USMF “Nicolate Testemitanu”

Catedra fiziologia omului si biofizica

Neurofiziologie
lectia 4

Asistenu universitar
Lupușor Adrian

17.04.2019
 Nivelele majore ale SNC
• Maduva spinarii
• Structurile subcorticale
• Cortexul
 Tematica precedenta

• Maduva spinarii
Nivelele majore ale SNC
Structurile subcorticale
• Multe, dacă nu chiar cele mai multe, din ceea ce numim activități
subconștiente ale corpului sunt controlate de regiunile subcorticale -
adică de bulb, punte, mesencefal, hipotalamusul, talamusul, cerebel și
ganglionii bazali.
• De exemplu, controlul subconștient al presiunii arteriale si respirației
se realizează în principal în bulb și punte.
• Controlul echilibrului este o funcție combinată a cerebelului și a
substantei reticulate din bulb, punte si mezencefal.
• Reflexe de hrănire, cum ar fi masticatia, deglutitia, salivarea, linsul
buzelor ca răspuns la gustul alimentelor, sunt controlate de zone din
bulb, punte, mezencefal, amigdala și hipotalamus.
• În plus, multe astfel de modele emoționale ca furia, bucuria,
comportamentul sexual, reacție la durere, reacția la plăcere pot fi
prezente după distrugerea unei regiuni mari ale cortexului cerebral.
 Tematica actuala
Alergatul / aruncarea mingii la cos / conducerea automobilului

• Cerebelul - controlul corectitudinei executarii si planificarii

miscarilor (PRIMESTE AFERENTE DE LA ARIILE MOTORII CORTICALE
SI DE LA CORP, COMPARA SI CORECTEAZA MISCARILE + PLANIFICA)
– calcularea distantelor si raportarea lor la dimensiunilor propriului corp,
automobilului etc + determinarea pozitiilor pe care trebuie sa le
mentinem pentru realizarea miscarii – alergatul (are loc inclinarea inainte
pentru a compensa rezistenta aerului)

• Ganglionii bazali – realizarea patternurilor motorii de miscare in

diferite situatii, invatarea noilor miscari
– Algoritmul miscarilor care trebuie facute pentru a realiza actiunea dorita –
invatarea lor apoi realizarea lor automata

• Sistemul limbic – comportamente instinctuale, emotii...

– senzatia de placere pe care o aveti dupa ce ati realizat cu success miscarea
dorita (ati nimerit mingea in cos) – ceia ce va va motiva sa jucati mai
departe
 Cerebellum and
Cerebelul si Its Motor
functiile Functions
sale motorii

Cerebelul este vital pentru controlul miscarilor rapide si precise.

Lezarea cerebelului deobicei nu duce la paralizie musculara dar cauzeaza

inabilitate de a utiliza intr-o manera rapida, precisa, si coordonata a
muschilor afectati. video 2.cerebellum ataxia -- rolling weighted walker.MOV

Pentru a realiza functia sa, cerebelul trebuie sa primeasca informatia despre

actul motor de la
•puntea de control (cortexul motor) – adica, ce trebuie de facut,
•organele senzoriale implicate in miscare (aparatul vestibular,
proprioreceptori etc) – care informeaza pozitia corpului - tendoanele,
articulatiile, gradul de incordare/relaxare a muschilor, etc.,
• executori – motoneuroni + muschi,)
 Aferentele Cerebelului
• Aferentele Cerebelului (caile ascendente)
– Cele mai mari/importante aferente provin din
(caile ascendente)
sistemul pontocerebelar care isi are originea
din celulele nucleilor bazali pontin. Aproximativ
toate regiunile cerebrale (cortexul motor
primar, suplimentar, senzitiv) isi trimit
proiectiile eferente spre Cerebel PRIN NUCLEII
PONTIN , astfel se formeaza axul ponto-
cerebelar.
– Proiectiile olivo-cerebelare incep din nucleii
olivari inferiori.
– Fibrele spino-cerebelare isi au originea din
maduva spinarii sau bulb.
– Fibrele reticulcerebelare isi au originea dintr-o
varietate de grupe celulare din trunchiul
cerebral.
– Fibrele vestibulare isi au originea din nucleii
vestibulari si aparatul vestibular
 The nuclei of cerebelului
Nucleii the cerebellum
• Nucleii cerebelului includ:
– Medial sau vestigial
– Globular sau emboliform,
care impreuna se refera la
nucleul interpus
– Lateral sau dentat

• Eferentele de la acesti
nuclei pleaca spre
cortexul cerebral prin
talamus ori trunchiul
cerebral.
Eferentele cerebelului

Cortexul vermisul trimite

eferente spre nucleul
fastigial (medial) si apoi spre
nucleii vestibulari si
formatiunea reticulata.
Eferentele cerebelului
Cortexul zonei
intermediare
(spinocerebelul) isi
transmite proiectiile spre
nucleii globulari si
emboliform (interpus) si
apoi spre nucleii talamici
ventro-laterali si anteriori

