 Terminologie: este o perioadă în istoria

Europei caracterizată prin încercările de rezolvare a

problemelor diplomatice și politice generate
de decăderea Imperiului Otoman.
 Chestiunea Orientală a apărut odată ce puterea
Imperiului Otoman a intrat în declin după 1683, când
forțele sale au fost înfrânte în bătălia de la Viena de
către forțele aliate austriece și polono-lituaniene
conduse de Ioan Sobieski. Chestiunea Orientală se
referă la decăderea Imperiului Otoman (,,Omul
bolnav al Europei”) şi la problema menţinerii
sau împărţirii Imperiului Otoman.
Cauzele decăderii Imperiului Otoman:
Lupta de eliberare a popoarelor cucerite.
Corupţia elitelor politice şi militare.
Eşecul asediului Vienei, din 1683.
Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria,
interesate de cucerirea teritoriilor
stăpânite de turci.
 Contextul Internaţional:
 Deschiderea ,,Crizei Orientale” declanşată de
înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei.
 Franţa şi Anglia doreau să menţină integritatea
Imperiului Otoman împotriva politicii
expansioniste a Rusiei şi Austriei pentru
menţinerea echilibrului european.
 Principatele au devenit ,,teatrul operaţiunilor
militare” în confruntările dintre cele trei imperii
rivale, otoman, ţarist şi habsburgic.
 Principatele au suferit ocupaţii militare
îndelungate şi pierderi teritoriale.
 Contextul Internaţional:
 Începutul secolului al XIX-lea – marcat de adâncirea
crizei orientale, accentuarea mişcărilor de eliberare
naţională, creşterea influenţei Rusiei ţariste la Dunărea de
Jos . Perspectivele unei revolte antiotomane au apărut în
contextul unei mişcări greceşti, cunoscută sub numele de
,,Eteria” condusă de Alexandru Ipsilanti.
 Scopul urmărit- declanşarea unei răscoale generale în
Balcani, cu sprijin rusesc, împotriva jugului turcesc.
 În aceste împrejurări se declanşează mişcarea condusă de
TUDOR VLADIMIRESCU.
 Înlăturarea regimului fanariot.
 Corupţia.
 Fiscalitateexcesivă.
 Dominaţia otomană.
 Ştirbirea autonomiei.
 Pierderile teritoriale.
 Programul mişcării este expus în mai multe documente:

 Proclamaţia de la Padeş - cu scopul de a chema ,,

norodul sub arme şi să se facă folos neamului creştinesc şi
patriei noastre’’. Se constituie Adunarea Norodului,
organism politic şi militar, se ajunge la o înţelegere cu
boierii.
 Cererile norodului românesc - program de reforme:
numirea în funcţii după merit, libertatea comerţului,
desfiinţarea vămilor interne, armată naţională, principiul
suvranităţii poporului, desfinţarea privilegiilor, reforme.
 Înţelegerile cu eteriştii eşuează- forţele greceşti
acţionează la Târgovişte, ţarul dezavuează ambele
acţiuni.
 Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară.
 Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara
Românească, Al. Ipsilanti pune la cale arestarea,
judecarea şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare
 Armata de panduri a lui Tudor s-a destrămat, iar la
Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci
 Consecinţele mişcării conduse de Tudor
Vladimirescu:
- revenirea la domniile pământene.
- consolidarea curentului reformator.
- internaţionalizare statutului juridic al Principatelor.
 1828- 1829- război ruso- otoman, pacea de la
Adrianopol.
 Prevederi:
 - autonomie administrativă pentru Principate.
- restituirea raialelor
TurnuGiurgiu,Brăila
- graniţa cu turcii pe talvegul Dunării
- numirea domnilor pe viaţă
- libertatea comerţului
- menţinerea suzeranităţii otomane
- instaurarea protectoratului rusesc
- elaboarea unor regulamente
administrative (regulamentele organice).
 Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi 1832 în
Moldova – administraţia lui Pavel Kiseleff.
 Au la bază principiul separării puterilor în stat.
 Puterea executivă- Domn, ales pe viaţă de o Adunare Obştească
Extraordinară, avea drept de inioţiativă şi sancţiune a legilor, ajutat
de un Sfat compus din şase miniştri
 Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din
boieri şi înalţi funcţionari, adopta legile şi prezenta domnului
rapoarte despre starea ţării
 Puterea judecătorească- ORGANELE DE JUDECATĂ- Înaltul
Divan Domnesc- instanţa supremă, organizat corpul de avocaţi şi
serviciul procuraturii.
 MODERNIZAREA PRINCIPATELOR:
 Reorganizarea învăţământului, reînfiinţarea armatei
naţionale, îmbunătăţirea unor servicii publice: sanitar,
poştă, pompieri, înfiinţarea Arhivelor Statului.
 Au deschis calea unor profunde transformări, dar şi
dreptul de imixtiune a Imperiului otoman şi ţarist în
problemele interne ale Principatelor Române.
 Sub aspect economic şi politic secolul fanariot a
reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la
izbucnirea mişcărilor din 1821.
 Revenirea la domniile pământene şi elaborarea
Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă
în evoluţia Principatelor Române în secolul al
XIX-lea.