Documente privind

amenajarea teritoriului
Strategia de dezvoltare
teritorială a României
Bază legală pentru strategia de
dezvoltare teritorială a României (SDTR)
În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu
modificările şi completările ulterioare, activităţile principale de amenajare a teritoriului şi de
urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor
şi programelor de dezvoltare durabilă în profil teritorial, precum şi urmărirea aplicării acestora în
conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate.
Strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial, menționate anterior,
se fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a României.
În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu
modificările și completările ulterioare Strategia de dezvoltare teritorială a României este
elaborată de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice sub coordonarea
primului-ministru, şi se aprobă prin lege.
Ce este SDTR?
Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin
care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, bazat pe un concept
strategic, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de 20 de ani, la scară
regională, interregională, naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi
transnaţional.
Strategia de dezvoltare teritorială a României are ca scop promovarea coeziunii şi
competitivităţii teritoriale, dezvoltarea durabilă şi accesul comunităţilor la oportunităţi de
dezvoltare, în conformitate cu valorile fundamentale ale drepturilor omului şi politicilor Uniunii
Europene.
Strategia de dezvoltare teritorială a României cuprinde prevederi cu caracter director, obligatorii
pentru strategiile, politicile şi programele în profil teritorial şi pentru documentaţiile de
amenajarea teritoriului şi urbanism.
 Principii strategice din strategie în scopul creşterii
coeziunii şi competitivităţii teritoriului naţional
1. principiul concentrării – acordarea unei atenţii deosebite zonelor care concentrează o mare masă economică
şi de capital uman prin dezvoltarea infrastructurilor administrative, logistice, economice şi de transporturi
capabile să gestioneze eficient zonele de intensă creştere economică;
2. principiul conectării – acordarea unei atenţii deosebite politicilor investiţionale de interconectare a
teritoriului la pieţele economice internaţionale prin crearea unei infrastructuri de transporturi capabile să
gestioneze eficient fluxurile de oameni şi mărfuri;
3. principiul cooperării – sprijinirea cooperării la nivelul administraţiei publice în scopul asigurării unei planificări
eficiente şi implementării unor proiecte strategice cu relevanţă la scară metropolitană, regională sau
naţională.
4. principiul coordonării – asigurarea coordonării şi corelării între strategiile, politicile şi programele în profil
teritorial în scopul armonizării obiectivelor de dezvoltare specifice diferitelor domenii sectoriale şi niveluri
teritoriale.
În elaborarea strategiilor, programelor şi politicilor în profil teritorial, autorităţile administraţiei publice centrale şi
autorităţile administraţiei publice locale urmăresc integrarea acestor principii, contribuind la implementarea unei
viziuni strategice de dezvoltare a întregului teritoriu naţional.
Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul care stă la baza întregului sistem
de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național fundamentând
documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială,
planuri de amenajarea teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentaţiile
operaționale (planuri de urbanism), precum şi celelalte strategii de dezvoltare de la nivel
naţional cu relevanţă şi impact teritorial.
Strategia de dezvoltare teritorială a României este un instrument care poate contribui
semnificativ la asigurarea bunei guvernanțe sprijinind realizarea unui proces de decizie publică
bine fundamentat, mult mai riguros și mult mai predictibil pentru oameni.
Plecând de la realităţile teritoriale, Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă
documentul de planificare a dezvoltării teritoriului naţional, pentru orizontul de timp 2035.
Paliere de analiză în elaborarea SDTR
1. analiza teritoriului naţional în context european (a evidențiat provocările teritoriului național
prin raportare la dinamicile la nivel european);
2. analiza teritorială la scara întregului teritoriu naţional – pentru a asigura coerenţa demersului de
cercetare teritorială şi implicit a procesului de planificare, elementele de analiză au fost grupate în
raport cu trei categorii de sisteme cu relevanţă în planificarea teritorială:
a. sistemul teritorial conectiv – cuprinde totalitatea infrastructurilor conective ale teritoriului naţional
(transport, energie, broadband);
b. sistemul teritorial al aşezărilor umane - cuprinde domeniile teritoriale legate în mod direct de
concentrarea activităților umane, în mod specific totalitatea localităţilor din România şi echiparea acestora
(analiza reţelei de localităţi din România);
c. sistemul teritorial al componentelor naturale - cuprinde domeniile teritoriale legate în mod direct de
elemente non-umane, în mod specific: relief și rețea hidrografică, resurse naturale (sol și subsol),
biodiversitate (patrimoniu natural, arii protejate).