De la talamus , semnalele
mai departe sunt
transmise spre cortexul
cerebral si ganglionii
bazali.
Eferentele cerebelului

• Emisferele laterale
isi transmit
proiectiile spre
nucleul dentat
(lateral) si apoi spre
nucleii talamici
ventrolateral si
ventral anterior
care ulterior
transmit informatia
spre cortex.
 Circuitele neuronale ale cerebelului
Fibrele cataratoare isi au
originea la nivelul complexului
olivar inferior

Si fibrele paralele care

reprezinta axonii celulelor
granulare

Celulel granulare receptionaza

impulsuri de la fibrele
remificate, care sunt formate
pe baza altor sisteme
aferetente ale cerebelului
(regiunea cerebrala
superioare, trunchiul cerebral,
maduva spinarii)

Celulel Purkinje care isi trimit

axonul spre nucleii cerebelari
profunzi dar si spre nucleii
vestibulari
 Circuitele neuronale ale cerebelului

1. Fibrele Purkinje si celulele nucleare

mentin o activitate inalta de fond ,
care poate fi crescuta sau diminuata.
2. Celulele nucleilor centrali
receptioneaza influente excitatorii
directe de la fibrele cataratoare si
ramficate, pe cand celulele Purkinje le
inhiba.
3.Ceilalti neuroni inhibitori (celule in
cosulet, stelare, Golgi) din cortexul
cerebelar produc inhibitia laterala a
celulelor Purkinje, crescand contrastul
semnalului.
 Structura cerebelului
Vestibulocerebel – lobul floculonodular + nucleii vestibulari
Spinocerebelul - consta din zona intermediara a lobilor anterior si posterior precum si
din vermis.
Cerebrocerebelul – zonele laterale ale emisferelor
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Vestibulocerebelul este o combinatie dintre floculusul si

nodulul cerebelului si nuclei vestibulari ai trunchiului
cerebral – ECHILIBRUL DINAMIC

• Este considerat ca rolul acestor structurie este sa

calculeze rata si directia miscarilor, adica unde se va afla
corpul/membrul in urmatoarele milisecunde.

• Aceasta estimare este cheia succesului pentru miscarile

secventiale ori mentinerea echilibrului.

• Deoarece circuitele vestibulocerebelului sunt conectate

preponderent cu muschii axiali si ai centurilor , se
presupune ca acest sistem este implicat in setarea si
mentinerea unei posturi anumite pentru realizarea unei
miscari
1.GoPro- Danny MacAskill - Cascadia
video 2.cerebellum ataxia -- rolling weighted walker.MOV
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Trunchiul cerebral
– Nucleii vestibulari + aparatul vestibular
– Substanta reticulata – nucleii pontini excitatori si
bulbari inhibitori

1.GoPro- Danny MacAskill - Cascadia

Aparatul vestibular
• Pe baza informatiei parvenite din sacula,
utricula si cristele ampulare, nucleii motori
vestibulari, cerebelosi și reticulari ai creierului
vor transmite informatia motorie spre muschii
posturali pentru a menține un echilibru
adecvat.
Acest sistem utricular și sacular funcționează
în mod eficient pentru menținerea echilibrului
atunci când capul este în poziție verticală.
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Trunchiul cerebral
– Nucleii vestibulari + aparatul vestibular
– Substanta reticulata – nucleii pontini excitatori si
bulbari inhibitori
 Substanta reticulata –
nucleii pontini excitatori si bulbari inhibitori
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Trunchiul cerebral
– Nucleii vestibulari + aparatul vestibular
– Substanta reticulata – nucleii pontini excitatori si
bulbari inhibitori

• Maduva spinarii
– Calea coloana dorsala – lemnisc medial
• Receptorii pentru atingerea fina, presiunea profunda,
inclusive proprioreceptorii – viteza mare de conducere a
fibrelor
– Proprioreceptorii de la nivelul gatului

1.GoPro- Danny MacAskill - Cascadia

 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Proprioreceptorii de la nivelul gatului

– Aparatul vestibular detecteaza orientarea si miscarea doar
a capului, a corpului nu.
– Din aceasta cauza, centrele nervoase implicate in echilibru
trebuie sa primeasca informatie despre orientarea capului
fata de corp.
– Aceasta informatie vine de la proprioreceptorii din gat si
din corp si este transmisa direct spre nuclei vestibulari si
nucleii reticulari si indirect spre cerebel
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

Proprioreceptorii de la nivelul gatului

 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Proprioreceptorii de la nivelul gatului

– Acesti proprioreceptori, din articulatiile gatului vor permite diferencierea
dintre inclinarea doar a capului sau a intregului corpului, ceia ce va
permite sistemului nervos sa raspunda adecvat acestor modificiari de
pozitie. In cazul inclinarii capului impulsurile de la proprioreceptorii gatului
vor transmite informatia care va anula informatia despre parvenita de la
aparatul vestibular despre faptul ca corpul este inclinat inainte.

