TULBURARILE

DE
ANXIETATE
 TULBURAREA ANXIOASA
GENERALIZATA

TULBURARE MIXTA ANXIOS-DEPRESIVĂ

 Anxietatea nu survine exclusiv in cursul unei tulburari psihotice.
 ►6 L:
 anxietate + expectatie aprehensiva dificil de controlat, în legatura
cu evenimente/activitati (ex. performanta în munca sau scolara)

 în ultimele 6 L:
 anxietatea + expectatie aprehensiva sunt asociate cu ►3 din:
- nelinişte/senzatia de stat ca pe ghimpi
- tensiune musculara
- fatigabilitate rapid instalata
- dificultati de concentrare/senzatia de vid mintal
- iritabilitate
- tulburari hipnice
 nu este doar un sindrom din cadrul unei alte tulburari mintale,
de ex. anxietatea + expectatie aprehensiva in legatura cu:

 atacurile de panica - in tulb. de panica

 evaluarile negative – in fobia sociala
 contaminare/alte obsesii in TOC
 separare de persoane semnificative in anxietatea de separare
 luarea in greutate in anorexia nervoasa
 defecte fizice reale/percepute in tulb. dismorfica
 ideea de a avea o boala in hipocondrie
 stimuli ce amintesc de evenimente traumatice in PTSD
 APM din episoadele psihotice
Atacul
de
panica
 O perioadă distincta de frica intensa/disconfort care survine:
 in stare de calm
 intr-o stare anxioasa

 ►4 apar brusc şi ating maximul în decurs de 10 min:

 palpitaţii, bătăi puternice ale inimii/↑ frecventa cardiaca
 durere/disconfort precordial
 senzatia de scurtare a respiratiei/strangulare /sufocare
 frisoane/valuri de căldură; transpiratii
 tremor/parestezii
 greata/disoncofort abdominal
 senzatia de ameţeala, dezechilibru, vertij sau lesin
 derealizare/depersonalizare
 frica de pierdere a ctrl./de a nu înnebuni
 frica de moarte
 AP pot survin in cursul oricarei tulb.mintale.

 AP cu < 4 simptome: atacuri simptomatice limitate.

 2 tipuri de AP:
• asteptate - stimul/trigger declansator identificabil
• neasteptate - de ex. in timpul somnului.

 DD:
• Alte apisoade paroxistice - ”atacuri de furie”, doliu: emotia
predominanta nu este de teama/disconfort intense
• Tulburarea anxioasa datorata unor afectiuni somatice:
- cardiace
- pulmonare
- tiroidiene (hipertiroidism)
- paratiroidiene (hiperparatiroidism)
- epilepsie (aura)
- disfunctii vestibulare (urechea interna)
• Efecte produse de medicamente, droguri de abuz (intoxicatie/sevraj).
Tulburarea
de
panica
 AP inopinate (neasteptate) recurente.

 ►1 dintre atacuri a fost urmat t de ►1 L de ►1 dintre:

 preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea AP
ulterioare.

 comportamente dezadaptative semnificative in legatura cu AP

+ consecintele lor:
- minimalizare (ca forma a negarii)
- evitare sitatii.

 temeri in legatura cu consecintele sale:

- pierderea ctrl.
- „a nu innebuni“
- pierderi de echilibru, caderi, crize epileptice
- boli cu risc vital
- perceptia negativa a celor care observa simptome vizibile
de panica.
AGORAFOBIA
 ►6luni - anxietate disproportionata in legatura cu a te afla in
locuri/situatii din care:
 scaparea este dificila/jenanta
 nu poate fi accesibil ajutorul în eventualitatea unui
AP/a unor simpt. ≈ panicii

 Sunt prezente ►2 din 5 frici agorafobice:

 a te afla singur in afara casei
 a te afla in spatii inchise
 a te afla în multime/a sta la rand
 a te afla pe un pod
 a calatori cu autobuzul/trenul/ automobilul
 Situatiile sunt:
 evitate (calatoriile sunt restranse)
 suportate:
- cu o detresa ↑
- cu teama de a nu avea 1 AP sau simpt. ≈ panicii
- necesita prezenţa unui companion.