Analiza teritoriului la scară naţională s-a realizat prin prisma variabilelor de potenţial care contribuie la
dezvoltarea teritoriului, precum şi a vectorilor de constrângere a procesului de dezvoltare.
3. analiza teritorială prin concentrarea pe anumite zone de la nivelul teritoriului: zone urbane,
zone rurale, zone montane, zone transfrontaliere, zona costieră.
 Viziune și obiective ale SDTR
Viziune:
“România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și
locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”.
Pentru a atinge viziunea de dezvoltare, Strategia de dezvoltare teritorială a României are cinci obiective generale
pentru orizontul 2035:
1. Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării
eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband;
2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea
asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;
3. Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea
zonelor urbane funcționale;
4. Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială;
5. Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.
Priorități de dezvoltare teritorială
Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă un instrument strategic prin care se
urmărește asigurarea priorităților de dezvoltare teritorială stabilite prin Acordul de Parteneriat
cu Uniunea Europeană:
(1) îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile locale și regionale, pentru ca regiunile
României să devină mai atractive pentru locuit, pentru petrecerea timpului liber, pentru investiții
și muncă,
(2) promovarea parteneriatelor rural-urbane,
(3) consolidarea rețelei urbane prin dezvoltare policentrică și specializare teritorială,
(4) creșterea accesibilității și conectivității,
(5) acces echitabil la servicii de interes general.
 Tipuri de prevederi din SDTR – prevederi
strategice
Prevederi strategice care orientează procesul de dezvoltare şi furnizează reperele strategice de
dezvoltare ale teritoriului naţional pentru orizontul de timp 2035 (viziune strategică, 5 obiective
generale, 18 obiective specifice şi 10 linii directoare de planificare).
 Liniile directoare de planificare influențează direct procesul de planificare teritorială, la
confluența nivelelor strategic și operațional, aliniind obiectivele, politicile și programele cu
priorități aplicate la nivel teritorial.
 Liniile directoare de planificare sunt elemente obligatorii care vor fi preluate fără modificări în
toate documentațiile de planificare spațială (strategice și operaționale) la nivel național.
 Liniile directoare de planificare sunt independente de orice alt element al Strategiei de
dezvoltare teritorială a României și se aplică indiferent de structura și obiectivele acesteia,
fiind echivalentul unui cadru minimal de planificare teritorială și urbană.
Linii directoare
1. Încurajarea concentrării locuirii în intravilanul existent al unităților administrativ – teritoriale
și limitarea dezvoltării urbane în zone care nu sunt deja echipate cu infrastructura tehnico-
edilitară.
Scopul urmărit este un teritoriu naţional cu o calitate a locuirii crescută și costuri reduse pentru
infrastructura de bază. Lipsa echipării cu infrastructură edilitară a zonelor rezidențiale duce la
dezechilibru în dezvoltarea teritoriului.
2. Încurajarea concentrării activităților industriale în parcuri tehnologice amplasate la limita
exterioară a intravilanului unităților administrativ – teritoriale.
Scopul urmărit este un teritoriu național cu zone productive separate de cele rezidențiale,
pentru optimizarea activităților umane. Disparităţile funcţionale care apar prin mixarea zonelor
industriale şi a celor rezidenţiale duc la scăderea nivelului de trai și la probleme sociale, astfel că
separarea celor două funcţiuni duce la o dezvoltare teritorială echilibrată. În același timp,
concentrarea activităților industriale contribuie la economii de aglomerație.
Linii directoare (cont.)
3. Încurajarea construirii în zone industriale dezafectate (brownfields)/ reconversiei fondului
construit existent și limitarea extinderii nejustificate a intravilanului ca urmare a dinamicii
populației și a dinamicii economice - interzicerea construirii în zone verzi.
Scopul urmărit este un teritoriu naţional cu resurse naturale protejate, folosind eficient spațiul deja
construit. Crearea de locuri de muncă şi consolidarea funcţiilor recreative pot veni în completarea
conservării capitalului natural.
4. Încurajarea locuirii sustenabile în centrele istorice ale localităților orașelor prin operațiuni de
regenerare urbană integrată a centrelor istorice.
