessori-sau-cum-dezvoltam-capacitatea-copilului-de-a-
invata-a8656.html#Ce_reprezinta_metoda_Montessori

https://jucarii-vorbarete.ro/cum-sa-aplici-principiile-montessori-in-
educatia-copilului-tau/

Constantin Cucos, Istoria pedagogiei. Idei si doctrine pedagogice

fundamentale, ed.Polirom, Bucuresti 2017.