Contribuția lui Dimitrie Gusti trebuie privit din două contexte distincte: sociologia românească și sociologia mondială. S-a scris mult despre rolul lui Gusti în întemeierea sociologiei românești. Dar mult mai puțin, aproape deloc, despre faptul că Gusti a deschis o direcție nouă în sociologia mondială. Comunicarea oferă o nouă întrebare pentru dezbaterea actuală: Gusti și gustiștii au încercat să schimbe Lumea. Dar cum a receptat Istoria contribuția lui Gusti?
Titlu original
Catalin Zamfir-Dimitrie Gusti, contributie si receptarea sa de catre Istorie
Contribuția lui Dimitrie Gusti trebuie privit din două contexte distincte: sociologia românească și sociologia mondială. S-a scris mult despre rolul lui Gusti în întemeierea sociologiei românești. Dar mult mai puțin, aproape deloc, despre faptul că Gusti a deschis o direcție nouă în sociologia mondială. Comunicarea oferă o nouă întrebare pentru dezbaterea actuală: Gusti și gustiștii au încercat să schimbe Lumea. Dar cum a receptat Istoria contribuția lui Gusti?
Contribuția lui Dimitrie Gusti trebuie privit din două contexte distincte: sociologia românească și sociologia mondială. S-a scris mult despre rolul lui Gusti în întemeierea sociologiei românești. Dar mult mai puțin, aproape deloc, despre faptul că Gusti a deschis o direcție nouă în sociologia mondială. Comunicarea oferă o nouă întrebare pentru dezbaterea actuală: Gusti și gustiștii au încercat să schimbe Lumea. Dar cum a receptat Istoria contribuția lui Gusti?
Cătălin Zamfir 2 Două obiective ale lui Gusti și Gustiștilor
Să promoveze o nouă sociologie așa cum
societatea românească de atunci avea nevoie de ea.
Să contribuie la schimbarea societății în care ei
trăiau. 3 Ce a realizat Gusti și Școala lui ?
A pus bazele sociologiei pe care o considera necesară. Are meritul că a
deschis, pe atunci, o nouă direcție în sociologie, nu numai în sociologia românească, dar și în sociologia mondială.
A contribuit la schimbarea societății românești, atât cât Istoria a
permis: a creat o mișcare sociologică cu vocație socială, a creat noi instituții, a stimulat ca intelectualitatea românească să dezvolte o vocație socială. 4 Gusti și sociologia occidentală
Societățile occidentale dezvoltate și stabile: o sociologie ”a
prezentului”, descriere și explicare a realității sociale așa cum ea este. Emil Durkheim și Max Weber. Prin anii 60, sociologii occidentali au constatat cu oarecare surpriză că tema schimbării sociale este cu totul marginală în sociologia clasică. Sociologii occidentali s-au ferit de contactul cu mișcările sociale.
România, la începutul secolului XX, o societate rurală săracă,
subdezvoltată. Gusti a asumat alt rol al sociologiei în acest context social. Cum ieșim din subdezvoltare. Inovația mondială a lui Gusti: o sociologie a schimbării/ a dezvoltării sociale proiectate. Sociologii gustiști și-au asumat rolul de a iniția o mișcare socială de schimbare a societății românești. 5 Gusti și Marx: două sociologii ale schimbării sociale Marx: Societatea capitalistă ajunsese într-o situație de criză
Programul ieșirii din criză: revoluția comunistă și introducerea unui nou
model de organizare socială – socialistă/ comunistă
Mecanism: lupta de clasă, conflictul proletariat/ burghezie
Motorul schimbării: partidul comunist
Locul schimbării: întreaga lume, revoluția internațională
6 Gusti și Marx: două sociologii ale schimbării sociale Gusti: România, o societate rurală subdezvoltată: program de ieșire din subdezvoltare Modelul de societate de construit: o societate deschisă care își definește din mers direcția de dezvoltare Mecanism: dezvoltare comunitară, acțiunea de dezvoltare a fiecărui sat/ comunitate, Rolul crucial îl au științele și oamenii de știință: echipe multidisciplinare coordonate de sociologi; cercetare-acțiune/dezvoltare. Științele motivează comunitățile și le sprijină Profilul sociologiei: Sociologia ca știință a națiunii. Forța schimbării: consens social Locul schimbării: comunitatea/ țara. Lumea se schimbă prin dezvoltarea socială a fiecărei țări. 7 Școala sociologică de la București ca mișcare socială Echipe multidisciplinare: economiști, medici, demografi, etnografi, istorici, muzicologi. Sociologul, coordonator al echipelor multidisciplinare
Rolul sociologilor: mobilizarea forțelor sociale versus sociologul izolat în
cabinetul său
O orientare spre cercetarea sociologică empirică a comunităților –
monografia ca instrument al dezvoltării comunitare
Sociologia națiunii: o hartă sociologică a României, ca bază a programului
de dezvoltare socială 8 Al doilea Război Mondial: schimbarea de perspectivă După Război, Gusti a realizat că ieșirea din noua criză nu mai putea porni de jos, prin dezvoltarea comunităților.
O abordare globală a României: propune un program de dezvoltare
social-economică națională.