Scopul urmărit este un teritoriu național cu zone rezidențiale concentrate, pentru evitarea dispersiei
locuirii în teritoriu. Tendinţa de migraţie spre periferia oraşelor pentru dezvoltarea ansamblurilor
rezidenţiale poate duce la un dezechilibru funcţional și social, activităţile din centrele oraşelor
(istorice sau nu) limitându-se astfel doar la furnizarea de servicii. Planurile și strategiile trebuie să
acorde prioritate regenerării centrelor istorice vizând în special menținerea funcțiilor rezidențiale și
comerciale, dezvoltarea ofertei de servicii (comerciale, turistice, culturale), creșterea accesibilității
acestor zone, amenajarea unor spații publice de calitate, consolidarea și renovarea clădirilor.
Linii directoare (cont.)
5. Dezvoltarea complementarității între zonele urbane și zonele rurale
Scopul urmărit este păstrarea specificului fiecărui tip de zonă și dezvoltarea acelor elemente proprii
de potențial în vederea asigurării unei sinergii între zonele urbane și rurale. Va fi încurajată
dezvoltarea activităților de tip agricultură urbană, acolo unde condițiile locale o permit. Vor fi
susținute cu prioritate localitățile cu caracter rural (sate aparținătoare, localități componente) din
cadrul orașelor și municipiilor în vederea dezvoltării acestor activități specifice de tip productiv și
turistic. Se vor identifica, crea și proteja centurile verzi din jurul localităților urbane.
6. Încurajarea dezvoltării care utilizează energie verde și interzicerea construirii de imobile care
utilizează în exploatare exclusiv combustibili fosili.
Scopul urmărit este un teritoriu național eficient și sustenabil din punct de vedere energetic, în
condițiile riscului energetic crescut la nivel european. Preţul energiei și emisiile în creştere atrag
atenţia asupra necesităţii aplicării unor soluţii durabile în materie de energie, inclusiv în dezvoltarea
teritorială.
Linii directoare
7. Luarea măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor negative ale riscurilor naturale și
industriale
Scopul urmărit este asigurarea condițiilor necesare pentru o reziliența teritorială ridicată în fața
riscurilor naturale și industriale. Planurile și strategiile vor identifica toate posibilele riscuri pentru
zona studiată și propune măsuri de prevenire și diminuare a efectelor acestor riscuri.
8. Încurajarea transportului sustenabil și obligativitatea elaborării planurilor de mobilitate.
Scopul urmărit este un teritoriu naţional cu mobilitate crescută, în condițiile accesibilității actuale
reduse care împiedică dezvoltarea. Dimensiunea transportului în contextul dezvoltării are un rol
esențial și se referă la conectivitate și accesibilitate. Numărul căilor de transport și varietatea tipurilor
de transport sunt două aspecte cheie necesare asigurării unei astfel de dezvoltări. Ca și în cazul
populației, conectivitatea și accesibilitatea sunt factori care contează în atragerea investiţiilor. Se va
încuraja dezvoltarea transportului public prin identificarea soluțiilor optime pentru asigurarea unei
accesibilități locale și regionale și care contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.
Linii directoare
9. Încurajarea planificării și proiectării de calitate şi limitarea derogării de la planurile de dezvoltare
urbană și teritorială în vigoare.
Scopul urmărit este un teritoriu naţional ordonat, cu dezvoltare planificată exclusiv de profesioniști
calificați. Dezvoltarea uneori haotică a teritoriului național din ultimii 25 de ani a creat o serie de
probleme pe toate palierele unei planificări logice și echilibrate, iar respectarea normelor europene
de planificare va contribui la o dezvoltare teritorială ordonată și creșterea calității vieții. Se vor
încuraja soluțiile tehnice care promovează designul de calitate în arhitectură și urbanism.
10. Încurajarea implicării cetățenilor și comunităților în elaborarea strategiilor de dezvoltare și
obligativitatea consultării publicului asupra fiecărei etape ale acestora.
Scopul urmărit este creșterea transparenței procesului de planificare teritorială și urbană, pentru
asigurarea controlului democratic asupra dezvoltării României. Buna funcţionare şi dezvoltare a
teritoriului nu se poate face decât prin colaborarea tuturor actorilor implicaţi în procesul de elaborare
a strategiilor de dezvoltare și implicarea publicului larg.
Tipuri de prevederi din SDTR – prevederi
operaționale
Prevederi operaţionale, prin intermediul cărora sunt operaţionalizate prevederile strategice, cu rolul
de a arăta modul prin care pot fi realizate viziunea de dezvoltare şi obiectivele Strategiei de dezvoltare
teritorială a României.