 Clinic:
 afectiune cronica – doar 10% remisiuni complete fara tratament
 comorbiditati psihiatrice frecvente: tulburari de personalitate,
depresie, anxietate, uz de substante psihoactive
 izolarea sociala poate fi completa – handicap
 cognitiile se pot schimba odata cu inaintarea in varsta  teama de:
- a se pierde - la copil
- - a avea AP - la adult
- - a cadea - la varsta a treia.
 Atacul de panica + agorafobia:

 nu sunt diagnostice de sine statatoare

 sunt la randul lor simptome ale altor tulburari psihice/de

personalitate.
Fobia specifica
 Frica  prezenta/anticiparea unui obiect/situatii specifice
(stimul fobic).

 Pacientul considera frica:

- importanta + persistenta
- excesiva/nejustificata

 Expunerea la stimulul fobic  un raspuns anxios imediat (poate

lua forma unui AP)

 Situatia fobica este:

- evitată
- suportata cu anxietate intensa
 Raspunsul somatic

 activitatea sistemului nervos simpatic (arrousal) in fobia:

• de animale
• de tip situaţional (de avioane, ascensoare, spatii inchise)
• de mediu natural ( inaltimi, furtuni, apa).

 Initial
 Ulterior activitatea sistemului nervos parasimpatic
(slabiciune, lesin) in fobia:
• de sange—injectii—plagi.
 FOBIA
SOCIALA
 ►6 L frica ↑ + persistenta de 1/mai multe situatii sociale/de
performanţă, in care persoana este expusa:
 unor oameni nefamiliari
 unei posibile scrutari de catre altii.

 P. se teme ca va acţiona intr-un mod/va prezenta simptome ale

anxietatii care vor fi:
 umilitoare
 jenante.

 La copii:
 trebuie sa existe proba capacitatii de relationare sociala
corespunzatoare etăţii cu persoanele familiare
 anxietatea trebuie să survină în situaţiile cu egalii, nu doar în
interacţiunile cu adulţii
 Situatia fobica este:
- evitata
- suportata cu anxietate intensa.

 Frica/evitarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale

unei subst./c.m.g. şi nu este explicata mai bine de altă t mentala:
 panica anxietatea de separare
 t. dismorfică a corpului
 t. de dezvolare pervaziva
 TP schizoida.

 Subtipuri:
- evita situatiile de performanta dar si situatii de non-performanta
- evita doar situatii de performanta.
Mutismul
selectiv
• ►1L incapacitatea ↑ de a vorbi în anumite situatii sociale (in care
exista expectatia de a vorbi -ex. la scoala) - dar vorbeste in alte
situatii.

• tulburarea afecteaza:
- performanta educationala/profesionala
- comunicarea sociala.

• incapacitatea de a vorbi nu  lipsa de cunoastere/acomodare cu

limba vorbita ceruta in situatia sociala.

• nu este explicată mai bine de o tulburare de comunicare (balbism)

• nu survine exclusiv in timpul:

- autismului
- Sch. /altei t. psihotice.
ANXIETATEA
DE
SEPARARE
 ►4S: anxietate excesiva + inadecvata evolutiv referitoare la
separarea de casa/cei de care P. este atasat (persoane de
atasament major - p.d.a.m.)

 ►3:
 detresa excesiva recurenta cand survine/este anticipata separarea
de casa/p.d.a.m.
• teama excesiva si persistenta in legatura cu:
- pierderea/posibila vatamare care s-ar putea intampla cu p.d.a.m.
- posibilitatea ca 1 ev. nefericit  separarea de o p.d.a.m.
• opozitie/refuz de a merge la scoala/alta parte  fricii de separare
• teama /opozitia excesiva de a ramane acasa/ in alte situatii sg. - fara
p.d.a.m.
• opozitie/refuz de a merge la culcare fara o p.d.a.m./dormi departe
de casa
• cosmaruri repetate implicand tema separarii
• simptome somatice repetitive (dureri cap, stomac, greata,voma)
cand survine/e anticipata separarea de p.d.a.m.
Tulburari ale spectrului
Obsesiv - Compulsiv
 Tulburarea
obsesiv - compulsiva
 Obsesii si/sau compulsii:
 Obsesiile:

• ganduri/ impulsuri/imagini persistente + recurente care:

- sunt experimentate la un moment dat în cursul tulburarii ca
intrusive şi inadecvate
-  detresa considerabila

• g/i/i nu sunt pur şi simplu preocupari excesive în legatura cu

probleme reale de viata

• P. incearca sa ignore/suprime astfel de g/i/i ori sa le

neutralizeze cu alte ganduri/actiuni

• P. crede ca g/i/i obsesive sunt un produs al propriei sale minţi si

nu impuse din afara –(insertia gandurilor).
 Compulsiile:

• comportamente repetitive (spalatul, ordonatul, verificatul)

• acte mentale (calculatul, repetarea de cuvinte )

pe care P se simte constrans sa le efectueze ca raspuns la o
obsesie/conform unor reguli rigide

• comportamentele/actele mentale au ca scop:

- sa previna/↓ detresa
- sa previna un eveniment/o situatie temuta

• nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa

neutralizeze/ previna, ori sunt clar excesive.
 O/C 
 detresă ↑ sau
 ►1 h/z sau
 interfera semnificativ cu rutina normala a P, cu functionarea
profesionala/sociala.

 Conştiinţa maladiei – gradul in care P recunoaste ca o + c sunt

excesive/nejustificate:
• insight bun
• insight limitat (diminuat)
• insight absent – credinte delirante.
 Daca exista o alta tulburare mintala, continutul o/c nu este
restrans la aceasta:

• preocuparea pt mâncare - în prezenta unei t. de comportament

alimentar
• preocupare referitoare la a avea o maladie severă – hipocondrie
• smulgerea părului – tricotilomanie
• preocuparea referitoare la aspect – t. dismorfica
• preocupare pt. necesitatile/fanteziile sexuale - parafilii
• ruminaţii referitoare la culpă – TDM
• comportamnete stereotipe - autism
• insertia gandurilor sau tulburari de perceptie – psihoze.
COLECTIONARISMUL
 P. percepe o mare nevoie de a colecta diverse bunuri mai mult/mai
putin necesare in cantitati nejustificat de mariocupa foarte mult
spatiu.
 Congnitiile referitoare la renuntarea la acestea  anxietate ↑ ↑.
 Exista o dificultatea persistenta (nu tranzitorie) de a se
debarasa/renunta la posesiunile sale – fara o legatura cu valoarea lor
reala.
 Tulburarea:
- poate pune in pericol pacientul/anturajul
- afecteaza viata personala, ocupationala si sociala
 Renuntarea partiala la bunurile colectate  insistentele unor terti.
 Insightul este variabil.

 Este o manie specifica si nu:

- o compulsie in cadrul TOC
- un simptom al fatigabilitatii in TDM
- un comportament delirant.
Tulburarea dismorfica
• Preocupare ego-sintonica persistenta pentru un defectul
imaginat/exagerat la nivelul aspectului fizic:
- fata si cap: riduri, cicatrici, semne vasculare, culoarea acestora,
asimetrii faciale, acnee, pilozitate faciala
- zone mai mari: copase
- intregul corp.
• Preocuparea este descrisa ca fiind foarte dureroasa.

• Frecvente idei de referinta.

• Daca este prezent si un defect fizic minor, preocuparea este

excesiva.

• Nu este explicată de alta tulb. mentala ( insatisfactia in legatura cu

conformaţia + dimensiunea corpului in anorexia nervoasa).
• In special ♀ tinere cu debut precoce de OCD.
• Se tem ca nu vor fi luati in serios/ridiculizati de medici :
- evita sa descrie defectul fizic
- in schimb, vorbesc despre rusinea/uratenia propriului corp.

• Asociaza trasaturi de personalitate obsesionala sau evitanta.

