Sunteți pe pagina 1din 16

Dimitrie Gusti

O nouă direcție în sociologia mondială


Cătălin Zamfir
2 Două obiective ale lui Gusti și
Gustiștilor

 Să promoveze o nouă sociologie așa cum


societatea românească de atunci avea nevoie de ea.

 Să contribuie la schimbarea societății în care ei


trăiau.
3 Ce a realizat Gusti și Școala lui ?

 A pus bazele sociologiei pe care o considera necesară. Are meritul că a


deschis, pe atunci, o nouă direcție în sociologie, nu numai în
sociologia românească, dar și în sociologia mondială.

 A contribuit la schimbarea societății românești, atât cât Istoria a


permis: a creat o mișcare sociologică cu vocație socială, a
creat noi instituții, a stimulat ca intelectualitatea românească să
dezvolte o vocație socială.
4 Gusti și sociologia occidentală

 Societățile occidentale dezvoltate și stabile: o sociologie ”a


prezentului”, descriere și explicare a realității sociale așa cum ea este.
Emil Durkheim și Max Weber. Prin anii 60, sociologii occidentali au constatat
cu oarecare surpriză că tema schimbării sociale este cu totul marginală în
sociologia clasică.
 Sociologii occidentali s-au ferit de contactul cu mișcările sociale.

 România, la începutul secolului XX, o societate rurală săracă,


subdezvoltată. Gusti a asumat alt rol al sociologiei în acest context
social. Cum ieșim din subdezvoltare. Inovația mondială a lui Gusti: o
sociologie a schimbării/ a dezvoltării sociale proiectate.
 Sociologii gustiști și-au asumat rolul de a iniția o mișcare socială de
schimbare a societății românești.
5 Gusti și Marx: două sociologii ale
schimbării sociale
Marx:
 Societatea capitalistă ajunsese într-o situație de criză

 Programul ieșirii din criză: revoluția comunistă și introducerea unui nou


model de organizare socială – socialistă/ comunistă

 Mecanism: lupta de clasă, conflictul proletariat/ burghezie

 Motorul schimbării: partidul comunist

 Locul schimbării: întreaga lume, revoluția internațională


6 Gusti și Marx: două sociologii ale
schimbării sociale
Gusti:
 România, o societate rurală subdezvoltată: program de ieșire din subdezvoltare
 Modelul de societate de construit: o societate deschisă care își definește din mers
direcția de dezvoltare
 Mecanism: dezvoltare comunitară, acțiunea de dezvoltare a fiecărui sat/ comunitate,
 Rolul crucial îl au științele și oamenii de știință: echipe multidisciplinare coordonate de
sociologi; cercetare-acțiune/dezvoltare.
 Științele motivează comunitățile și le sprijină
 Profilul sociologiei: Sociologia ca știință a națiunii.
 Forța schimbării: consens social
 Locul schimbării: comunitatea/ țara. Lumea se schimbă prin dezvoltarea socială a
fiecărei țări.
7 Școala sociologică de la București ca
mișcare socială
 Echipe multidisciplinare: economiști, medici, demografi, etnografi, istorici,
muzicologi. Sociologul, coordonator al echipelor multidisciplinare

 Rolul sociologilor: mobilizarea forțelor sociale versus sociologul izolat în


cabinetul său

 O orientare spre cercetarea sociologică empirică a comunităților –


monografia ca instrument al dezvoltării comunitare

 Sociologia națiunii: o hartă sociologică a României, ca bază a programului


de dezvoltare socială
8 Al doilea Război Mondial: schimbarea
de perspectivă
 După Război, Gusti a realizat că ieșirea din noua criză nu mai putea porni
de jos, prin dezvoltarea comunităților.

 O abordare globală a României: propune un program de dezvoltare


social-economică națională.