– De ex.: situatia cand doar capul este inclinat inainte (pentru a vede ceva
sub picioare ) sau cand brusc podeaua de sub noi se inclina inainte, si
aceiasi modificare in pozitia capului va avea loc, doar ca corpul va trebui sa
se adapteze la noua pozitie, si respective va mentine echilibrul.
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Trunchiul cerebral
– Nucleii vestibulari + aparatul vestibular
– Substanta reticulata – nucleii pontini excitatori si
bulbari inhibitori

• Maduva spinarii
– Calea coloana dorsala – lemnisc medial
• Receptorii pentru atingerea fina, presiunea profunda,
inclusive proprioreceptorii – viteza mare de conducere a
fibrelor
– Proprioreceptorii de la nivelul gatului
– Proprioreceptorii din alte regiune – picioare – daca greutatea este
repartizata egal sau nu pe ambele picioare/maini sau daca
greutatea este mai mult pe piciorul din`ainte sau din`apoi
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Trunchiul cerebral
– Nucleii vestibulari + aparatul vestibular
– Substanta reticulata – nucleii pontini excitatori si
bulbari inhibitori

• Maduva spinarii
– Calea coloana dorsala – lemnisc medial
• Receptorii pentru atingerea fina, presiunea profunda,
inclusive proprioreceptorii – viteza mare de conducere a
fibrelor
– Proprioreceptorii de la nivelul gatului
– Proprioreceptorii din alte regiune – picioare – daca greutatea este
repartizata egal
– Exteroreceptorii (de atingere fina, profunda) – rezistenta vantului
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Trunchiul cerebral
– Nucleii vestibulari + aparatul vestibular
– Substanta reticulata – nucleii pontini excitatori si
bulbari inhibitori

• Maduva spinarii
– Calea coloana dorsala – lemnisc medial

• Informatia vizuala
 Vestibulocerebelul face conexiune cu trunchiul cerebral si
maduva spinarii pentru a regula echilibrul corpului si postura

• Informatia vizuala
– Chiar dupa lezarea aparatului vestibular si dupa
pierderea majoritatii informatiei parvenite de la
proprioreceptori, persoana va putea mentine echilibrul
fara mari probleme cu ajutorul vazului – miscarea lineara
sau angulara va misca imaginea pe retina, ceia ce va fi
deajuns ca cerebelul sa poate mentine echilibrul.

– Problema va fi cu miscarile rapide – nu va fi posibil, doar

miscari lente
Poza Romberg – testarea echilibrului –
al 6lea simt
• Testarea pe matras ochii inchisi + cu atingerea
unui deget – importanta proprioreceptiei in
mentinerea echilibrului
https://www.slideshare.net/CsillaEgri/the-
vestibular-system
https://www.slideshare.net/CsillaEgri/the-
vestibular-system
https://www.slideshare.net/CsillaEgri/the-
vestibular-system
 https://www.slideshare.net/CsillaEgri/the-
vestibular-system

Four Point Landings Science of Stupid

Mercedes Benz vs Jaguar

Vestibulo-ocular reflex 1325.mp4

https://www.slideshare.net/CsillaEgri/the-
vestibular-system
Mercedes Benz vs Jaguar
 Spinocerebelul este implicat in controlul miscarilor portiunilor
distale ale membrelor
• Spinocerebelul consta din zona intermdiara a lobilor
anterior si posterior si in plus, cea mai mare parte
din vermis.

• Aceasta regiune primeste un volumul mare de

informatie senzitiva de la caile aferente spinale
(tractul spinocerebelar si cuneocereberal), in special
de la fusurile musculare si aparatele tendinoase
Golgi si de la articulatii. Spinocerebelul este
organizat pentru a receptiona informatiile conform
hartii somatotopice a corpului.

• De asemenea primeste informatii de la cortexul

cerebral prin nucleii pontini, despre miscarile
intentionate si miscarile care deja la moment se
realizeaza.

• Proba deget-nas, creion-nasa

 Spinocerebelul este implicat in controlul miscarilor portiunilor
distale ale membrelor

• De asemenea, SC este implicat in amortizarea miscarilor.

• De exemplu, in timpul miscarii unui membru, aceasta dezvolta o inertie
care trebuie oprita la timp.
• Cand SC este lezat apar abateri: membrul care se misca nu se va putea
opri la timp pentru a realiza miscarea, va urma o corijare a acestei
depasiri, care la randul ei nu se va putea opri la timp, si ca urmare se va
dezvolta un tremor de intentie sau numit si de actiune

VIDEO TREMOR DE 5.Dysmetria video 2.cerebellum ataxia -- rolling weighted

INTENTIE walker.MOV
 MISCARILE BALISTICE

• Miscarile extrem de rapide, ca de exemplu miscarea degetelor in timpul cantatului

la pian, dactilografierii, sau miscarea sacadata a globilor oculari sunt numite
miscari balistice.
• Acest fel de miscare presupune o miscare preplanificata care se va incepe intr-o
directie anumite, apoi va urma miscarea propriu-zisa care va determina
parcurgerea unei distante si apoi oprirea la timp - DIADOCOKINEZIE.
• Acest tip de miscari vor fi dereglate in cazul afectarii SC: miscarile vor fi initiate mai
greu, miscarea va avea o forta diminuata si va fi greu de terminat/oprit miscarea ,
de aceia va urma o depasire a tintei dorite de a fi atinsa de exemplu.
• Clinica – disdiadocochinezie/ADIADOCOKINEZIE.

