Esofagite de reflux

Interpretarea ph-metriei esofagiene pe 24 h

Cantitativa: este standardizata si urmareste variatiile

ph-ului in functie de anumiti parametri. In mod
fiziologic ph-ul esofagian variaza intre 4,0 si 7,0.
-ph<4,0 semnifica acidifierea esofagului distal si este
considerata semnificativa pentru declararea RGE
-ph>7,5 era considerat marker al refluxului
duodenogastric,(astazi existand metode mult mai
fiabile)
 Parametrii:
1. Procentul de timp in care ph-ul este sub 4,0 este
indicele de reflux ( IR% ):ofera date asupra expunerii “en
gros” a esofagului distal la aciditate, dar nu si asupra
modului de producere al RGE.
2. Procentul de timp in care ph-ul este sub 4,0 in pozitia
culcat(%): perioada de somn.
3. Procentul de timp in care ph-ul este sub 4,0 in pozitia
sezand sau ridicat in picioare(%): stare de veghe.
4. Numarul episoadelor de reflux( NER ): se considera
un episod de reflux inceput la prima scadere a ph sub 4,0
si terminat la prima fluctuatie a ph-ului peste 4,0; este
semnificativ pentru functia SEI.
5. Numarul episoadelor de reflux mai lungi de
5 minute (NER>5): da relatii despre clearance-ul
esofagian.
6. Durata celui mai lung episod de reflux
(CMLE ): relatii despre clearance-ul esofagian.

In cazul RGE simptomatic( se considera

normal IR<5%), IR cuprins intre 5 si 10% este un
reflux patologic cu probabilitate mare, iar IR>10%
este un reflux cert patologic care determina boala
de reflux
 In pediatrie cel mai utilizat scor este:
Scorul Euler=X+4Y, unde X=NER
Y=NER>5
Valoarea normala < 50
Exista pareri care nu sunt favorabile aplicarii acestor scoruri in
defavoarea analizei complete cantitative si calitative a ph-metriei;
s-a observat insa, ca nici o variabila adaugata nu permite o
sensibilitate si o specificitate mai bune decat luarea in calcul a
unui singur parametru: IR.
Astfel in evaluarea RGE la copil IR ramane principalul mijloc de
apreciere al refluxului, ceilalti parametrii permitind doar
obtinerea unei interpretari cat mai fine si individualizate: NER5,
CMLE, DMER( durata medie a unui episod de reflux) si
scaderea vitezei de revenire a pH la normal certifica un clearance
alterat, iar NER mai probabil disfunctii ale SEI.
 CALITATIVA :apreciaza existenta sau lipsa unei
legaturi cauza-efect intre RGE si manifestarile
care pot apare in cursul efectuarii examinarii.Se
adreseaza cu precadere RGE atipic ,ale carui
manifestari extradigestive pot orienta spre alte
diagnostice.
 In acest sens cea mai fiabila metoda este
PAS(probabilitatea asocierii simptomelor)
Weusten si colab 1994
-se imparte timpul de inregistrare(24h)in perioade
consecutive de 2 min.;se evalueaza daca RGE
apare in aceste perioade si se clasifica in perioade
reflux pozitive(R+) sau reflux negative(R-).
 Se cauta cite din acese perioade preced
debutul unui simptom si se clasifica in
perioade simptom pozitive(S+) sau simptom
negative(S-) iar rezultatele se trec intr-un
tabel de contingenta.Cind refluxul provoaca
simptomele se considera ca proportia de
refluxuri simtomatice sa fie mai mare decit
cea intimplatoare.
 SENSITIVITY SPECIFICITY

