TEHNOLOGIA DE FABRICARE A

PRODUSELOR DIN MATERIALE

CERAMICE

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
LECTIA 11
Definitia produselor ceramice

 Produsele ceramice sunt materiale sub forma de

bucati de diferite forme si dimensiuni, obtinute prin
fasonarea, uscarea si arderea la temperaturi inalte, a
maselor argilose.

 Cuvantul ceramica provine din limba greaca, de la

Keramicos = argila arsa
Materia prima
Materiale de adaos
 In vederea imbunatatirii proprietatilor maselor
argiloase pentru obtinerea masei ceramice, se
folosesc o serie de materiale de adaos, ca:

- degresanti;
- aglomeranti;
- fondanti;
- adaosuri refractare.
Materiale de adaos - Degresanti

 Degresantii sunt materiale de adaos ce au rolul de a

reduce volumul fisurilor ce apar la uscare.

 Din aceasta categorie fac parte urmatoarele

materiale: nisipul silicios, praful de samota (argila
refractara arsa si macinata), cenusi, zgura macinata
etc.
Materiale de adaos - Aglomeranti

 Aglomerantii sunt materiale de adaos ce au rolul de a

mari plasticitatea argilelor slab plastice, in vederea
reducerii manoperei de fasonare a formelor crude.

 Din categoria materialelor de aglomerare fac

parte: varul, dextrina, melasa, gudroanele etc.
Materiale de adaos - Fondanti

 Fondantii (topitori) sunt materialele de adaos ce au

rolul de a cobori temperatura de clincherizare si
vitrificare a masei argiloase, in scopul reducerii
consumului de combustibil necesar arderii produselor
ceramice.

 Din aceasta categorie fac parte urmatoarele

materiale: feldspat, calcar, dolomita etc.
Materiale de adaos – Adaosuri
refractare

 Adaosuri refractare sunt materiale care introduse in

masa ceramica ii maresc punctul de refractaritate,
deci favorizeaza obtinerea unor produse refractare
(cu temperatura de topire mai mare).

 Din aceasta categorie fac parte urmatoarele

materiale: samota, cuartul etc.
Faze si operatii tehnologice
Faze si operatii tehnologice
Faze si operatii tehnologice -
Prepararea maselor ceramice
Faze si operatii tehnologice -
Prepararea maselor ceramice
Faze si operatii tehnologice -
Fasonarea maselor ceramice

 Prin fasonare se intelege operatia prin care materialul

ceramic capata forma finala sau semifinala.
 Procedeul de fasonare se alege in functie de starea sau
consistenta maselor fluide, plastice sau solide granulare
si de forma pe care trebuie sa o capete piesa in final.
 Stabilirea formei constructive a piesei din ceramica
trebuie facuta in stransa corelatie cu rolul sau
functional, cu modul de solicitare in exploatare si
conditiile generale de lucru.
Faze si operatii tehnologice –
Procedee de fasonare
 1. Formarea prin presarea maselor granulare
 2. Formarea prin extrudare
 3. Formarea prin matritare
 4. Formarea prin injectie in matrita
 5. Turnarea din barbotina
 6. Turnarea in forme
 7. Turnarea barbotinei in foi
 8. Sinterizarea
 9. Formarea prin presare la cald
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
1. Formarea prin presarea maselor granulare

 Presarea maselor granulare este procedeul de

fasonare prin care se obtin mase ceramice
compacte ca urmare a deformarii granulelor sub
actiunea fortelor de presare.
 Compactarea prin presare se aplica in cazul unor
produse variate din ceramica.
 Marimea granulelor din care se fasoneaza aceste
produse poate varia de la 0,05 m la 1 mm.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
2. Formarea prin extrudare

 Extrudarea este procedeul de fasonare prin care

masa ceramica preparata este fortata sa treaca
printr-o filiera avand dimensiunile si forma sectiunii
transversale a piesei.
 Se pot fasona prin extrudare mase ceramice cu
comportare plastica.
 Curgerea materialului in timpul extrudarii se
realizeaza sub actiunea fortei aplicate in corelatie
cu tensiunea superficiala a masei preparate.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
3. Formarea prin matritare

Acest tip de formare implica Matrite din ipsos

formarea corpului ceramic cu
ajutorul unui sablon. Amestecul
ceramic este asezat pe o masa
rotitoare confectionata dintr-un
material absorbant (gips).