• P. timizi, cu istoric de hipersensibilitate la remarcile referitoare la
propriul corp.
• Cerc restrans de prieteni, tendinta la izolare sociala.
• Cauta trat. dermatologic, cosmetic, corectia chirurgicala - asteptari
total nerealiste
• Comorbiditati:
- tulb. afective si de anxietate
- uz de substante
- tulb. de alimentatie.
TRICOTILOMANIA
 smulgerea recurenta a propriului par  pierdere notabila de par
 sentimentul de tensiune crescanda:
- inaintea actului
- cand incearca sa reziste comportamentului avulsiv
 placere/gratificatie/relaxare cand isi smulge parul
 smulgerea parului nu este explicata mai bine printr-o alta tulb.
mintala:
- incercarea de a “corecta” un defect fizic in tulb. dismorfica
- ritualuri de simetrie in OCD
- miscari stereotipe in boala ticurilor
- comportament delirant
• ! boli dermatologice, mai ales la cei cu psihoze cronice.
Dermatilomania
Excoriation (skin-picking)
disorder
• “Skin picking” recurent  leziuni ale pielii.
- ciupire - fata
- strangere - brate, antebrate, maini
- zgariere - torace, abdomen
- frecare - regiuni multiple.

• Incercari repetate de a scadea /stopa comportamentul.

• Nu este explicata mai bine de:

- halucinatii tactile (inclusiv cele induse de droguri –cocaina, alcool)
- comportamente de autovatamare
- comportamente de reducere a simptomelor de la nivelul
tegumentelor (ex. prurit) in cadrul unor efctiuni dermatologice.
• ! Tulburare debuteaza de multe ori cu o problema dermatologica –
ex. acneea la pubertate.
 TULBURARI POSTTRAUMATICE
SI
TULBURARI LEGATE DE STRES
TULBURAREA
DE
ADAPTARE
 Aparitia de simptome emotionale + comportamentale ca răspuns la
1/n stresori identificabili survenind în decurs de 3 L de la debutul
stresorilor.
- detresă ↑, în exces faţă de ceea ce ar fi de aşteptat de la
expunerea la stresor
- deteriorare semnificativa in functionarea sociala/profesionala
(scolara).

 Nu sunt indeplinite criteriile pentru altă tulb. specifică de pe axa I.

 Nu este doar o decompensare a unei tulb. preexistente de pe axa I
sau axa II.
 Simptomele nu reprezintă doliul.

 Dupa ce stresorul (sau consecinţele sale) a disparut, simptomele nu

persista ►6L.
 Acută: dacă dureaza ◄6 L; Cronică: ►6L.
 Este o categorie reziduala utila pt. a descrie tablouri clinice care sunt
un raspuns la un stressor dar nu indeplinesc criteriile pt. o alta tulb.
specifica pe axa I.
 ! Tulb. de personalitate sunt γ exacerbate de stres.

 DD:
- reactiile non-patologice la stres: detresa marcata, in exces fata de
ce era asteptat, dar fara afectare functionala
- doliu: un comportament expectabil la moartea unei finite iubite

Subtipuri:
 cu dispoziţie D
 cu anxietate
 cu dispoziţie mixtă anxioasa şi depresiva
 cu perturbari de conduita
 cu perturbare mixta de emotii şi conduita
Tulburarea acuta
de
stres
 Fie in timpul experimentării, fie după expunerea la ev. detresant:

• retrairea intruziva si persistenta a ev. traumatic

• simptome disociative
• comportamente de evitare

• arousal
• dispozitie negativa: incapabil sa aiba emotii (+)

• sentimente de:
- insensibilitate
- detasare
- absenta a reactivităţii emotionale

• ↓ constiintei ambiantei ( „a fi stupefiat").

 Detresa 
• deteriorare functionala importanta
• ↓ capacitatii de a indeplini unele sarcini necesare:
- obtinerea asistenţei medicale ori
- mobilizarea resurselor personale pentru a vorbi mb. fam.
despre experienţa traumatica.