4.Adiadochokinesia
 Cerebelul are functia de conectare/deconectare
(Turn On/Turn Off) DISDIADOCHOCHINESIA.

• In timpul tuturor miscarilor, muschii trebuie rapid de

conectat si apoi deconectat
• Conectarea se face datorita nucleilor cerebelari, care
declanseaza eferente excitatorii
• Deconectarea se realizeaza prin intermediul neuronilor
Purkinje – care genereaza potentiale inhibitorii
• Leziunea cerebelara determina incapacitatea de a
produce miscari rapide alternative - disdiadocochinezia
 Cerebrocerebelul este implicat in planificarea,
secventierea si sincronizarea miscarii
• Emisferele laterale receptioneaza aferente de la cortexul cerebral prin
nucleii pontini bazilari si practic de loc de la maduva spinarii, emisferele
receptioneaza informatia nu conform unei mape somatotopice ca in cazul
spinocerebelului.

• Planul miscarii care urmeaza sa fie realizat este transmis de catre aria
premotorie si in paralel de aria somatosenzoriala catre nucleii pontini
bazilari si apoi catre nucleii si cortexul cerebelar al emisferelor laterale

• Este interesant faptul ca activitatea nucleului dentat reflecta miscarile care

vor fi realizate si nu miscarile care se realizeaza la moment.
 Cerebrocerebelul este implicat in planificarea,
secventierea si sincronizarea miscarii
• Cand sunt deterioare emisferele laterale va fi afectata capacitatea de
sincronizare a secventelor miscarii.

• Astfel ,o miscare care urmeaza sa aiba loc va intarzia sau va incepe prea
devreme, ceia ce nu va permite progresarea in ordinea corespunzatoare a
elementelor miscarilor care formeaza o miscare ampla – asa miscari ca
scrisul, alergatul nu vor fi posibile.

• De asemenea, deoarece in majoritatea cazurilor sincronizarea miscarilor

se realizeaza cu ajutorul informatiie vizuale si auditive, acesti pacienti nu
vor putea prevedea pe baza sunetului sau vederii cat de repede se apropie
un obiect (de ex mingea) si cand va trebuie de lovit in ea.
 Manifestari clinice ale afectarii
cerebelului
• Dismetria si ataxia — Lipsă de măsură în amplitudinea
mişcărilor si incapacitatea de a coordona mişcările.

• Tremor de intentie – incapacitatea de a stopa la timp

miscarea, de aceia membrul se va opri prea devreme sau prea
tarziu, respectiv pana la tinta dorita sau dupa ea – apare doar
cand pacientul va face o miscare voluntara

• Dysdiadochokinesia—incapacitatea de a realiza miscari

rapide, alternante
 Manifestari clinice ale afectarii
cerebelului
• Disartria – defect de articulare a cuvinteler care presupune
sincronizarea gresita a silabelor – unele sunt spuse prea
repede, altele prea lent

• Nistagm cerebelar — de fapt, un fel de tremor al globilor

oculari cand se incearca fixarea privirii spre un punct
anumit din periferie.

• Hipotonia – scaderea tonusului muscular asociat cu

diminuarea reflexelor.
Ganglionii bazali (GB)
 Tematica actuala
Alergatul / aruncarea mingii la cos / conducerea automobilului

• Cerebelul - controlul corectitudinei executarii si planificarii

miscarilor (PRIMESTE AFERENTE DE LA ARIILE MOTORII CORTICALE
SI DE LA CORP, COMPARA SI CORECTEAZA MISCARILE + PLANIFICA)
– calcularea distantelor si raportarea lor la dimensiunilor propriului corp,
automobilului etc + determinarea pozitiilor pe care trebuie sa le
mentinem pentru realizarea miscarii – alergatul (are loc inclinarea inainte
pentru a compensa rezistenta aerului)

• Ganglionii bazali – realizarea patternurilor motorii de miscare in

diferite situatii, invatarea noilor miscari
– Algoritmul miscarilor care trebuie facute pentru a realiza actiunea dorita –
invatarea lor apoi realizarea lor automata

• Sistemul limbic – comportamente instinctuale, emotii...