 Acest procedeu este

utilizat ca tehnica de
formare in fabricile mai
mici obtinandu-se
produse axial-simetrice.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
4. Formarea prin injectie in matrita

 Acest tip de formare

este folosit pe scara
industriala in cazul
fabricarii produselor
din materiale ceramice
fine, cu dimensiuni
reduse si configuratii
complexe. Amestecul
este constituit din
pulbere cermica cu un
continut de pana la
20% liant organic.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
5. Turnarea din barbotina

 Barbotinele de turnare reprezinta suspensii de solide

polidisperse in medii lichide. Turnarea din barbotina
este procedeul prin care faza solida din barbotina se
consolideaza intr-o masa unitara in timp ce faza lichida
se indeparteaza partial prin intermediul formei
poroase absorbante.
 Fasonarea prin turnare din barbotina, consta in:
pregatirea barbotinei si a formei, turnarea barbotinei
in forma, formarea peretelui, indepartarea excesului
de barbotina, uscarea si desprinderea piesei fasonate.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
6. Turnarea in forme

 Acest tip de formare consta in topirea amestecului

ceramic la temperaturi t>2000 0C urmata de turnarea
in forme refractare.
 Acest procedeu este folosit de obicei la ceramicele
oxidice care, la temperaturi ridicate nu intra in contact
cu oxigenul din atmosfera.
 In cazul celorlalte categorii de materiale ceramice,
fabricarea produselor se realizeaza prin turnarea
topiturii din material termoplastic combinata cu pulbere
ceramica in suspensie avand concentratia volumica de
pana la 90%.
 Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
7. Turnarea barbotinei in foi

 Turnarea barbotinei in foi

este un proces prin care se
obtin placi ceramice subtiri.
 O foaie subtire se obtine prin
intinderea continua a
barbotinei cu ajutorul unei
lame pe o foaie suport. Dupa
uscarea barbotinei se obtine
o foaie cruda din care se
decupeaza piese de forma
dorita. Avantajul procedeului
consta in realizarea de placi
cu doua dimensiuni mari si cea
de-a treia foarte mica,
grosimea fiind controlata.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
8. Sinterizarea

Cuptor de sinterizare
Formarea prin sinterizare are loc
atunci cand pulberea compactata
este incalzita la temperatura
ridicata, dar sub punctul de topire.

 Particulele pulberii
fuzioneaza, obtinandu-
se un solid mai dens.
Faze si operatii tehnologice – Procedee de fasonare
9. Formarea prin presare la cald

 Acest tip de formare se bazeaza pe fenomenele

combinate ale procesului de formare prin sinterizare si
temperatura, sub actiunea carora granulele retelei
cristaline sunt aduse in stare de difuzie inter- si
intracristalina insotita de depuneri la limita de difuzie.
 Structura nou formata se caracterizeaza printr-o
legatura foarte puternica intermoleculara determinata
de forta de coeziune. Prin actiunea simultana a
temperaturii si presiunii, timpul de sinterizare poate fi
redus considerabil.
Faze si operatii tehnologice - Uscarea
 Uscarea este un proces fizic conditionat esential de
fenomene termice si de difuzie. Procesul de uscare se
bazeaza pe trecerea in faza gazoasa a umiditatii,
aflata in materiale ca faza lichida.
 Uscarea produselor ceramice se realizeaza dupa
fasonarea acestora, pentru indepartarea apei
introdusa initial in masa ceramica, proces care ii va
conferi caracteristicile necesare unei bune fasonari.
 Eliminarea apei se poate face fie prin aplicarea unui
camp termic fie a unuia electric sau mecanic. Ca
rezultat are loc schimbul de energie termica si de
substanta intre corpul ceramic si agentul de uscare.
Faze si operatii tehnologice - Arderea

 Arderea reprezinta tratamentul termic aplicat

produselor ceramice prin care se realizeaza
transformarile fizico-chimice ce conduc la
consolidarea produselor in forma in care au fost
fasonate.
 Acest proces se desfasoara in cuptoare ce pot avea
functionare continua sau intermitenta.
Faze si operatii tehnologice – Arderea
- Cuptoarele cu functionare intermitenta

 Sunt alcatuite din camere de ardere, in care arderea este oprita

pentru incarcarea si descarcarea produselor.