 Axa timpului:
• survine în decurs de 4 S de la ev. traumatic
• durează min 2 z şi max 4 S de la ev. traumatic.
PTSD
 P. a fost expus unui eveniment traumatic:
 a experientat (ex. victima)
 a fost martor
 a auzit despre (ex. persoane fata de care exista sentimente (+) ↑)
 a fost confruntat cu evenimente care au implicat:
- moartea efectiva
- amenintarea cu moartea
- vatamarea importanta
- periclitarea integritatii corporale
proprii ori ale altora.

 Raspunsul P. a implicat:
 o frică intensa
 neputinţă
 oroare.
 Evenimentul traumatic este retrait intruziv + persistent:

 Amintiri detresante recurente + intruzive ale ev.:

- imagini
- ganduri
- perceptii
! la copii mici poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate
teme/aspecte ale traumei

 Vise detresante recurente ale ev.

! la copii pot exista vise terifiante fara un continut recognoscibil

 Imagini +ganduri+perceptii, ca şi cum ev. traumatic ar fi recurent:

- sentimentul retrairii experientei
- iluzii, halucinatii
- episoade disociative de flashback, intruzive: cele care survin
la desteptarea din somn/cand este intoxicat
 Detresa psihologica ↑ la expunerea la stimuli interni/externi care
simbolizează/seamănă cu un aspect al ev. traumatic.
 Reactivitate fiziologica ↑ la expunerea la stimuli interni/externi care
simbolizează/seamănă cu un aspect al ev. traumatic.
 Dizabilitarea individuala:
 evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma
 paralizia reactivităţii generale (care nu era prezentă înaintea
traumei), indicate de ►3:
1. eforturi de a evita:
 gândurile
 sentimentele
 conversaţiile asociate cu trauma
2. eforturi de a evita:
 activităţi
 locuri
 persoane care deşteaptă amintiri ale traumei
 3.↓ marcată a interesului/participării la activităţi semnificative

4. gamă restrânsă a afectului (incapabil să aibă sentimente de

amor).

5. sentimentul de viitor îngustat (nu speră să-şi facă o carieră, să

se căsătorească, să aibă copii ori o durată de viaţă normală).

 Simptome disociative:
• depersonalizare
• derealizare
• incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei
(amnezie disociativa).
 Arousal : simptome persistente de excitatie ↑ (care nu erau
prezente inainte de trauma), indicat de ►2:

• dificultati de adormire / a ramane adormit

• iritabilitate / accese coleroase
• dificultati de concentrare
• hipervigilitate
• raspuns de tresarire exagerat.

 acut: daca durat simptomelor ◄3 L

 cronic: ►3L
 cu debut tardiv: dacă debutul simptomelor survine la cel puţin 6
L după stress
Tulburarea reactiva
de
atasament
 Relaţionare sociala marcat perturbata şi inadecvata evolutiv în cele
mai multe contexte, incepand ◄5A ani.

 Perturbarea:
- nu este explicata exclusiv prin intarziere in dezvoltare (RM)
- nu indeplineste criteriile pentru o tulb. de dezvoltare pervaziva

 Ingrijire patogenica evidentiata prin ►1:

• desconsiderare necesitatilor emotionale fundamentale ale copilului:
consolare, stimulare şi afecţiune/corporale
• ∆ repetate ale ingrijitorului principal care previn formarea de
atasamente stabile

 Există prezumţia ca ingrijirea patogenica este cauza tulburarii.

 Tipul inhibat
 Incapacitatea P. de a initia/raspunde într-o maniera adecvata
evolutiv la cele mai multe interacţiuni sociale raspunsuri:

• excesiv de inhibate

• H-vigilente

• extrem de ambivalente + contradictorii:

- mixtura de apropiere, evitare si rezistenta la consolare
- vigilenţă rece
 Tipul dezinhibat

 Atasamente difuze :

• sociabilitate nediscriminativa (familiaritate ↑ cu pers. străine) in

primii 5 A de viata

• incapacitatea ↑ de a manifesta atasamente selective adecvate

• comportament adeziv

• comportamente de captare a atentiei in copilaria timpurie.

Va multumesc pentru colaborare,
Corneliu Ungureanu