Sunteți pe pagina 1din 16

Percepţia publică asupra

animalelor transgenice
An univ. 2017-2018
Cuprins

 Introducere
1. Educarea şi conştientizarea publicului privind
animalele transgenice
2. Aplicaţii specifice pentru animale trangenice
3. Xenotransplantul
Concluzii
Bibliografie
Introducere

 În timp ce creşterea şi reproducerea animalelor cu încrucişarea diferitelor


rase aparţinând aceleiaşi specii în scopul obţinerii unor indivizi cu
caracteristici superioare prezintă o istorie considerabilă, strâns legată de
civilizaţia speciei umane, obţinerea de organisme în urma mixării de specii nu
face decât să inducă frică şi anixietate. Acest raspuns este capturat în
mitologie, sub forma creaturilor hibride, monstruase. Himera din mitologia
greacă – leu, capră şi dragon a sfârşit prin a fi ucisă de eroul Belerofon.
Omologul himerei in mitologia indiană este reprezentat de makara – corp de
crocodil, coadă de peşte.
 În timpurile noastre, himerele nu mai sunt mituri. Tehnologia şi ştiinţa au
permis inserarea/deleţia genelor în codul genetic, în vederea schimbării
caracteristicilor animalului.
 Ceea ce nu s-a schimbat de-a lungul secolelor este percepţia publică şi
anxietatea starnită de acest subiect.
 În studiul său cu privire la istoria biotehnologiei, din 1993, Bud R. Sugera că
nici un alt cuvant nu incită publicul ca „biotehnologie„.
Fig. 1. Himera din mitologia greacă (Sursa: Fig.2. Makara (Sursa:
http://www.buontalentilive.it/conoscere-firenze/) http://pristichampsus.deviantart.com/art/Makara-
179524168= )
 Studii efectuate cu privire la opinia publică asupra biotehnologiei sugerează că ar exista o ierarhizare a
acceptabilităţii realizată după:
 I. Scopul urmărit
 pentru sănătate şi beneficii medicale
 beneficii pentru mediu înconjurător
 Alimentaţie
 În sfera medicală, aplicaţiile biotehnologice sunt privite diferenţiat: de exemplu, în Europa si America de
Nord, testarea genetică cu consimţământ informat este aprobată dar xenotransplantul nu este privit atât
de binevoitor.
 În ceea ce priveste agricultura cu plante modificate genetic, se observă aceeaşi variaţie a acceptabilităţii:
de exemplu, 81% dintre americani sunt de acord cu obţinerea de medicamente din culturile de plante şi
doar 49% au considerat că modificarea genetică a animalelor pentru obţinerea de medicamente este o idee
bună.
 II. Obiectul manipulării genetice
 Manipularea genetică la bacterii starneşte cea mai puţină îngrijorare, apoi manipularea plantelor . Când se
ajunge la modificarea genetică la animale şi om, apar multiple obiecţii şi surse de îngrijorare.
 Surse de îngrijorare:
 - statutul moral al animalelor
 - graniţe între natural şi anormal
 - ofensă adusă demnităţii umane - himere om-animal
 - consecinţele manipulării genetice
Educarea şi conştientizarea publicului
privind animalele transgenice
 În general, gradul de educare şi conştientizare a publicului cu privire la
animalelel transgenice este scăzut.
 Un indicator al conştientizării este reprezentat de nivelul general de
întelegere a geneticii animale şi umane şi imaginea despre animalele
transgenice.
 Astfel, a fost efectuat un studiu amplu în Sua, Canada şi Europa, întrebările
având răspuns închis (adevărat/fals) . Trei întrebări legate de genetică şi
animale zugrăvesc o imagine a întelegerii animalelor GM.
 O importanţă deosebită o reprezintă recunoaşterea de către
public a diferenţei dintre clonare şi modificarea genetică la
animale. Un studiu desfăşurat în America, pe consumatori şi
oameni de ştiinţă a arătat că ambele grupuri au aprobat
cercetarea privind modificarea genetică, utilizarea celulelor stem
şi modificarea genetică la plante. Consens s-a înregistrat şi
referitor la clonarea umană – ambele grupuri fiind împotrivă. Cu
toate că modificarea genetică şi clonarea ridică probleme morale
şi etice, consumatorii au fost înclinaţi să dezaprobe asemenea
cercetări ( modificarea genetică la animale– consumatori de
acord 21% , oameni de ştiinţă– 68%, clonare – consumatori pro
25% faţă de 60% oameni de ştiinţă)
Aplicaţii specifice pentru animale
trangenice
1. Animale transgenice ca modele pentru boli