 Aceste cuptoare prezinta dezavantajul unui mare consum de

combustibil, nerecuperindu-se nici caldura gazelor de ardere, nici
cea a produselor arse.

Un astfel de cuptor este cuptorul de camp, utilizat la obtinerea unor

produse ceramice putin pretentioase. Din formele crude se
realizeaza o zidarie cu interspatii in care se aseaza combustibilul
solid (lemn, carbune). Se acopera zidaria cu un strat de argila,
pentru mentinerea temperaturii in masivul de caramida astfel arsa.
Se obtin produse la care arderea completa se produce doar la
70% din materialul ars. In astfel de cuptoare se ard caramizile
manuale.
Faze si operatii tehnologice – Arderea
- Cuptoarele cu functionare continua

 a. cuptoare circulare

 b. cuptoare tunel.
Clasificarea produselor ceramice
 Criteriile de clasificare uzuale sunt:
1. dupa culoare si structura:
- colorate:
- poroase - caramizi, tigle, tuburi de drenaj;
- clincherizate - gresie ceramica, caramizi de clincher, tuburi de bazalt;
- albe:
- poroase - faianta, majolica;
- vitrificate - portelanul, semiportelanul;
2. dupa marimea particulelor constituente ale structurii:
- brute - max < 5 mm, clasa A - caramizi, materiale pentru invelitori, materiale
refractare, gresie ceramica bruta;
- semifine - max < 1,5 mm, clasa B - teracote, gresie ceramica semifina, abrazivi;
- fine - max < 0,06 mm, clasa C - faianta, semiportelan, portelan, gresie ceramica
fina.
Produse ceramice brute poroase
folosite in constructii
Caramizi pentru zidarii
 Caramizi pline presate pe cale umeda
 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri
orizontale
 Caramizi pentru placaj
 Placi ceramice pentru pereti si pardoseli
 Caramizi radiale pentru cosuri de fum
Produse pentru invelitori : tiglele, olanele si
coamele.
Corpuri ceramice cu goluri pentru plansee
si acoperisuri
Corpuri ceramice cu goluri pentru pardoseli
la grajduri si padocuri.
Tuburi ceramice pentru drenaj
Produse ceramice fine poroase si
compacte
Produse ceramice brute compacte

 Aceste produse au o structura compacta obtinuta in urma arderii

amestecului de argila vitrifiabila, la temperaturi cuprinse intre
12000C si 13000C. Culoarea acestui material cunoscut sub numele
de gresie ceramica poate fi bruna, rosie, galbena, cenusie sau alba,
functie de natura fondantilor si de conditiile de ardere.
 In anumite situatii, gresia poate fi glazurata. Datorita compacitatii
mari, gresia ceramica are rezistenta la compresiune mare, rezista la
agenti corozivi, are o comportare foarte buna la inghet-dezghet.
Singurul inconvenient il reprezinta rezistenta scazuta la soc mecanic.
 Din categoria produselor ceramice brute compacte fac parte:
placile din gresie ceramica, caramizile de clincher, tuburi (si piese
de legatura) din gresie ceramica.
Produse refractare

Elemente de ventilatie Cosuri de fum ceramice

 Elemente de ventilatie
Agregate de tip ceramic
 Utilizarea agregatelor usoare a fost generata de necesitatea obtinerii unor
betoane si mortare usoare (cu densitate aparenta mica) si cu proprietati
termoizolatoare superioare.
 In acest sens agregatele de tip ceramic confera prin porozitatea lor
conditiile necesare obtinerii unor astfel de betoane si mortare.
Granulitul - este un agregat realizat din argila expandata intr-un cuptor
rotativ special si se prezinta sub forma de granule sferice sau ovoidale, cu
aspect neted-compact la exterior, cu structura interioara poroasa, de
culoare galben-roscata. Granulitul este un material usor, cu densitatea
aparenta de 350 - 600 kg/m3, cu rezistenta la compresiune si proprietati
de izolare termica ridicate.
Agregate din deseuri ceramice - deseurile provenite de la fabricile de
caramida si tigla precum si deseurile ceramice provenite din demolari, se
sorteaza indepartandu-se eventualele impuritati si se concaseaza pana la
dimensiuni comparabile cu cele ale agregatelor naturale. Se utilizeaza
pentru realizarea de betoane usoare, pentru straturi izolatoare etc.