Sunteți pe pagina 1din 14

Primul pas către succes

Motto:

Situaţiile dificile există


şi... le putem rezolva!
Absenteismul
Poate fi definit ca lipsa de la şcoală pe o
perioadă îndelungată de timp a elevilor care
urmează învăţământul formal sau non-formal
unde prezenţa este obligatorie.
Elevul primeşte absenţă atunci când lipseşte de
la oră chiar dacă se află în incinta şcolii.
Absenţele sunt înregistrate într-un document
şcolar numit catalog.
Absenţele nemotivate sunt asociate conceptului
de absenteism.
Abandonul şcolar reprezintă forma
extremă a absenteismului.
Aspecte generale
În România organele competente au încercat să
găsească soluţii pentru reducerea ratei
abandonului şcolar. Soluţia găsită la momentul
respectiv (1990-1995) a fost garantarea alocaţiei
de stat pentru copiii care frecventează
învăţământul obligatoriu.
Lipsa unei monitorizări eficiente şi sistematice
nu a condus la rezultatele aşteptate de reducere
a abandonului şcolar.
În prezent sunt unele familii care îşi trimit la
şcoală copiii doar pentru ridicarea carnetului de
alocaţie. Din păcate, există şi familii care preferă
să-şi trimită copiii la cerşit sau să-i ţină acasă
pentru a avea grijă de fraţii mai mici.
Cauze ale absenteismului
Situaţia economică precară a multor familii;
Mediul în care trăiesc copiii, numărul mare de copii şi
precaritatea mijloacelor de subzistenţă contribuie la o
sărăcie avansată;
Grija faţă de fraţii mai mici îi ţine departe de şcoală;
Lipsa condiţiilor normale de trai şi de studiu;
Lipsa modelelor familiale-percepţia părinţilor despre rolul şi
importanţa educaţiei;
Preluarea activităţilor gospodăreşti;
Alimentaţia insuficientă şi nediversificată;
Nesupravegherea copiilor rămaşi în grija rudelor;
Grad scăzut de implicare din partea părinţilor şi lipsa
colaborării cu cadrele didactice.
Bune practici în prevenirea
abandonului şcolar
Parteneriat şcoală-familie-comunitate locală bazat pe colaborare, implicare, sprijin,
sponsorizare etc.;
Echipe comunitare pentru a interveni eficient în reintegrarea şcolară a copiilor;
Activităţi extraşcolare (excursii, spectacole, vizite la muzee, concursuri tematice,
tabere de vacanţă etc.);
Responsabilizarea la nivelul clasei;
Valorizarea elevilor aflaţi în dificultate prin diferite activităţi;
“Şcoala părinţilor” pentru a schimba mentalitatea părinţilor care consideră că
munca este bună pentru copii la orice vârstă;
Derularea formelor de recuperare şcolară ( elevi, adolescenţi, tineri, adulţi ),
prin forme alternative, gen “ A doua şansă“;
Activităţi de consiliere;
Organizarea de întâlniri între elevi, absolvenţi, părinţi, cadre didactice, cu
prezentarea de modele de reuşită în profesie;
Consilierea elevilor şi a părinţilor în vederea accesării fondurilor şi alocaţiilor legale
(burse, alocaţii, rechizite, bani pentru calculator), în vederea obţinerii actelor de
identitate;
Stimularea copiilor cu rezultate bune la învăţătură;
Implicarea mediatorului şcolar.
Rolul mediatorului şcolar

Este negociator şi personal de sprijin pentru familie şi şcoală, în


scopul sporirii participării copiilor rromi la procesul educaţional;
Acţionează ca agent al comunităţii în relaţie cu şcoala, reprezintă
comunitatea rromă în şcoală şi şcoala în cadrul comunităţii;
Promovează valorile multiculturalităţii, şcolii incluzive şi a şanselor
egale, atât în mediul şcolar, cât şi în comunitate;
Previne şi mediază conflictele între şcoală-familie-comunitate;
Comunică şcolii problemele, punctele de vedere ale familiei şi ale
comunităţii în legătură cu diverse situaţii ivite;
Lucreză în echipă cu personalul şcolii şi cu reprezentanţii
comunităţii;
Ajută elevii rromi să depăşească barierele care îi împiedică să se
dezvolte în concordanţă cu potenţialul lor;
Analizează documentele din şcoală şi identifică pe baza acestei
analize (solicitând sprijinul directorului, tutorelui, comunităţii locale)
soluţiile optime de intervenţie.
Metode şi tehnici în lucrul cu
elevii aflaţi în dificultate

