Sunteți pe pagina 1din 15

Boala ca

stare de
disconfort
somatic si
psihic

Situatie de impas
existential
Sanatate

 Patolog – stare de integritate


 Clinician – lipsa de simptome
 Bolnav – stare de bien-être

 OMS = stare de bine spihic, somatic si social al


individului
supus unor eforturi fizice si psihice de intensitate medie,
tolerate in mod curent de ceilalti
Boala
 Pierdera starii de sanatate
 Hipocrat – la tot ceea ce supara i se
spune boala
 Reprezinta o situatie existentiala diferita
de cea “normala”, traita de individ pana
la aparitia ei
 Bolnavul pierde starea de sanatate care
ii conditioneaza o adaptare normala la
exigentele mediului, inclusiv cele autoimpuse
 Genereaza stres psihic prin doua mari grupe de agenti
stresori:
 Situatia creata prin aparitia, desfasurarea si consecintele bolii
 Cortegiul de suferinte fizice si psihice inerente
Acceptarea bolii
 individul nu acorda importanta
unor simptome izolate “usoare”
ale unei boli necunoscute sau…
 din contra usor incadrabile nosologic, dar apartinand
unor boli minore si trecatoare
 Perceptii diferite – autocritic sau laudativ atat de catre
pacientii in cauza cat si de catre personalul medical
 => mai multe variante
 Acceptare
 Amanare
 Refuz al bolii
 Recunoasterea bolii
varianta realista, rationala – echilibru
emotional, cultura sanitara satisfacatoare,
fara probleme existentiale presante
ajustarea comportamentului prin masuri igienico-
dietetice provizorii pana la prezentarea la medic /
tentative terapeutice simple
recunoasterea lucida a slabiciunii pe care o implica
boala
 Ignorarea bolii
Perceperea eronata a simptomelor, cultura sanitara
redusa, oligofrenie, boli psihice
Desconsiderarea bolii – psihic normal, atitudine realista,
focalizare pe alte aspecte (“surzi” la propriile suferinte)
NU
 Negarea, refuzul starii de boala
Caz foarte frecvent
Este foarte “incomod” sa recunoastem
faptul ca suntem bolnavi
Supunerea la anumite exigente legate de tratarea bolii
Este dificil sa se renunte la fumat/alcool/alimente preferate
Negarea are la baza doua atitudini fundamentale:
 Amanarea deciziei prin sperante vagi in caracterul ei trecator
sau lipsit de gravitate
 Autoamagirea, prin mecanisme de aparare (inconstiente), la
bolnavii ale caror simptome constientizate de ei sugereaza
posibilitatea unei boli foarte grave
Atitudini de suferinta

 Atitudinea combativa – relativ echilibru psihic,


adaptare adecvata la realitate
 Atitudinea de resemnare – dezinteres fata de propria soarta,
stare depresiva, conceptii filosofice/religioase cu iz fatalist
 Atitudinea de refugiu in boala – generata de beneficiile
secundare ale anumitor bolnavi cu probleme existentiale
 Atitudinea problematizanta – raportarea bolii la coordonatele
existentiale in care subiectul este implicat (culpabilitate pentru
fapte apasatoare sau ocazie de a dovedi forta interioara);
tendinta de personificare a agentului patogen (argintul viu)
Atitudini de suferinta

 Atitudinea de valorificare superioara a


situatiei de bolnav – experienta de
cunoastere si autocunoastere, ocazia de a
medita la problemele de perspectiva, reorientarea unor
comportamente; accesibila unui numar redus de indivizi
(Pascal – le bon usage de la maladie)
 Atitudinea de “rea folosire” a bolii – justificata de bolile foarte
grave; supraestimarea bolilor usoare – cufundarea in
suferinta, agitatie si anxietate
 Reactia persecutorie – negarea bolii, bolnavi revendicatori,
procesomani, cauta repararea prejudiciului
Tulburari somatice
 Durerea
 Febra
 Tusea
 Varsaturile
 Vertijul
 Palpitatiile
 Ametelile
 ………..
Tulburari somato-psihice

Insomnia
Anxietatea
Astenia psihica
Irascibilitatea
Durerea psihogena
…………
Anticiparea de catre bolnav a unor pericole vizand
integritatea sa psiho-fizica precum si insertia
sociala, ca urmare a bolii si a consecintelor ei

 Amenintari privind evolutia bolii


 stres legat de ceea ce stie bolnavul despre boala
respectiva
 sechele sau complicatii posibile
 spaime de necunoscut, de imprevizibil
 exemple nefericite ale unor bolnavi cu prognostic
asemanator
 investigatiile diagnostice / acte terapeutice
 teama de anumite efecte secundare ale medicatiei
administrate
 teama de recidive sau complicatii
Regresia afectiva si comportamentala

 Egocentrismul – restrangerea preocuparilor din afara celor


legate de boala, restrangerea orizontului si cresterea
cenesteziei (alimentatie, digestie, excretie); capriciozitate,
chiar terorizarea anturajului
 Dependenta – atat fata de medic cat si fata de anturaj;
bolnavul primeste marea satisfactie pe care o atrage
diminuarea responsabilitatii
 Predominanta afectelor – emotii primare, mare intensitate,
expansivitate, durata redusa, dezvoltare unipolara si
exprimare mijlocita prin comportament
Regresia afectiva si comportamentala

 Agresivitatea – integrata comportamentului de tip


egocentric, izvoraste din situatia de dependenta a
bolnavului (regresie de tip infantil)
 Anxietatea – neliniste, teama, frica nemotivata de un
pericol real, identificabil
 Depresia – reactie fireasca in plan afectiv – senzatii de
neputinta, astenie, lipsa de interes, autorepros, scaderea
apetitului, insomnia, dureri
 Gandirea magica – bolnavul crede orbeste in puterea
medicului, a medicamentelor si chiar a bolii
Evaziunea
 “demisie” de la
obligatiile sociale –
familiale, profesionale – pe care bolnavul este nevoit (cel
putin temporar) sa o adopte
 Legitima - demisie justificata, fortuita si nu are caracter
peiorativ
 Nevrotica- utilizarea bolii pentru anularea
responsabilitatilor (scaparea de dificultati)
 Exagerarea simptomelor bolii si diminuarea efectelor favorabile
ale tratamentului
 Dispozitia pesimista, legata in special de mersul bolii
 Agravarea nesjutificata a simptomelor (mai ales cand se stiu
observati)
Exaltarea eului

 Sursa de satisfactie orgolioasa pentru omul


bolnav
 Boala poate exacerba unele trasaturi primitive
narcisiste
 Statut social inferior + nivel intelectual redus =
boala ca mijloc de valorizare (sunt un caz
interesant)
 Prilej de a focaliza atentia si grija celor apropriati