– senzatia de placere pe care o aveti dupa ce ati realizat cu success miscarea
dorita (ati nimerit mingea in cos) – ceia ce va va motiva sa jucati mai
departe
 Functia motori a ganglionilor bazali (GB)
• Termenul de “Ganglioni bazali” se refera regiunilor creerului care include
nucleul caudat, putamenul, globul palid, substanta neagra, si nucelul
subtalamic.
• Aceste structuri se afla in profunzimea emisferelor cerebrale
• Circuitele care interconecteaza structurile sunt extrem de complexe si
complicate
 NeuroEmbriologie - NeuroAnatomie
Telencefalul dă naștere emisferelor
cerebrale.
Partea ventrală a telencefalului
formează nucleii bazali, iar
partea dorsală formează scoarța
cerebrală sau palium. La nivelul
telencefalului, canalul tubului
neural dă naștere ventriculilor
laterali (I și al II-lea).
Diencefalul formează, în partea
dorsală, regiunea
talamencefalică, iar în partea
ventrală, regiunea hipotalamică
(subtalamică) - la nivelul acestei
vezicule, canalul tubului neural se
lărgește și formează ventriculul al
III-lea.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Prozencefal
The striatum in red as seen on
MRI. The striatum includes the
caudate nucleus (top), and the
lentiform nucleus (putamen
(right) and lower left the globus
pallidus)
https://en.wikipedia.org/wiki/Striatum#/media/File:Striatu
m_Structural_MRI.png
 Functia motori a ganglionilor bazali (GB)
• Miscarile trebuie sa fie line, eficiente si specific,
de asemenea trebuie pornite si oprite

• Ca sa fie realizate aceste scopuri, ganglionii

bazali vor primi cereri pentru realizarea
miscarilor in forma de aferente de la cortexul
motor, senzitiv si de asociere iar GB vor decide
care miscari trebuie activate si care inhibate
pentru eficentiezarea patternului motor dorit.

• Astfel GB, printr-o cale vor fi facilitate toate

miscarile care tin de scopul bine determinat al
miscarii dorite, iar pe alta cale vor fi inhibate
toate miscarile competitive
 GB au functia de a executa patternuri de miscari –
Circuitul putamenului
• Unul dintre rolurile principale ale GB în controlul miscarilor este de a
funcționa în asociere cu sistemul corticospinal pentru a controla modele
complexe de miscari.
• Un exemplu este scrierea literelor alfabetului. Atunci când GB sunt afectati,
sistemul cortical de control al miscarilor nu mai poate furniza aceste
modele, scrisul devine necioplit, ca și cum cineva ar învăța să scrie pentru
prima dată.

• Alte modele motorii care necesită GB:

– taiatul hârtiei cu foarfecele,
– taierea unghiilor,
– aruncarea mingii in cos,
– cele mai multe aspecte ale vocalizării,
– mișcările controlate ale ochilor și practic orice altă mișcare care a fost invatata, cele mai multe

dintre ele sunt inconstiente .

 Postulatele Ganglionilor Bazali
1. INHIBITORII MOTONEURONILOR – Stimulare tonica
(permanenta) (GABA, DOPA)

2. PENTRU A REALIZAT O MISCARE VOLUNTARA TREBUIE SA

INHIBAM INHIBITIA (O actiunte deja fazica, adica de
moment, de scurta durata) (GABA, DOPA)

3. PENTRU A STOPA O MISCARE TREBUIE SA ACTIVAM

INHIBITIA (O actiunte de asemenea fazica, adica de moment,
de scurta durata) (Glutamat, DOPA)
 GB au functia de a executa
patternuri miscari –
Circuitul putamenului
• Acest set de conexiuni
formează o serie de retele
care leagă cortexul motor cu
putamenul și globus pallidus.

• Putamenul și globus pallidus,

la randul lor, transmit
eferente spre nucleii motori
ale talamusului care transmit
semnale inapoi spre cortexul
motor.

• Exista două circuite:

– calea directa și
– calea indirecta.
 Calea directă – realizarea miscarii (fortificarea)

• Calea directă incepe cu neuronii inhibitori

din putamen care inhiba segmentul intern
al palidului (are loc inhibitia circuitului
inhibitor palidotalamic),

• iar ca rezultat are loc dezinhibitia

neuronilor talamocorticali și acest lucru
permite transmiterea semnalelor
excitatorii de la talamus la cortexul motor,
respectiv are loc realizarea miscarii.

• Daca calea directa nu va disfunctiona, ce

se va intampla?
 Calea indirecta – diminuarea activitatii motorii
initiate de cortexul motor
• Contrara caii directe, calea indirecta
implica o serie de semnale inhibitorii care
sunt transmise prin putamen spre
segmentul extern al globului palid, iar in
rezultat va fi dezinhibat nucleul
subtalamic.

• Nucleul subtalamic va fi activat si ca

urmare va transmite semnale excitatorii
spre neuronii segmentului intern al
globului palid, care la randul sau va
transmite semnale inhibitorii spre nucleii
motori ale talamusului.

• In rezultat va fi inhibata talamusul si

respectiv a activitatile motorii initiate de
catre cortexului motor.
Caile directe si indirecte lucreaza in paralel

• Ambele cai se activeaza cand se realizeaza miscarile voluntare

• Se considera ca calea directa activeaza muschii care sunt
necesari pentru realizarea miscarilor fine, iar calea indirecta
inhiba muschii care pot interfera cu miscarile dorite si trebuie
deconectati.