◦ reprezintă „instrumente operaţionale” de realizare a prevederilor strategice ale SDTR, acestea fiind
reprezentate la nivel naţional şi zonal.
Prevederile palierului operaţional de la nivelul Strategiei de dezvoltare teritorială a României sunt:
◦ Măsuri teritoriale la nivel naţional - aceste măsuri teritoriale ţintesc întreg teritoriul naţional sau anumite
teritorii cu specific geografic şi corespund celor 3 categorii de sisteme teritoriale analizate, respectiv: sistemul
teritorial conectiv, sistemul teritorial al aşezărilor umane, sistemul teritorial al componentelor naturale.
◦ Măsuri teritoriale integrate la nivel zonal
◦ ţintesc anumite zone de la nivelul teritoriului: zone urbane, zone rurale, zone transfrontaliere, zona costieră, zone montane şi zone în declin
demografic sau economic.
◦ Se declină în:
◦ tipuri de acţiuni - prevederi operaţionale ce reprezintă, după caz, un proiect generic (ex. renovarea centrelor istorice)
◦ exemple de proiecte strategice – reprezintă expresia teritorială a acţiunilor, sunt localizate teritorial la nivel de unitate administrativă. Nu
sunt evidenţiate la nivel de perimetru, soluţiile tehnice finale şi amplasamentul lor urmând a fi stabilite prin planurile urbanistice și alte
documentații tehnice specifice şi evaluate ulterior în conformitate cu legislaţia specifică de mediu.
Amenajarea teritoriului în
context național – planuri
de amenajare a teritoriului
Planul de amenajare a teritoriului
național (PATN)
PATN este suportul dezvoltãrii complexe si durabile inclusiv al dezvoltãrii regionale a teritoriului
si reprezintã contributia specificã a tãrii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza
înscrierii în dinamica dezvoltãrii economico-sociale europene.
Planul de Amenajare a Teritoriului National are caracter director si fundamenteazã programele
strategice sectoriale pe termen mediu si lung si determinã dimensiunile, sensul si prioritãtile
dezvoltãrii în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerintelor europene.
Planul de Amenajare a Teritoriului National – PATN – se elaboreazã pe sectiuni specializate, care
sunt aprobate prin lege de cãtre Parlamentul României.
Plan de amenajare a teritoriului zonal
(PATZ)
PATZ se întocmeste pentru teritorii grupate într-o zonã cu caracteristici comune, geografice,
economice sau/si de altã naturã, care cuprinde în întregime sau partial teritoriul administrativ al mai
multor unitãti teritorial administrative.Acest tip de plan genereazã politici teritoriale zonale pe
probleme concrete de interes comun.
Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal – in functie de teritoriul pentru care se elaboreazã pot fi:
regional, interjudetean, interorãsenesc, intercomunal, periurban, metropolitan (al municipiilor de
rangul 1) si frontalier.
Aceste planuri definesc cadrul de desfãsurare a activitãtilor economice si sociale în concordantã cu
planurile de amenajare a teritoriului superioare.
Pe baza acestor planuri se stabileste profilul socio-economic si zonificarea teritoriului în functie de
posibilitãtile de dezvoltare a unitãtilor economice corelate cu disponibilul de fortã de muncã,
amplasarea constructiilor, dotãrilor si echipãrilor, respectând patrimoniul natural, trãsãturile specifice
urbanistice si utilizarea rationalã a terenurilor în cadrul unei organizãri structurale a perimetrului
construibil.
Planul de amenajare a teritoriului
judetean (PATJ)
PATJ se întocmeste pentru teritoriul administrativ al judetului si reprezintã expresia spatialã a
programului de dezvoltare socio-economicã a acestuia.
PATJ are rol de armonizare a dezvoltãrii durabile a teritoriului si preia prevederile planurilor de
amenajare a teritoriului zonal sau national.

Elaborarea acestor planuri este o conditie pentru realizarea Planurilor Urbanistice Generale ale
unitãtilor administrativ teritoriale componente.
90% din judetele tãrii au planurile de amenajare a teritoriului judetean avizate si aprobate
conform legii.

Planurile de amenajare a teritoriilor zonale – PATZ - si judetene - PATJ - contin programe de

mãsuri pe termen scurt, mediu si lung care privesc înlãturarea sau ameliorarea
disfunctionalitatilor si disparitãtilor care se manifestã în acea zonã.