Grila de monitorizare;
Observaţia;
Anamneza;
Interviul;
Jocul de rol.
Metode şi tehnici în lucrul cu
pãrinţii

Consiliere individuală şi de grup;


“Şcoala părinţilor”;
Grupuri de sprijin;
Ateliere de lucru;
Lectorate;
Dezbaterea.
Instrumente
folosite
Fişa de monitorizare a copilului
Nume şi prenume…………………………………………..
Vârsta................Clasa................
Date medicale
Antecedente, probleme medicale:………………………………………………
Dezvoltare fizică:…………………………………………………………………
Date şcolare (nivelul reuşitei şcolare):
Nr. corigenţe…………….Note sub medie/peste medie……………………….
Abilităţi dezvoltate superior………………………………………………………
Discipline cu rezultate deosebite………………………………………………..
Discipline cu rezultate scăzute………………………………………………….
Motivaţia pentru învăţare………………………………………………………..
Prezenţa la ore……………………………………………………………………
Comportament social:
În clasă…………………………………………………………………………….
În grupul de prieteni………………………………………………………………
În familie……………………………………………………………………………
Activităţi preferate…………………………………………………………………..
Obiective de intervenţie…………………………………………………………….
Intervenţie (tehnici, metode de evaluare, monitorizare)
Recomandări...................................................................................................
Fişa de monitorizare a pãrintelui

Nume şi prenume…………………………………………………………………………
Vârsta……………Educaţie………………………………………………………………
Ocupaţie…………………………….Loc de muncă……………………………………..
Descriere succintă a profilului familiei
Nr. copii…………
Condiţii de locuit……………………………………………………………………………
Surse de venit………………………………………………………………………………..
De când creşte singur copilul (dacă este cazul)...........................................................
Şedinţa de grup nr.................
Cum s-a implicat..........................................................................................................
Probleme ridicate de părinte........................................................................................
Soluţii identificate de părinte.......................................................................................
Reacţii ale părinelui....................................................................................................
Colaborarea cu alţi părinţi............................................................................................
Recomandări,concluzii......................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
Periada monitorizării..........................................................
Activitãţi practice pentru
grupurile de sprijin cu pãrinţii
Calităţile, abilităţile sale de părinte
• Au încredere în ei?
• Cum au grijă de ei înşişi?
• Cum a fost/este relaţia cu părinţii lor?
• Ce îşi doresc pentru ei?
Dificultăţile sale ca părinte
• Care sunt dificultăţile pe care le au în relaţia lor cu copilul?
• Unde simt nevoia să fie ajutaţi în relaţia cu copilul?
• Cum a evoluat în timp relaţia cu copilul?
Ce ştie despre copil
• Care sunt activităţile lui preferate?
• Ce face în timpul liber?
• Ce ştie despre prietenii lui?
• Cum îşi petrec timpul împreună? Care sunt activităţile pe care le fac cu plăcere?
• Ce fel de adult va fi copilul lor?
Disciplină
• Ce reguli respectă copilul?
• Cum oferă recompensele?
• Cum procedează când nu respectă regulile?
• Care sunt reacţiile copilului?
Temele pentru acasă
• Se informează despre teme?
• La ce fel de teme îl ajută / nu îl ajută?
Cum dezvoltă o relaţie afectivă cu copilul
• Vă puneţi des în locul copilului pentru a vedea cum se simte el în situaţia respectivă şi ce poate învăţa?
• Discutaţi cu copilul despre succesele lui?
• Îl încurajaţi să-şi exprime nevoile, sentimentele?
Grilã de observaţie a progresului
copilului

Numărul absenţelor
Media notelor (română, matematică etc.)
Comportamente de indisciplină
Feedback-ul dirigintelui (observaţii)
Feedback-ul colegilor (observaţii)
Feedback-ul părintelui/tutorelui (observaţii)