• Daca calea indirecta va disfunctiona ce se va intampla?

• Substanta
neagra
 Afectarea caii indirecte – boala coreea
• Cu toate acestea, atunci când
această cale este afectata, (ca în
cazul bolii Huntington), neuronii
din nucleii motori ai talamusului
nu vor fi inhibați de segmentul
intern al palidului și acest lucru va
permite neuronilor talamocorticali
să excite in continuu cortexul
motor rezultând în producția de
mișcări involuntare - și care nu
poate fi oprite.
 Afectarea circuitului putamenului - lipsa
inhibitiei
• De exemplu, leziunile din globus pallidus duc adesea la mișcări
spontane, continue, involuntare, lente, neregulate, localizate mai ales
în mâini și picioare, dar pot fi si la nivelul gâtului sau a feței. Aceste
mișcări se numesc atetoze -
Athetosis CP athetosis website

• Leziunea putamenului determina aparitia unor miscari bruste, “de

dans” in maini, picioare, fata si alte parti ale corpului, numite coree
Chorea van Sydenham Sydenham's Chorea-video1
COREOATETOSIS.mpg

• Lezarea nucleului subtalamic – miscari brust de avengura mare –

hemibalism
50 hemiballismus
 Afectarea substantei nigra- lipsa activarii

• Boala Parkinson – hipokinezie, bradikinezie, hipertonus muscular,

tremor, dificultati de intiere sau finisarea miscarilor

Freezing of gait
 Rolul GB in controlul cognitiv al miscarilor –
Circuitul Caudat/circuitul cognitiv/asociativ

• Aceste circuite este foarte important pentru

functia intelectuala si insusirea aptitudinilor
motorii.

• Cand invatam ceva nou – incercam diverse

strategii si asocieri ca sa invatam mai usor,
mai bine

• In momentul cand miscarea va fi invatata,

activitatea in circuitul caudat va descreste si
realizarea miscarii va fi deja in competenta
circuitului putamenului.

• Circuitul caudat va functiona ore in sir in

timpul invatarii miscarilor pentru a obtine
performante.

• Circuitul cognitiv este circuitul de

antrenament/invatare
 Rolul GB in controlul cognitiv al miscarilor –
Circuitul Caudat/circuitul cognitiv/asociativ

• Ca si putamenul, nucleul caudat, receptioneaza

multe aferente de la cortexul cerebral;

• Totusi, in comparatie cu putamenul, caudatul

receptioneaza aferente preponderent de la ariile
corticale de asociere;

• Eferentele caudatului vor fi spre segmentul intern

al globul palid, apoi talamus si ariile corticale
prefrontale, premotorii si motorii suplimentare.

• Cu toate ca va trimite si eferente spre nucleul

accumebens responsabil de sentimentul de
recompensa – de fiecare data cand invatam ceva
noi apare senzatia de satisfactie.

• Astfel vor fi si categorizate – invatarea cu si fara

succes
 Rolul GB in controlul cognitiv al miscarilor –
Circuitul Caudat
Este responsabil de controlul cognitiv al paternurilor motorii fie
care se invata sau care deja au fost invatate si ascoierea lor
in comportamente motorii complexe – adica cand facem
careva activitati motorii pe care trebuie sa le controlam
cognitiv, care nu se realizeaza automat.

Ex.1:
Cand invatam sa facem o activitate motorie necunoscuta -
mergem cu bicicleta, cu automobilul, etc
Ex.2: cand vedem un leu – este o experienta unica – se incepe
un sir de actiuni motorii sincronizate: ne intoarcem cu
spatele/cu fata spre leu; incepem sa fugim/sarim gardul
.
 Circuitul Limbic

• Conecteaza GB cu regiunile creierului

care sunt implicate in emotii.
• Asocierea emotiilor cu diverse posturi,
gesturi, expresii faciale vor fi mediate de
acest circuit.
• Exprimarea “motorie” a emotiilor este
evidenta in tot ce facem pe parcursul
zilei.
Cortexul motor primar. Aria premotorie. Aria motorie suplimentară. Căi de
transmitere de la cortexul motor la muşchi. Căi nervoase aferente ale
cortexului motor .
 Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory

Association Areas - Prefrontal association area

Prefrontal association area functions in close relation with motor
areas of the frontal lobe to plan complex patterns and
sequences of movement.
 Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory
Association Areas - Prefrontal association area
Much of its input comes from the parieto-occipito-temporal
association cortex, and its principal output is sent to the
caudate nucleus for additional processing.
It is also involved in nonmotor functions that include memory
related transformations related to problem solving and other
internally guided behavior.
 Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory

Functions of Specific Cortical Areas

Some areas, called primary cortex, have direct connections with

the spinal cord for controlling movement, whereas other
primary regions receive sensory input from various thalamic
nuclei that represent each of the special senses (except
olfaction) and somatosensation.