La ONU, Gusti propune și un program mondial și o instituție mondială pentru
a susține programele naționale de dezvoltare: Institutului Social al Națiunilor (1946-1947), creat după modelul Institutului Social Român. 9 O nouă viziune a lumii, cadru al dezvoltării națiunilor „...toți oamenii și toate popoarele, conștienți de primejdiile și necesitățile tragice ale orei, trebuie să se angajeze pretutindeni într- o imensă sforțare de cercetare și interdependență realistă, care va trebui să ajungă în satele cele mai mici, ca și în orașele cele mai întinse ale lumii, pentru a crea acea forță irezistibilă a comprehensiunii, singura capabilă a impune o pace durabilă și definitivă. Ne trebuie o cruciadă universală pentru o pace reală, cooperație și de frățească uniune între toate națiunile globului pe baza cunoașterii lor mutuale. …. Acesta este scopul suprem urmărit de Institutul Social al Națiunilor din New York, capitala Organizației Națiunilor Unite”. 10 Noul program gustian de dezvoltare a României: modernizarea globală a țării Publicat în Scânteia, 1945 Gusti, împreună cu un larg grup de specialiști, a reluat inițiativa și a lansat în dezbateri publice un program complex de modernizare a țării. În noul context, cheia dezvoltării nu mai era strategia ”de jos în sus”, a comunităților, satelor și orașelor, ci o abordarea global, o nouă politică națională. Prima componentă a programului ”este, în limbajul lui Gusti de atunci, cunoașterea poporului sub toate aspectele sale de viaţă: biologic (alimentație, locuințe, boli sociale, sifilis, tuberculoză, pelagră), economic (viața orașelor, a satelor, a uzinelor), cuprinzând și cercetarea vieţii țăranului și a muncitorului. Pe lângă viața economică ne interesează cercetarea sub toate aspectele vieții spirituale și sociale. O prioritate: ”cunoașterea pământului” 11 Noul program gustian de dezvoltare a României: modernizarea globală a țării Descoperirea materiilor prime, crearea unei industrii farmaceutice românești, obținerea de substanțe pentru tăbăcirea pieilor, utilizarea fibrelor naturale din stuful Deltei etc. etc., care formează obiectul de cercetare al comisiunii de chimie pură și industrială. Problema energetică este cheia dezvoltării Cercetări asupra fizicii nucleare, tehnicei militare, producției agricole și industriale, sistematizării orașelor și satelor. A conferit intelectualității române o vocaţie socială. Ei i se atribuie responsabilitatea mobilizării comunității și susținerea acțiunii acesteia în procesul de dezvoltare a societății românești. 12 Programul gustian/ programul comunist Imediat după Război, două programe de dezvoltare socială a României erau în competiție.
Dar diferențe fundamentale:
Programul comunist: realizat prin revoluție, schimbări sociale structurale prin forță; implementarea unui program ideologic impus dinafară Programul gustian: realizat prin consens, opus luptei de clasă. Mobilizarea capacității științifice naționale
Gusti este ales Președinte al Academiei Române: știința, pârghia creării unui nou consens social, o nouă mobilizare pentru o societate deschisă.
Misiunea sociologiei românești: să se constituie ca Știinţă a naţiunii. Desigur, sociologia
este o știinţă a societăţii în general, dar, mai ales în cazul unei ţări ca România, care trebuie să facă un efort colectiv de ieșire din subdezvoltare, trebuie să fie în primul rând o știinţă a naţiunii/ a ţării sale. 13 Gusti și Istoria ”Istoria” a respins programul mondial al lui Gusti:
În locul păcii universale și cooperării între națiuni,
o lume scindată, dominată de un nou război, războiul rece.
”Istoria” a respins și programul gustian național
În locul consensului național, bazat pe știință, o
construcție socială bazată pe o ideologie, introdusă cu coerciție. 14 Soarta personală a lui Gusti a fost consecința schimbărilor istorice Gusti dat afară din Academia Română Toate instituțiile create de Gusti au fost desființate Sociologia a fost interzisă ca ”știință burgheză” Gusti dat afară și din casă, biblioteca lui a fost distrusă Mulți sociologi băgați în închisoare Gusti a primit un favor: el nu a fost băgat în închisoare 15 Anii 60: Reabilitarea sociologiei și a viziunii gustiene, dar golită de viziune Anii 60: sociologia a fost reabilitată și considerată a avea un rol vital în dezvoltarea societății românești Se publică lucrările lui Gusti. Conferințe, simpozioane... Relansarea cercetărilor sociologice empirice: sat și oraș. Dar golite de viziunea de angajare independentă în procesul de schimbare socială. Sociologia pierde vocația de abordare globală a societății, de rol central în procesul de dezvoltare socială, de mobilizare socială. 1977: Sociologia este din nou marginalizată. Un nou refuz al istoriei 16 Viziunea Gusti în perioada tranziției
Programul tranziției a fost și el diferit de programul Gusti:
Construirea nu a unei societăți deschise care să-și definească ea însăși obiectivele pe baza unui consens național, susținut de științe, cu sociologia un rol important, ci un program de schimbare definit de ”o istorie externă” și promovat cu mijloace politice. Sociologia, după un entuziasm în primii ani (”să vină sociologii”), se conturează întrebarea ”ce să facem cu sociologii” ? Gusti a încerat să facă Istoria, dar Istoria nu s-a făcut în această parte a lumii.