LES Manometry (< 10 mmHg) 58% 84%

Endoscopy (> grade 1 esophagitis) 68% 96%

Mucosal Biopsy 77% 91%

Gastroesophageal Scintiscanning 61% 95%

Barium Esophagogram 40% 85%

Acid-perfusion Test (Bernstein) 79% 82%

Standard Acid-reflux Test 84% 83%

Prolonged Esophageal pH Monitoring 88% 98%

Date personale:M.S., 5 luni, sex M, Cluj- Napoca
Motivele internarii:-tuse seaca,emetizanta
-wheezing
-iritabilitate
Conditii de viata:corespunzatoare
APF:nascut la termen,cu G=3550 g si 55 cm
alimentat natural,diversificat corect
APP:nu prezinta(excluzind afectiunea pentru care se
interneaza )
AHC:fara importanta
I.B.:Boala actuala a debutat la varsta de 6 saptamani prin tuse
seaca, persistenta,( in afebrilitate ) uneori cu caracter
emetizant, care afecteaza calitatea somnului.Este tratat in
repetate randuri cu antibiotice, miofilin si Ca gluconic
pentru infectii respiratorii superioare, fara ameliorarea
simptomatologiei.
Examen obiectiv:
-afebril,apetit prezent,curba ponderala satisfacatoare
-tranzit intestinal prezent
-somn agitat,frecvente episoade de plans
Diagnostic de SUSPICIUNE;
reflux gastro-esofagian
Examinari paraclinice:
*Paraclinic:investigatiile elimina o cauza pulmonara
sau alte entitati ce pot duce la o suferinta
pulmonara cu caracter trenant.
*Radiografie toracica:fara modificari patologice
*Examen radiologic baritat : stomac normal
conformat, cu evacuare eficienta
*PH-metrie esofagiana distala 24 h:reflux
gastroesofagian acid caracterizat prin:
-IR =14,3% -CMLE= 1:09:12
-NER= 16 -pH-min =0,23
-NER5= 8 -SCOR=48
 Se observa ca refluxul apare preponderent in
perioada nocturna, intre orele 20 si 04, iar
majoritatea episoadelor de tuse, respectiv 14 survin
concomitent cu refluxul.
*Endoscopie digestiva superioara: esofagita gr.I in 1/3
inferioara a esofagului ,stomac,bulb si D2 fara
modificari patologice.
Diagnostic pozitiv:
Reflux gastroesofagian acid atipic complicat cu
esofagita de reflux
Particularitatile cazului:
-simptomatologia atipica si severitatea refluxului
datorata asocierii esofagitei de reflux
-conditiile favorizante ale esofagitei:
•clearance-ul esofagian deficitar sugerat de
CMLE cu o durata foarte mare
•aciditatea gastrica crescuta ( pH-min 0,23)
•orarul predominant nocturn al refluxului

Tratament: terapie prokinetica, adaptat agresiva

pentru perioada cu reflux mai frecvent.
Date pesonale: H.C.,18 ani,sex F,Cluj-Napoca

Motivele internarii:- epigastralgii

-pirozis
-astenie

Conditii de viata: corespunzatoare

APP:fara importanta
AHC: fara importanta
I.B.:Boala actuala a debutat in urma cu un an si
jumatate prin epigastralgii, pirozis, nesistematizate,
tratate initial cu antiacide. Simptomatologia a
persistat. S-a diagnosticat endoscopic o esofagita de
reflux gr. I si hernie hiatala, pentru care a urmat
tratament cu antisecretorii (ranitidina), antiacide si
prokinetic(metoclopramid).Sub acest tratament
simptomatologia se reduce, dar apar perioade
dureroase care impun o prezentare periodica pentru
revizuirea medicatiei. Se folosesc omeprazol si
cisapride fara ameliorari evidente.
Examinari paraclinice:
* Radiografie toracica: fara modificari patologice
* E.D.S.:- esofagita gr. I in 1/3 inferioara a esofagului
-hernie hiatala importanta
-regiune antrala cu aspect in “mozaic”
,culoarea epiteliului sugestiva pentru
impregnare cu saruri biliare;staza importanta cu
multa bila.
-bulb fara modificari patologice
TRU negativ
Microscopie:mucoasa antrala cu epiteliul de suprafata
discontinuu,cu mucus impregnat cu bila.Corionul
intens congestionat cu microhemoragii.
*PH-metrie esofagiana distala 24 h: reflux gastroesofagian
alcalin cu IR alcalin=5,8 ,IR alcalin in pozitie
verticala(9,7%) , IR alcalin in pozitie culcat(0,1%)
Diagnostic pozitiv: Gastrita acuta reactiva de reflux
Esofagita gr. I
Hernie hiatala
Tratament:-terapie prokinetica accentuata in
perioadele cu susceptibilitate crescuta la reflux
Particularitatea cazului:
-aparitia unui reflux alcalin la varsta mare, rezistent la
tratament medical
-evolutie ulterioara fara imbunatatiri evidente, nici
dupa reconsiderarea cazului
-se ridica problema unui tratament chirurgical la
aceasta ora