Secondary cortical areas are called association cortex, and they

serve to interconnect various portions of the cortex in the
same or opposite hemisphere.
 Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory
Functions of Specific Cortical Areas
Studies have clearly shown that many areas of the cerebral cortex are
specialized for specific functions.
 Structura functionala a cortexul cerebral

Neuronii corticali sunt de 3 tipuri:

(1) granulari (ori stelati) –cu axons scurt,
implicati in circuitele locale si care folosesc
neuromediatorii: glutamatul (pentru
excitatie) sau GABA (pentru inhibitie)
(2) fusiformi, ori (3) piramidali – cu terminatiuni
lungi care se proiecteaza la distante mai
mare in afara cortexului.
Neuronii fusiformi se proiecteaza in talamus pe
cand neuronii piramidali spre alte regiuni ale
aceliasi emisferi sau spre emisfera opusa si alte
regiuni asa ca nucelul rosu, punte, maduva.
 Structura functionala a cortexul cerebral
Coloane functionale ale
coretexului cerebral
•Stratul IV primește impulsuri aferente de
la talamus,
•pe cand neuronii din stratul V trimit
proiectii subcorticale spre trunchiul cerbral
si maduva spinarii.
•Fibrele corticotalamice isi au originea de
la stratul VI.
•Interconexiunile cortico-talamice sunt cele
mai importante deoarece lezarea izolată a
cortexului are ca consecinta mai putine
complicatii decat la lezarea cortexului si
talamusului.
•Straturile I, II, and III sunt specializate în
recepționarea informații și să transmită
proiecțiile spre alte regiuni coricale din
aceiași emisferă ori contralaterala.
Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory

Functions of Specific Cortical Areas

Cerebral Cortex,
Intellectual
Functions
of the Brain,
Learning, and
Memory

Association
Areas
 Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory

Association Areas: Parieto-occipito-temporal area includes

(1) the posterior parietal area that contains the spatial

coordinates for all parts of the contralateral side of the body
as well as all contralateral extrapersonal space;
(2) the area for language comprehension called Wernicke’s area,
which lies in the superior temporal gyrus;
(3) the area for the initial processing of visual language (reading)
in the angular gyrus of the inferior parietal lobule; and
(4) an area for naming objects located in the anterior part of the
occipital lobe.
Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory
Association Areas
 Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory
Association Areas
It contains one specialized
region, Broca’s area,
which is involved in the
motor aspects of speech
and receives input from
Wernicke’s area in the
temporal lobe. Broca’s
area provides output to
the nearby motor cortex
that controls the muscles
required for speech
production.
Cerebral Cortex, Intellectual Functions
of the Brain, Learning, and Memory
Association Areas
Limbic association cortex
includes the anterior pole
of the temporal lobe, the
ventral aspect of the frontal
lobe, and a portion of the
cingulate cortex.
It is involved with the complex
processes of emotional and
motivational behavior, and
it is connected with limbic
system structures such as
the hypothalamus,
amygdala, and
hippocampus.
Sistemul limbic
 Sistemul limbic
• Sistemul limbic este un circuit neuronal combinat care controleaza comportamentul
emotional si motivatiile.
• Aceasta structura este compusa din componente corticale si subcorticale
• Grupul subcortical include: hipotalamusul, septumul, area paraolfactorie, epitalamusul,
nucleul talamic anterior, hipocampul, amigdala, si portiuni din ganglionii bazali
• Imprejurul structurilor subcorticale se situeaza cortexul limbic, compus din cortexul orbito-
frontal, girusul subcalos, cingulat si parahipocampal.
• Intre structurile subcorticale, hipotalamusul este o structura centrala si o sursa importanta
care transmite eferente atat spre emisfere, cat si spre trunchiul cerebral.
 Pozitia centrala a hipotalamusului

• Hipotalamusul transmite influente atat spre trunchiul cerebral, cat si spre diencefal, cortexul
limbic, hipofiza.
• Hipotalamusul controleaza
– (1) functiile vegetative si endocrine
– (2) comportamentul si motivarea
 Functional Anatomy of the Limbic System
Key Position of the Hypothalamus
Vegetative and Endocrine Control Functions.
• The hypothalamus can be divided into a number of cell groups responsible for certain
functions; however, localization of function is less precise than is suggested by these studies.

• Cardiovascular regulation involves control of arterial pressure and heart rate and is focused
in general in the posterior and lateral hypothalamic areas, which increase blood pressure
and heart rate, or in the preoptic area, which decreases blood pressure and heart rate.
These effects are mediated by cardiovascular centers in the pontine and the medullary
reticular formation.

• Body temperature regulation is controlled by neurons in the preoptic area that are able to
sense changes in the temperature of blood flowing through the area. Increases or decreases
in temperature signal the appropriate cells to activate body temperature-lowering or
temperature-elevating mechanisms.
 Functional Anatomy of the Limbic System
Key Position of the Hypothalamus
Vegetative and Endocrine Control Functions.
Body Water Regulation. The hypothalamus regulates body water in two ways: (1) by creating
the sensation of thirst, which drives the animal or person to drink water, and (2) by
controlling the excretion of water into the urine.
• An area called the thirst center is located in the lateral hypothalamus.
• Control of renal excretion of water is vested mainly in the supraoptic nuclei. When the body
fluids become too concentrated, the neurons of these areas become stimulated and secrete
the hormone antidiuretic hormone (also called vasopressin).