 În Elveţia, la iniţiativa unor coaliţii de protecţie a mediului, protejare a drepturilor animalelor şi


grupuri politice, a fost organizat un referendum ce a dus la declararea cercetării pe animale
transgenice ca fiind ilegală, 67% dintre votanţi au fost împotriva utilizării animalelor transgenice .
 Astfel au fost stabilite linii de conduită, atribuind animalelor transgenice acelaşi statut ca cel al
animalelor de laborator, ignorându-se beneficiile înlocuirii speciilor superioare cu specii inferioare,
de exemplu:
 - prin obţinerea de modele pentru boli la şoareci, decât testarea pe câini sau non-primate;
 - precizia studierii unor afecţiuni pe animale GM (oncomouse) în comparaţie cu animalel utilizate în
mod tradiţional;
 - reducerea numărului de animale folosite în studiul bolilor umane.
 Motive de îngrijorare au reprezentate de disconfortul trait de animale în timpul procedurilor
experimentale, efectul expresiei genelor modificare la animalul creat, efecte asupra progeniturilor.
 De asemenea, se manifestă si îngrijorarea că, o data cu dezvoltarea tehnologiei , numărul animalelor
folosite pentru cercetare va creşte pentru a veni în întâmpinarea sferei extinse de boli şi afecţiuni
ce ar putea fi studiate pe animale transgenice.
2. Animale transgenice pentru industria farmaceutică

 Obţinerea de preparate farmaceutice prin culturi de celule umane este


extrem de costisitoare.
 Unele specii bacteriene şi de plante pot fi utilizate ca mecanisme de
producţie iar, în unele situaţii, utilizarea animalelor poate asigura nivelul
corespunzător de activitate biologică. Proteina alfa-1-tripsina (ficat) este
necesară tratamentul afcţiunilor pulmonare ca fibroza cistică şi emfizem.
Chiar daca proteina poate fi produsă de plante, din structura acesteia lipsesc
câteva elemente de natură glucidică, fapt ce duce la degradarea mult mai
rapidă în circulaţia sangvină faţă de alfa-1-tripsina produsă de ficat. O
proteină mai eficientă este produsă de animale GM, excretată în lapte.
 Faţă de canadieni, americanii susţin în număr mai mare obţinerea de
produse farmaceutice utilizând animale transgenice (exemplu – lapte de
capra cu panză de păianjen – 60%/50%).
 Iarăşi, ierarhizarea plante – animale este evidentă – publicul preferă
utilizarea plantelor GM ca bioreactoare.
3. Animale transgenice cu foloase pentru mediul înconjurător

 În general, aplicaţiile cu impact benefic asupra mediului


înconjurător acceptate de public. Între europeni, obţinerea
unei bacterii GM care să cureţe scurgerile de ulei sau
subctanţe chimice periculoase a fost văzută ca folositoare
de 60% din persoanele interogate şi 40% ca fiind riscantă.
 Principala îngrijorare cu referire la impactul pe termen lung
asupra mediului a utilizării plantelor GM în agricultura este
exprimată de obicei în proportie de 45-50%.
Sursa: 2)
4. Animale transgenice pentru controlul bolilor

 Au fost realizate studii cu privire la obţinerea de


insecte (ţânţari) care să nu mai vehiculeze diverse boli
(malaria) iar aprobarea publicului a fost de 39%.
5. Animale trangenice şi clonate ca sursă de hrană
 Doar 25% dintre canadieni şi 33% dintre americani susţin utilizarea animalelor
trangenice şi clonate ca sursă de hrană. În USA, FDA a iniţiat primii paşi în
vederea utilizării animalelor clonate şi a produselor obţinute de la acestea.
 În acest caz, anxietatea este susţinută de situaţia creată în 1990, când s-a
folosit somatotropină bovină pentru creşterea producţiei de lapte. Pentru
europeni, subiectul rămâne inacceptabil, în timp ce în Canada este înterzisă
tratarea hormonală a vacilor.
Sursa: 2)
6. Xenotransplantul

 Unele animale pot fi modificate pentru a deveni surse


viabile de ţesuturi şi organe pentru transplant.
 Au fost obţinuti porci knockout, cărora li s-a îndepărtat
gena responsabilă de respingerea imună rapidă la om.
 Dintre problemele ridicate de xenotransplant:
 - contrar unor religii;
 - „amestecarea cu natura „
 - gradul invaziv al procedurii pentru animalul transgenic
 - trasmitearea unor virusuri de la animale la om;
Concluzii

 Toate poteţialele aplicaţii ale animalelor rezultate din


utilizarea biotehnologiei sunt subiect pentru cercetări
considerabile, mai ales din punct de vedere comercial.
 Aceste aplicaţii stârnesc controverse şi disconfortul
publicului.
 Aplicaţiile biotehnologice sunt evaluate în funcţie de
evidente ierarhizări ale acceptabilităţii.
 Publicul general tinde să aprobe dezvoltarea aplicaţiilor
pentru uz medical, iar în ceea ce priveşte obţinerea
animalelor GM, cu cât forma de viaţă este mai avansată, cu
atât scade aprobarea publicului
1. Einsiedel, E.E, „Public perceptions of transgenic
animals" , Rev.sci.tech. Off.int.Epiz., 2005, 24(1), pag
149-157.
2. http://bioethics.agrocampus-
ouest.eu/infoglueDeliverLive/digitalAssets/74576_Tr
ansgenic_animals_r.pdf
3. http://www.buontalentilive.it/conoscere-firenze/
4. http://pristichampsus.deviantart.com/art/Makara-
179524168