 La ONU, Gusti propune și un program mondial și o instituție mondială pentru


a susține programele naționale de dezvoltare: Institutului Social al Națiunilor
(1946-1947), creat după modelul Institutului Social Român.
9 O nouă viziune a lumii, cadru al
dezvoltării națiunilor
 „...toți oamenii și toate popoarele, conștienți de primejdiile și
necesitățile tragice ale orei, trebuie să se angajeze pretutindeni într-
o imensă sforțare de cercetare și interdependență realistă, care va
trebui să ajungă în satele cele mai mici, ca și în orașele cele mai
întinse ale lumii, pentru a crea acea forță irezistibilă a
comprehensiunii, singura capabilă a impune o pace durabilă și
definitivă. Ne trebuie o cruciadă universală pentru o pace reală,
cooperație și de frățească uniune între toate națiunile globului pe
baza cunoașterii lor mutuale. …. Acesta este scopul suprem urmărit
de Institutul Social al Națiunilor din New York, capitala Organizației
Națiunilor Unite”.
10 Noul program gustian de dezvoltare a
României: modernizarea globală a țării
 Publicat în Scânteia, 1945
 Gusti, împreună cu un larg grup de specialiști, a reluat inițiativa și a lansat în
dezbateri publice un program complex de modernizare a țării.
 În noul context, cheia dezvoltării nu mai era strategia ”de jos în sus”, a
comunităților, satelor și orașelor, ci o abordarea global, o nouă politică
națională.
 Prima componentă a programului ”este, în limbajul lui Gusti de atunci,
cunoașterea poporului sub toate aspectele sale de viaţă: biologic (alimentație,
locuințe, boli sociale, sifilis, tuberculoză, pelagră), economic (viața orașelor, a
satelor, a uzinelor), cuprinzând și cercetarea vieţii țăranului și a muncitorului.
 Pe lângă viața economică ne interesează cercetarea sub toate aspectele vieții
spirituale și sociale. O prioritate: ”cunoașterea pământului”
11 Noul program gustian de dezvoltare a
României: modernizarea globală a țării
 Descoperirea materiilor prime, crearea unei industrii
farmaceutice românești, obținerea de substanțe pentru
tăbăcirea pieilor, utilizarea fibrelor naturale din stuful Deltei
etc. etc., care formează obiectul de cercetare al comisiunii
de chimie pură și industrială.
 Problema energetică este cheia dezvoltării
 Cercetări asupra fizicii nucleare, tehnicei militare, producției
agricole și industriale, sistematizării orașelor și satelor.
 A conferit intelectualității române o vocaţie socială. Ei i se
atribuie responsabilitatea mobilizării comunității și susținerea
acțiunii acesteia în procesul de dezvoltare a societății
românești.
12 Programul gustian/ programul
comunist
 Imediat după Război, două programe de dezvoltare socială a României erau în
competiție.

 Dar diferențe fundamentale:


 Programul comunist: realizat prin revoluție, schimbări sociale structurale prin forță;
implementarea unui program ideologic impus dinafară
 Programul gustian: realizat prin consens, opus luptei de clasă.
 Mobilizarea capacității științifice naționale

 Gusti este ales Președinte al Academiei Române: știința, pârghia creării unui nou consens
social, o nouă mobilizare pentru o societate deschisă.

 Misiunea sociologiei românești: să se constituie ca Știinţă a naţiunii. Desigur, sociologia


este o știinţă a societăţii în general, dar, mai ales în cazul unei ţări ca România, care
trebuie să facă un efort colectiv de ieșire din subdezvoltare, trebuie să fie în primul rând o
știinţă a naţiunii/ a ţării sale.
13 Gusti și Istoria
”Istoria” a respins programul mondial al lui Gusti:

În locul păcii universale și cooperării între națiuni,


o lume scindată, dominată de un nou război,
războiul rece.

”Istoria” a respins și programul gustian național

În locul consensului național, bazat pe știință, o


construcție socială bazată pe o ideologie,
introdusă cu coerciție.
14 Soarta personală a lui Gusti a fost
consecința schimbărilor istorice
 Gusti dat afară din Academia Română
 Toate instituțiile create de Gusti au fost desființate
 Sociologia a fost interzisă ca ”știință burgheză”
 Gusti dat afară și din casă, biblioteca lui a fost
distrusă
 Mulți sociologi băgați în închisoare
 Gusti a primit un favor: el nu a fost băgat în
închisoare
15 Anii 60: Reabilitarea sociologiei și a
viziunii gustiene, dar golită de viziune
 Anii 60: sociologia a fost reabilitată și considerată a avea un
rol vital în dezvoltarea societății românești
 Se publică lucrările lui Gusti. Conferințe, simpozioane...
 Relansarea cercetărilor sociologice empirice: sat și oraș. Dar
golite de viziunea de angajare independentă în procesul de
schimbare socială.
 Sociologia pierde vocația de abordare globală a societății,
de rol central în procesul de dezvoltare socială, de mobilizare
socială.
1977: Sociologia este din nou marginalizată. Un nou refuz al
istoriei
16 Viziunea Gusti în perioada tranziției

 Programul tranziției a fost și el diferit de programul Gusti:


 Construirea nu a unei societăți deschise care să-și definească ea
însăși obiectivele pe baza unui consens național, susținut de științe,
cu sociologia un rol important, ci un program de schimbare definit
de ”o istorie externă” și promovat cu mijloace politice.
 Sociologia, după un entuziasm în primii ani (”să vină sociologii”), se
conturează întrebarea ”ce să facem cu sociologii” ?
 Gusti a încerat să facă Istoria, dar Istoria nu s-a făcut în această
parte a lumii.

Drama lui Gusti: susținut de


comunitate, dar refuzat de Istorie