Regulation of Uterine Contractility and Milk Ejection from the Breasts. Stimulation of the
paraventricular nuclei causes their neuronal cells to secrete the hormone oxytocin.
Secretion of this hormone in turn causes increased contractility of the uterus, as well as
contraction of the myoepithelial cells surrounding the alveoli of the breasts, which then
causes the alveoli to empty their milk through the nipples.
• At the end of pregnancy, especially large quantities of oxytocin are secreted, and this
secretion helps promote labor contractions that expel the baby
 Functional Anatomy of the Limbic System
Key Position of the Hypothalamus
Vegetative and Endocrine Control Functions.
Gastrointestinal and feeding regulation are controlled by several hypothalamic areas.
• The lateral hypothalamus is responsible for the desire to seek out food, and damage to this
area may result in starvation.
• In comparison, the ventromedial nucleus is called the satiety center because its activity
produces a “stop eating” signal. The mammillary nuclei are involved in certain reflexes
related to food intake, such as lip licking and swallowing.

• Anterior pituitary gland regulation is achieved by the elaboration of releasing and inhibitory
factors from the hypothalamus, which are carried by a portal system to the anterior lobe of
the pituitary. Here they act on glandular cells that produce the anterior pituitary hormones.
The hypothalamic neurons that produce these factors are found in the periventricular zone,
the arcuate nucleus, and the ventromedial nucleus
 Functional Anatomy of the Limbic System
Key Position of the Hypothalamus
Behavioral Control Functions of the Hypothalamus and Associated Limbic Structures.

Emotional behavior is affected by stimulation of the hypothalamus or by lesions in the

hypothalamus.
Stimulation effects include (1) increased general level of activity, leading to rage and aggression;
(2) sense of tranquility, pleasure, and reward; (3) fear and feelings of punishment, aversion;
and (4) sexual arousal.

Effects caused by hypothalamic lesions include (1) extreme passivity and loss of drives and (2)
excessive eating and drinking, rage, and violent behavior.
 Functional Anatomy of the Limbic System
Key Position of the Hypothalamus
“Reward” and “Punishment” Function of the Limbic System
• The major locations that evoke a pleasurable feeling or sense of reward when stimulated are
found along the course of the medial forebrain bundle, especially in the lateral and
ventromedial hypothalamus.
• Conversely, areas that when stimulated evoke aversive behavior include the midbrain
periaqueductal gray, the periventricular zones of the thalamus and hypothalamus, the
amygdala, and the hippocampus.

Rage—Its Association with the Punishment Center

• In animals, intense stimulation of aversive centers in the lateral hypothalamus and
periventricular zone evokes a rage response. This is characterized by a defense posture,
extended claws, elevated tail, hissing and spitting, growling, and piloerection. Normally, the
rage reaction is held in check by activity in the ventromedial hypothalamus.
 Specific Functions of Other Parts of the
Limbic System
• Hippocampus. Stimulation of the hippocampus can evoke rage, passivity, and excessive
sexual drive. The hippocampus is hyperexcitable, and weak stimuli can produce epileptic
seizures. Lesions of the hippocampus lead to a profound inability to form new memories
based on any type of verbal symbolism (language); this is called anterograde amnesia. It is
suggested that the hippocampus provides the signal for memory consolidation (e.g.,
transformation from short-term to long-term memory).

• Amygdala. This large aggregate of cells is located in the medial, anterior pole of the
temporal lobe and consists of two subdivisions: a corticomedial nuclear group and a
basolateral group of nuclei. The amygdala output is varied and extensive, reaching the
cortex, hippocampus, septum, thalamus, and hypothalamus. Stimulation of the amygdala
produces changes in heart rate, arterial pressure, gastrointestinal motility, defecation and
urination, pupillary dilation, piloerection, and secretion of anterior pituitary hormones. In
addition, involuntary movements can be elicited, including tonic posture, circling
movements, clonus, andmovements associated with olfaction and eating. Behavior such as
rage, fear, escape, and sexual activity can be evoked. Bilateral destruction of the temporal
poles leads to the Klüver-Bucy syndrome, which includes extreme orality, loss of fear,
decreased aggressiveness, tameness, changes in eating behavior, psychic blindness, and
excessive sexual drive.
 Specific Functions of Other Parts of the
Limbic System
• Limbic Cortex. The discrete contributions of various portions of the limbic cortex are poorly
understood. Knowledge of their function is derived from lesions that damage the cortex.
Bilateral destruction of the anterior temporal cortex leads to the Klüver-Bucy syndrome, as
described earlier. Bilateral lesions in the posterior orbitofrontal cortex lead to insomnia and
restlessness. Bilateral destruction of the anterior cingulate and subcallosal gyri evokes an
extreme rage reaction.